1,360 matches
-
nimic, niciodată. Ă Cum adică? Te pomenești că-i fi fiind vreun profesor la școala cu temelii de granit a Reginei Natura?! Dar nu, prea ești slugarnic, mi se pare. Unde te-ai născut, omule? Ă Pe micul și stîncosul ostrov Man. Ă Strașnic! Cu asta, ai rupt gura lumii întregi! Ă Nu știu, domnule căpitan, știu doar că acolo m-am născut. Ă Pe ostrovul Man, vasăzică? Pe deoparte, e bine. Iată un om de pe ostrovul Man, un om născut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ești slugarnic, mi se pare. Unde te-ai născut, omule? Ă Pe micul și stîncosul ostrov Man. Ă Strașnic! Cu asta, ai rupt gura lumii întregi! Ă Nu știu, domnule căpitan, știu doar că acolo m-am născut. Ă Pe ostrovul Man, vasăzică? Pe deoparte, e bine. Iată un om de pe ostrovul Man, un om născut pe un ostrov odinioară independent, dar acum dezumanizat, fiindcă a fost cotropit - de ce anume?... Ține sus mosorul!... Zidul orb și mort zdrobește pînă la urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Pe micul și stîncosul ostrov Man. Ă Strașnic! Cu asta, ai rupt gura lumii întregi! Ă Nu știu, domnule căpitan, știu doar că acolo m-am născut. Ă Pe ostrovul Man, vasăzică? Pe deoparte, e bine. Iată un om de pe ostrovul Man, un om născut pe un ostrov odinioară independent, dar acum dezumanizat, fiindcă a fost cotropit - de ce anume?... Ține sus mosorul!... Zidul orb și mort zdrobește pînă la urmă toate capetele ce-l iscodesc... Hai, sus mosorul! Așa! Și aruncă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Strașnic! Cu asta, ai rupt gura lumii întregi! Ă Nu știu, domnule căpitan, știu doar că acolo m-am născut. Ă Pe ostrovul Man, vasăzică? Pe deoparte, e bine. Iată un om de pe ostrovul Man, un om născut pe un ostrov odinioară independent, dar acum dezumanizat, fiindcă a fost cotropit - de ce anume?... Ține sus mosorul!... Zidul orb și mort zdrobește pînă la urmă toate capetele ce-l iscodesc... Hai, sus mosorul! Așa! Și aruncă lochul. Spirele desfășurate se întinseră repede, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Mircea. - Candin. 44. Proza publicată În Contemporanul, 1949: În nr. 123, 11 febr.: Ion Călugăru. - Măseaua stricată (nuvelă); Petru Vintilă. - Metoda nouă (nuvelă); În nr. l24, 18 febr.: Elisabeta Luca. - Perceptorul (fragment); În nr. 133-134, 22-29 apr.: V.Em. Galan. - Ostrovul (fragment de roman); În nr. 141, 17 iunie: Vasilc Bâgu. - Maica Domnului la C.F.R. (nuvelă); În nr. 143, 1 iulie: Mihail Neamțu. - Banda (fragment); În nr. 146, 22 iulie: Marin Preda. - Filmul (frag ment de nuvelă); În nr. 150, 19
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
colecție a sa, apărută postum, Cântece populare oltenești (1967), prin numărul mare de balade antologate, rămâne cea mai valoroasă lucrare de acest gen pentru spațiul oltenesc. Culegeri: Sfânta Duminică, Vălenii de Munte, 1912; Versuri populare române, I-IV, Craiova, 1919-1926; Ostrovul de la Călimănești, Râmnicu Vâlcea, 1931; Cămătarul fix, Râmnicu Vâlcea, 1935; Împăratul și ciobanul, Râmnicu Vâlcea, 1938; Cântece populare oltenești, pref. N. Iorga, în Folclor din Oltenia și Muntenia, II, îngr. Gh. Alexe și Vasile D. Nicolescu, București, 1967. Repere bibliografice
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
pe teritoriul Dobrogei. În 1809 unitățile rusești aflate sub comanda prințului Bagration au trecut Dunărea, ocupând principalele orașe din Dobrogea. În anul următor, armata rusă ce regrupa efective de 125 000 de oameni a purtat lupte cu otomanii la: Hârșova, Ostrov și Silistra 74. Căderea Silistrei va conduce la încheierea războiului și semnarea tratatului de pace de la București prin care Rusia ocupa Basarabia, granița cu Imperiul Otoman fiind stabilită pe brațul Chilia 75. În 1817, la puțin timp de la fondarea Sfintei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bărbați, 346 femei și 859 copii 893. Comuna Pecineaga era situată la vărsarea pârâului Ai-Orman (Pecineaga) în Dunăre, la 26 km de orașul Măcin. Se învecina spre nord cu localitatea Turcoaia, spre est cu Satul Nou, spre sud cu localitatea Ostrov, din județul Constanța, iar spre vest cu Dunărea 894. Biserica din comună avea hramul "Sf. Voievozi" și a fost construită în anul 1900. Aici slujea un preot ajutat de către un cântăreț. Școala a fost construită de către locuitori în anul 1880
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Enișemlia 1078. Plasa Hârșova era situată în nord-vestul județului Constanța. Era traversată de pârâul Saraiul, cuprinzând toate localitățile de pe malul Dunării situate între Movila Cazacului și satul Boazgic 1079. Localitățile ce aparțineau plășii Hârșova erau: Calfa, Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog, Urumbei și Hârșova 1080. Reședința acesteia era orașul Hârșova, singura localitate urbană din cuprinsul plășii. Comuna Calfa era situată pe valea pârâului Saraiul, la 15 km N-E de Hârșova și la 40 de km N-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
orașului era de aproximativ 3 000 de locuitori, majoritatea fiind români. Alături de cei peste 1 600 de români la Hârșova locuiau: 638 de turci, 224 de tătari, 216 bulgari, 177 greci, 44 evrei, 32 unguri și 29 italieni 1116. Comuna Ostrov era situată pe valea pârâului Rosti, la 35 km N-E de orașul Hârșova și cuprindea satele Ostrov și Aigâr-Ahmet. Localitatea era traversată de drumul Hârșova-Măcin Satul Ostrov era un vechi sat românesc, iar satul Aigâr-Ahmet, situat la 6 km
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la Hârșova locuiau: 638 de turci, 224 de tătari, 216 bulgari, 177 greci, 44 evrei, 32 unguri și 29 italieni 1116. Comuna Ostrov era situată pe valea pârâului Rosti, la 35 km N-E de orașul Hârșova și cuprindea satele Ostrov și Aigâr-Ahmet. Localitatea era traversată de drumul Hârșova-Măcin Satul Ostrov era un vechi sat românesc, iar satul Aigâr-Ahmet, situat la 6 km E de satul de reședință al comunei, fusese locuit până în 1877 de către tătari. La alegerile comunale din vara
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bulgari, 177 greci, 44 evrei, 32 unguri și 29 italieni 1116. Comuna Ostrov era situată pe valea pârâului Rosti, la 35 km N-E de orașul Hârșova și cuprindea satele Ostrov și Aigâr-Ahmet. Localitatea era traversată de drumul Hârșova-Măcin Satul Ostrov era un vechi sat românesc, iar satul Aigâr-Ahmet, situat la 6 km E de satul de reședință al comunei, fusese locuit până în 1877 de către tătari. La alegerile comunale din vara anului 1880 au fost aleși în consiliul comunei Ostrov, domnii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Satul Ostrov era un vechi sat românesc, iar satul Aigâr-Ahmet, situat la 6 km E de satul de reședință al comunei, fusese locuit până în 1877 de către tătari. La alegerile comunale din vara anului 1880 au fost aleși în consiliul comunei Ostrov, domnii: Apostol Ion, Dragomir Nedelcu, Nicula Caracostea, Brăileanu Gheorghe și Gheorghișan Mitu1117. Cu același prilej au fost numiți membrii ai consiliului comunal, domnii Tudoran Bogatu și Niță Gheață 1118. Urmare a rezultatelor alegerilor, domnul Apostol Ion a fost numit primar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ion, Dragomir Nedelcu, Nicula Caracostea, Brăileanu Gheorghe și Gheorghișan Mitu1117. Cu același prilej au fost numiți membrii ai consiliului comunal, domnii Tudoran Bogatu și Niță Gheață 1118. Urmare a rezultatelor alegerilor, domnul Apostol Ion a fost numit primar al comunei Ostrov. De altfel, chiar în anul 1880 a fost construit sediul primăriei comunei. În fiecare din cele două sate ale comunei a fost construită, după 1878, câte o biserică ortodoxă. Biserica din satul Aigâr-Ahmet a fost construită în anul 1887 și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
construit sediul primăriei comunei. În fiecare din cele două sate ale comunei a fost construită, după 1878, câte o biserică ortodoxă. Biserica din satul Aigâr-Ahmet a fost construită în anul 1887 și avea hramul "Sf. Gheorghe"1119. Biserica din satul Ostrov a fost construită în anul 1896 și avea hramul "Adormirea Maicii Domnului"1120. Fiecare biserică avea câte un preot și un cântăreț. De asemenea, în comună au fost înființate două școli, câte una în fiecare din cele două sate. Școala
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
construită în anul 1896 și avea hramul "Adormirea Maicii Domnului"1120. Fiecare biserică avea câte un preot și un cântăreț. De asemenea, în comună au fost înființate două școli, câte una în fiecare din cele două sate. Școala din satul Ostrov a fost înființată în anul 1884 și avea un învățător, precum și un local propriu. În schimb, școala din satul Aigâr-Ahmet nu avea un local propriu, funcționând într-o clădire închiriată 1121. La cumpăna secolelor XIX-XX, populația comunei era de 1
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
propriu. În schimb, școala din satul Aigâr-Ahmet nu avea un local propriu, funcționând într-o clădire închiriată 1121. La cumpăna secolelor XIX-XX, populația comunei era de 1 619 locuitori, din care 1 478 erau români 1122. Alături de români, în comuna Ostrov locuiau: 115 turci, 14 tătari, 5 evrei, 4 greci și 3 bulgari 1123. În satul Ostrov dintr-un total de 1 026 de locuitori, 1 013 erau români. Românii erau majoritari și în satul Aigâr-Ahmet. Aici locuiau 465 de români
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
închiriată 1121. La cumpăna secolelor XIX-XX, populația comunei era de 1 619 locuitori, din care 1 478 erau români 1122. Alături de români, în comuna Ostrov locuiau: 115 turci, 14 tătari, 5 evrei, 4 greci și 3 bulgari 1123. În satul Ostrov dintr-un total de 1 026 de locuitori, 1 013 erau români. Românii erau majoritari și în satul Aigâr-Ahmet. Aici locuiau 465 de români, precum și 114 turci și 14 tătari 1124. Comuna Saraiu era situată pe valea pârâului Saraiu, fiind
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care preciza că "personalul consilielor comunale a corespuns așteptărilor nostre"1193. Cu toate că "la comunele mici (...) nu era cu putință să se aplice atunci regulele legei nostre comunale, la comunele urbane tote, și la comunele creștine (mai cu seamă române) precum: Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Gropa Ciobanului, Topal, Seimeni, Cochirleni, Rasova, organisațiunea comunală a fost în scurt timp asemen3ea aceleiași din restul țărei"1194. De altfel, "comunelor urbane li s-a dat pur și simplu organisațiunea comunelor urbane din restul țărei"1195. În privința
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anului 1880. Acestea era "Făgărașul Nou (...) (32 familii din Transilvania), plasa Hârșova, Caramurat (5 familii române din Transilvania și 35 familii germane din Dobrogea), Cara-Coium, plasa Constanța, Urluia (4 familii române din Transilvania) plasa Silistra Nouă"1214. De asemenea, "în Ostrov s-au stabilit mulți români, greci și armeni din Silistra bulgară și au deschis atabilimente de au schimbat deja fața acestui orășel care, ieri încă nu era de cât un sat"1215. În orașul Medgidia "peste 40 familii române din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în plasa Mangalia și 22 în plasa Silistra Nouă1228. Referitor la populația județului Constanța, în cuprinsul raportului se preciza că "malul Dunării, afară de comuna Ghizdăresci, lângă Hârșova, populată de ruși lipoveni (...) este ocupat de sate române"1229. De asemenea, "de la Ostrov, lângă plasa Măcinului, reședința plășii Silistra Nouă, satele și orașele sunt ocupate aprope exclusiv de români"1230. În continuarea documentului se făcea precizarea că "sate române nu sunt numai pe malul Dunării. Ele sunt împinse până pe munții Babadagului. (...) Plasa în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de 11 910 lei, cheltuielile cifrându-se la 11 802 lei. De altfel, tocmai din cauza stării financiare "puțin satisfăcătore a acestei comune"1256, se prevedea faptul că ritmul lucrărilor publice în orașul Mangalia urma a avea de suferit. Bugetul orașului Ostrov avea prevăzută la capitolul venituri suma de 28 256 lei, iar cheltuielile prevăzute în buget se ridicau la 18 588 de lei. Pentru "instrucțiune și cult" era prevăzută suma de 3 168 de lei1257. O sumă de 5 000 lei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
făcută pentru comunele Murfatlar, Omurcea și Hasancea care "au edificiele gata, grație bunăvoinței lăudabile a locuitorilor lor și a stăruințelor meritorii a administratorului plășii"1267. În plasa Hârșova "edificiele de primărie sunt nuoi și în bună stare la: Topolog, Urumbei, Ostrov, Gârliciu, Gropa Ciobanului, Saraiu, Topalu. Frumosele localuri din: Gârliciu, Gropa Ciobanului, Saraiu, Topalu s-au construit anul trecut" fiind "construcțiuni ce pot servi de model veri în ce comună rurală"1268. În plasa Medgidia "comuna ce are cel mai mare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județul Constanța erau frecventate de către 1 560 de copii, 1 200 dintre aceștia fiind băieți și restul fete. În privința construcției de școli "avem (...) 19 edificie, construite de la începutul lui Ianuariu 1879, până astă-di (...) în comune române și anume la: Uurmbei, Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Saraiu, Gropa Ciobanului, Hârșova, Topal (plasa Hârșova), Seimenii Mari, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova (plasa Megidie), Mârleanu, Beilic, Oltina, Satu Nou, Bugeac, Ostrov, Coslugea (plasa Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
edificie, construite de la începutul lui Ianuariu 1879, până astă-di (...) în comune române și anume la: Uurmbei, Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Saraiu, Gropa Ciobanului, Hârșova, Topal (plasa Hârșova), Seimenii Mari, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova (plasa Megidie), Mârleanu, Beilic, Oltina, Satu Nou, Bugeac, Ostrov, Coslugea (plasa Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni "pot servi de model în veri-care comună rurală a țărei", iar cele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]