712 matches
-
la casă și la dugheană ci numai la așternutul mieu...și cînd s-au făcut diiata s-au întîmplat...popa Ioanichie și Vasile dascălul sfinției sale...Eu Stanca țiganca cusătoarea, cu voia mea am dat”. „Și am scris eu, dascal Vasile ot Dancu, cu zisa Stanii”. Aș avea o nelămurire, părinte. Am băgat eu de seamă că ai făcut ochii mari. Ia s-o auzim! Pe ulița asta nu sunt numai meseriași, ci și crâșmari destui. Și de ce n-ar fi? Păi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu s-a putut, pentru că „mahalagii fiinde prefăcuți, nu s-au putut îndrepta lucrul”. Până la urmă „trei jidovi bătrîni” au jurat că așa s-au petrecut lucrurile cu focul care a ars zapisul, fapt luat în seamă și de „egumenul ot Aron vodă”. Atunci jidovii știindu-se cu dreptate „s-au sculat de s-au cercat și la catastiful tîrgului ce este pre mîna șoltuzului’ și s-au aflat scriși cu adevărat...din veleat 7178 (1670) iunie 15, în dzilele Io
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în minte amestecul egumenului de la Aron Vodă. Și de aici gândul mă duce la un alt egumen, care la 27 august 1716 (7224) a făcut afaceri pe cont propriu. Nu-i de mirare... Acum este vorba de „Daniil protosinghel egumenul ot Sveti Sava”, care a cumpărat „o dugheană pe Podul Vechi” de la „Marie Teodoreasa, depreună cu fiii” care declară: „Și această dughenă i-am vîndut-o...ca să-i fii svinții sali dreaptă ocină și moșie în veci”. La sfârșit, vânzătoarea adaugă: „Această
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai arătat, decât o moșie. De data asta, e vorba de faptul că în iulie 1752 (7260) egumenii de la toate mănăstirile din Iași închinate Ierusalimulu, în frunte cu protosinghelul Pricopie, egumenul Galatei, au întocmit un zapis lui Toader Gheuca „logofăt ot vistierie” pentru moșia Șătrăreni a mănăstirii Sfântul Sava, pentru care acesta a plătit „doaă suti lei” De ce au vândut călugării această moșie? „Neavînd mănăstirea nici un folos de dînsa”, era și firesc ca sfințiile lor să o vândă! Dar cu cele „doaă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
noiembrie 1743 (7252) de trimișii „din poronca dumisale vel logofătului”. Trimișii au mers să hotărască „un loc di casă di pe Ulița Brăhăriei, care se cheamă acum” zic hotarnicii, „Ulița Măjilor”. Locul aparținea „dumneei Bălași, femeia lui Ianachi Gîndul negustoriu ot Iași”. La sfârșitul anaforiei, trimișii „dumisale vel logofătului” spun că locul „din sus să hotărăști cu Ulița Măjilor și a Brăhării”. Cu alte cuvinte, Ulița Măjilor și Ulița Brăhăriei sunt două cărări diferite... Faptul că cele două uliți sunt diferite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
preoți de la biserica Banului nu au avut parte de danii. Au avut. Uite ce spune „Maria căpitănița lui Toader căpitan Drăgan, înpreună cu fiicele” ei în zapisul din 8 mai 1742 (7250): „Făcut-am zapisul meu la mîna preutului Ioan ot Biserica Banului precum...i-am dat un loc de casă, care loc iasti în Ulița Sîrbească...ca să-mi facă un sărindar...pentru sufletul nostru și a părinților noștri”. Asta înseamnă mare credință a oamenilor... Dovezi am întâlnit și vom mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Constantin Moghila voievod scrie: „Iată au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri a Moldovii,... Anna giupâneasa răposatului Golăi logofăt și... au dat a sale drepte oceni și moșii, satele Costocanii și Liești și cu doao vaduri de moară, ot ținutul Vasluiului, și satul Spinenii de pe Jijie, ot ținutul Iași, i satul Hărnicești, ot ținutul Romanului, și iar toate viile câte are ea la Cotnariu, cu crămi și cu pivniță de piiatră, și cu locu de case din târgul Iași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
noastră și înaintea tuturor boierilor noștri a Moldovii,... Anna giupâneasa răposatului Golăi logofăt și... au dat a sale drepte oceni și moșii, satele Costocanii și Liești și cu doao vaduri de moară, ot ținutul Vasluiului, și satul Spinenii de pe Jijie, ot ținutul Iași, i satul Hărnicești, ot ținutul Romanului, și iar toate viile câte are ea la Cotnariu, cu crămi și cu pivniță de piiatră, și cu locu de case din târgul Iași,... și tij altul loc ce iaste aproape, l-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a Moldovii,... Anna giupâneasa răposatului Golăi logofăt și... au dat a sale drepte oceni și moșii, satele Costocanii și Liești și cu doao vaduri de moară, ot ținutul Vasluiului, și satul Spinenii de pe Jijie, ot ținutul Iași, i satul Hărnicești, ot ținutul Romanului, și iar toate viile câte are ea la Cotnariu, cu crămi și cu pivniță de piiatră, și cu locu de case din târgul Iași,... și tij altul loc ce iaste aproape, l-au cumpărat de la Căliian,... Și boi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vor cumpăra părinții de acolo ceară pentru treaba sfintei mănăstiri”. Nu te mira, fiule, de această ultimă danie... De ce nu m-aș mira, părinte? Pentru că trebușoara asta era stabilită cu mult mai înainte, prin „Hrisovul răposatului domniei sale Mihaiu Racoviță voievod ot let 7252 (1744), cu care au fost orânduit... să ia această sfântă mănăstire... de la vama Focșanilor ceară, ocă 200, cum și hrisovul domniei sale răposatului Constantin Cehan (Racoviță) voievod cu leat 1763, cu care,... au orânduit... ca în toți anii să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lac de sudoare (și, Doamne, ce bine, ce ocrotitor, ce acoperitor mirosea sudoarea de cal a lui Moș Iacob!), șoptea: - Ei, băi’țălu moș’lui, amu-i amu: căpacu’! ’I ca cum am Încercasă punem căpac gurii cuvioasei Domnica, mucenița ot Chizdruieni... Căpacul fiind al doilea fund - cel de sus; aștepta alături, pregătit și el „de dus, de torți” - adică de cele patru sfredelașe Înfipte În el, cât să poate fi luat și așezat... Ce urma era o soluție, vorba lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
stiiu, g(o)sp(o)dari Zemli Moldavscoi la 8 noiembrie 1734: “Socotit-am pentru sf(â)nta mănăstire ce se numește Dancul, de aice din Iași,... care este închinată la sf(â)nta m(ă)n(ă)stire Xeropotam ot Sfânta Gora, fiind o mănăstire slabă fără moșii, fără vinituri,... m-am milostivit... și... o am miluit ca să aibă a lua pre tot anul din vama cea mare câte o sută de lei pre an,... ca să fie de chivernisala sfintii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
se întețește. Cred că tebuie să vedem ce “afacere” fac și alții. Iată, așa de-o pildă, la 6 aprilie 1733, “Egumenii de la svintel(e) măn(ă)stiri care sântu suptu ascultare Sfântului Mormântu aici, în Ieși: anume: Nectari egumen ot (de la) Gălata, și Paisâi egumen ot Barnovschii, și Daniil egumen ot Svetii Sava și Nechifor egumen ot Bârnova” scriu: “Facem știre cu această scrisoar(e) a noastră... pentru trei dughene cu loc cu tot care sânt pe Ulița Podului Vechi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vedem ce “afacere” fac și alții. Iată, așa de-o pildă, la 6 aprilie 1733, “Egumenii de la svintel(e) măn(ă)stiri care sântu suptu ascultare Sfântului Mormântu aici, în Ieși: anume: Nectari egumen ot (de la) Gălata, și Paisâi egumen ot Barnovschii, și Daniil egumen ot Svetii Sava și Nechifor egumen ot Bârnova” scriu: “Facem știre cu această scrisoar(e) a noastră... pentru trei dughene cu loc cu tot care sânt pe Ulița Podului Vechi, denainte porții... Svetii Savii”... Și spun
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
alții. Iată, așa de-o pildă, la 6 aprilie 1733, “Egumenii de la svintel(e) măn(ă)stiri care sântu suptu ascultare Sfântului Mormântu aici, în Ieși: anume: Nectari egumen ot (de la) Gălata, și Paisâi egumen ot Barnovschii, și Daniil egumen ot Svetii Sava și Nechifor egumen ot Bârnova” scriu: “Facem știre cu această scrisoar(e) a noastră... pentru trei dughene cu loc cu tot care sânt pe Ulița Podului Vechi, denainte porții... Svetii Savii”... Și spun sfințiile lor mai departe că fiind
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la 6 aprilie 1733, “Egumenii de la svintel(e) măn(ă)stiri care sântu suptu ascultare Sfântului Mormântu aici, în Ieși: anume: Nectari egumen ot (de la) Gălata, și Paisâi egumen ot Barnovschii, și Daniil egumen ot Svetii Sava și Nechifor egumen ot Bârnova” scriu: “Facem știre cu această scrisoar(e) a noastră... pentru trei dughene cu loc cu tot care sânt pe Ulița Podului Vechi, denainte porții... Svetii Savii”... Și spun sfințiile lor mai departe că fiind acele dughene “stricate și descoperite de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pe la 1923 și condusă în anii ’30 de profesorul de arhitectură, inginerul și inspectorul general C. Sfințescu, împreună cu I. Roban, secretarul general al Uniunii Orașelor din România, și reapărută acum sub egida Registrului Arhitecților, cu Șerban Popescu-Criveanu președinte, Arpad Zachi (ot Arhitext) redactor-șef, Liviu Ianăși, Kazmer Kovacs, Alexandru M. Sandu, Gabriel Pascariu și Ileana Tureanu în colegiul de redacție. În nr. 5-6 e de citit un substanțial calup dedicat Dobro gei pe cât de fermecătoare, pe atâta de vitregite, față de alintul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și nepot de preot... Cam sărăcăcioase bucate pentru un fiu de om al bisericii. N-am fost niciodată bogați, în schimb mai a mărâți ca acum nici pomenire. Și i-a povestit în scurt cum a fost cu bejania pre otului Istrati alungat de către bogatul popă Gugoașă. Și unde e acum tatăl dumitale? Păi...unde să fie? La Stoicani. Dar să mergem la tren. Așa a fost să fie. Ce-a fost a fost, fiule, dar ce va fi, va fi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
lei s-au luat de pre la boiari, cu 1.000 lei ce-au dat gospod precum arată izvodul cu pecete gospod, 698 lei 4 potronici s-au luat de la preuți pe 419 preuți... 2.000 lei s-au luat ot camară...500 lei ce-au dat mitropolitul și s-au luat ot camară.” Din acești bani s-au cheltuit 5.870 lei, un potronic și au rămas necheltuiți 123 lei 3 potronici. Abia la sfârșit mi-am pus întrebarea: „Despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce-au dat gospod precum arată izvodul cu pecete gospod, 698 lei 4 potronici s-au luat de la preuți pe 419 preuți... 2.000 lei s-au luat ot camară...500 lei ce-au dat mitropolitul și s-au luat ot camară.” Din acești bani s-au cheltuit 5.870 lei, un potronic și au rămas necheltuiți 123 lei 3 potronici. Abia la sfârșit mi-am pus întrebarea: „Despre care mitropolie este vorba? Se știe doar că Mitropolia veche Sfântul Gheorghe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu alte însemnări ale populației alfabetizate care se găsea în număr onorabil prin Banatul istoric o șansă, aceasta, de a afla ce gândeau cei mici. Nu poeții. Nu politicienii. Nu elita excepțională; sau, cum zicea neuitatul Costache Negruzzi, acei "evghenis ot protipendas". Oamenii simpli precum a fost să fie un moș care îmi fu vecin pe când aveam eu etatea să merg la cele facultăți. Era pe atunci prin 1980, nu mai devreme. Moșul meu vecin era un nonagenar care făcuse patru
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
sistemul juridic al organizației dobândește unele caracteristici fundamentale, evoluând în spiritual respectării unor valori de bază și procedând în acest fel face sistemul în același timp mai independent de părțile contractante care i-au dat ființă" (Christian Timmermans, The Constitutionalization ot tfe European Union, în Yearbook of European Law, vol.21, 2002, pag.1-2). 18 Case 294/83 Parti Ecologiste les Verts v.Parliament [1986], ECR 1339. 19 Alberto Quadrio Curzio, Economic and Institutional Features of the European Process of Constitutionalisation
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
februarie - 29 aprilie 2005. O atenție deosebită a fost acordată încadrării în muncă a persoanelor cu handicap, aceasta constituind una dintre premisele asigurării unui trai independent și ale integrării socioprofesionale depline. În această direcție, în cadrul Proiectului EU-PHARE RO/99/IB/OT 02 „Elaborarea Planului Național de Acțiune pentru Ocupare (PNAOĂ” derulat de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, ANPH a participat la seminariile, întâlnirile și ședințele de lucru care au precedat elaborarea Planului Național de Acțiune pentru Ocupare 2002-2003 (PNAOĂ, aprobat prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
dețineau, într-adevăr, slujbe militare, dar și stăpâniri în sate vecine. Daniile pe care ei le fac acum nu sunt de pe teritoriul unde își au locuințele donatorii, ci în alte părți. Astfel, „Simion, fratele lui Sîrghie, ficiorul Radului din Umbrărești ot volost (din ținutul) Tecuciului” dăruiește lui Ionașco Balș, marele vornic al Țării de Sus „un bătrân din satul Ioveștii, moșie de pe maică-mea Neaga, femeia Radului”, precizează donatorul în actul de danie. Cu câteva luni mai înainte, același Simion făcuse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Umbrărești” dă prin zapis la mâna lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătura la sat la Spăreați, ce-i la ținutul Putna pe apa Zăbrăuțului”, pentru că marele vornic „ne iaste folositor de bogate nevoi”, explică el. Într-un Catastiv ot volost Tecuci, ce cuprinde numele călărașilor și dajdiile lor în bani pe ținut, document fără dată, dar ce pare a fi de pe timpul domniei lui Gheorghe Duca, întâlnim, alături de alți asemenea slujbași, adică de călărași de prin satele ținutului, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]