2,327 matches
-
aprovizionare, împrumută, la 3 iunie 1711, lui Dimitrie Cantemir 2.500 de taleri, organizează magazii și adună mijloace de transport. Nu le va îndrepta spre ruși, dar le va înapoia banii, convoaiele luând drumul armatei turcești. Întreține relații și cu otomanii. Când aceștia îi atrag atenția că se află prea departe cu tabăra sa, la granița transilvană și-i cer să revină la București, el le răspunde că e gata să asculte și să îndeplinească ordinele sultanului de acolo unde se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai vădită a dorinței de eliberare a românilor din cele două principate. Defecțiunea lui Dimitrie Cantemir a constituit o lecție prea usturătoare, pentru ca sultanul și înalții săi demnitari să-i ignore învățămintele. În scopul de a evita urmările nefaste pentru otomani ale sustragerii, indiferent sub ce formă, a Moldovei și a Munteniei de sub dominația lor, se impunea inaugurarea unei noi politici, în primul rând față de cele două Principate. Urmarea acestor considerente a fost modificarea substanțială a statutului lor juridic. Ea s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a numit „seducția moldovenilor”. În cursul anului 1767, Poarta a incriminat intrigile a șase călugări ruși, zeloși în a ademeni de partea Rusiei pe moldoveni, la care Obreskov a răspuns că va referi Curții sale; ceea ce a iritat pe otomani - observa Hammer, a fost replica Petersburgului precum că fugarii moldoveni ar putea foarte bine să se numere printre acei care, nu numai în Moldova, dar în toate „punctele” Imperiului Otoman, aspirau să se sustragă vexațiunilor și persecuțiilor prinților sau guvernatorilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Petru I, previziunile interesate și deliberate ale lui Potocki au început treptat să prindă viață însoțite de riposta otomană care s-a abătut, mai întâi, asupra Principatelor și nu a inamicului. Planul de război țarist pornea de la ideea că otomanii se vor strădui să se unească cu confederații polonezi pentru a lovi Rusia din Polonia; în consecință, armata I-a, de sub comanda lui A. M. Golițân, a fost dirijată spre Hotin, iar armata a II-a, comandată de P. A. Rumianțev, a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Muntenia: bani, alimente, furaje etc.; or, Rumianțev și ceilalți comandanți au răspuns țarinei că Principatele erau cu totul istovite și nu puteau întreține armata rusă, că detașamentele de creștini din Turcia, așa-numiții arnăuți pustiau țara nu mai puțin ca otomanii, încât locuitorii au fugit în păduri și nu se întrevede nici o șansă de a-i scoate de acolo. Concomitent s-a pus și o altă problemă, de natură diferită și de însemnătate capitală, și anume statutul politico-juridic al raporturilor cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a II-a a apelat și ea la ajutorul popoarelor ortodoxe din sud-estul continentului. La 1 ianuarie 1769, i-a scris lui Pârvu Cantacuzino, mare ban al Munteniei, încredințându-i misiunea de a mobiliza pe toți creștinii în lupta contra otomanilor, trimițându-i ca simbol al blagosloveniei propriul ei portret. Semnificația restrictului este cea a protecției suverane ortodoxe, a celei de a „treia Rome”. Sensurile capătă un spor de claritate în Manifestul țarinei, din 19 ianuarie același an, către „toți creștinii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dorința de înlăturare a dominației otomane înăsprită prin regimul fanariot și speranța în Rusia erau sentimente încercate de majoritatea populației, care nu avea posibilitatea să se scuture prin forțe proprii de un jug secular și încă puternic. Odată eliberarea de sub otomani ajunsă în faza de realizare, românii și-au pus în mod firesc problema raporturilor juridico-politice cu Rusia. În ce fel ? Iată o întrebare insuficient clarificată. Ambasadorii Prusiei (von Solms) și Franței (Sabatier) la Petersburg raportau Curților lor la 10 și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dimpotrivă, Rusia era interesată să-și fortifice influența în Principate pentru a degaja de piedici propriul ei drum la capătul căruia se afla anexiunea. Acest ultim țel a fost și formal avuat în proiectele lui Panin de împărțire a Imperiului Otoman; a fost însă repede abandonat din cauză că era imposibil de realizat. Iată de ce Petersburgul a propus un derivativ din punctul său de vedere: independența Principatelor, cărora li se recunoștea din nou ipso facto o situație individualizată, și, prin această inițiativă, Rusia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Austriei ca sistematică și pacifică, motiv pentru care ea nu a luat parte la tulburările din Polonia și nu a profitat de ocazia ce i s-a oferit de a se uni cu Rusia pentru a concura la distrugerea Imperiului Otoman și a împărți cuceririle, că buna înțelegere cu turcii și amiciția asigurau liniștea generală, că alianțele Prusiei cu Rusia și Austriei cu Franța trebuiau să fie defensive, căci astfel ele nu vor îngădui Vienei și Berlinului să facă cuceriri fără
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
marilor puteri vecine; primejdia avea o altă sursă: influența Rusiei și mișcarea iredentistă a românilor, al cărei pivot l-ar fi alcătuit noul stat. În motivarea conduitei sale reticente, Maria Tereza invoca faptul ca agresorii în acel război au fost otomanii, iar rușii erau creștini, de unde și decizia sa de a nu pune în mișcare un corp armat contra rușilor, dar nici nu li se va alătura pentru a alunga și nimici pe turci. Aceste considerații au fost persiflate de Iosif
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o dorită conformare a Rusiei la această poziție fiind calificată de Poartă ca o dovadă a înclinării Petersburgului spre pace. Este indubitabil că pierderea, sub o formă sau alta (anexare sau independență), a Principatelor și a Crimeii era privită de otomani ca incompatibilă cu menținerea Imperiului ca putere. Era vorba nu numai de prestigiu, ci și de probabilități reale și primejdioase pentru el: deschiderea căilor de penetrație spre Constantinopol, pe mare, și pe uscat spre slavii de sud. * * * Toate puterile implicate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost atribuită de unii lui Alexei Orlov care, aflând că a fost înlocuit de țarină cu un alt favorit (Vasilcikov), a părăsit intempestiv tratativele și s-a întors în fugă la Petersburg. Cauzele sunt însă mult mai adânci. Plenipotențiarii otomani - observa Andrei Oțetea - au acceptat libertatea de navigație pe Marea Neagră pentru ruși și independența tătarilor, cu rezerva ca Poarta să-și păstreze dreptul de a-l investi pe han și de a-i numi pe judecători; asigurată dinspre Prusia și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chestiunea italiană; guvernele europene socoteau că dubla alegere a lui Al. I. Cuza, coroborată cu cele întâmplate în Serbia, puteau atrage după sine relansarea proiectelor de insurecționare a centrului și sud-estului european, eventualitate ce ar fi amenințat direct existența imperiilor Otoman și Habsburgic (Buol spunea: o revoluție în Franța - țara rămâne, ceea ce nu e sigur în Turcia și Austria); înțelegând situația, Al. I. Cuza a acționat energic, a intrat în funcțiune fără a mai aștepta învestitura și aprobarea Puterilor garante, a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
copii, femei, bătrâni neînarmați, ucigând doar de dragul de a ucide, în numele lui Allah. Este interesant de observat aici două momente istorice petrecute în secolul trecut în spațiul arab. Unul îl constituie lupta de eliberare națională a popoarelor arabe dusă împotriva otomanilor, de aceeași religie cu ei, în timpul primului război mondial, susținuți de armata britanică de religie creștină, când intoleranța și fanatismul confesional nu s-au manifestat, lăsând loc rațiunii. Pe acest fond corect, arabii și-au dobândit libertatea. Al doilea moment
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
cu Baiazid I și cu Mircea cel Mare. Se știe că biruința lui Timur la Angora asupra lui Baiazid a avut 75 {EminescuOpXIII 76} efectele cele mai bune pentru Țara Românească, căci în urma ei, Mircea punea și scotea pe tronul otomanilor la împărați după plac. Timur avea un hoge caraghioz pe care îl chema Nastratin, identic cu acela ale cărui taclale și cabazuri le-a cules și le-a pus în versuri răposatul Anton Pann. Oare nu cumva financiarul "Romînului" în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Bulgaru, Paul Cernovodeanu, București, 1973, p. 25. papali sau călători occidentali ajunși în Moldova și Țara Românească în secolele XVI-XVII vor reține și ei situația deplorabilă în care se aflau majoritatea comunităților catolice de aici. După perturbațiile provocate de ascensiunea otomanilor - ascensiune soldată printre altele și cu închiderea „porții maghiare către Occident“ - „recuperarea treptată a Europei“, în paralel cu „redescoperirea romanității“44, va fi posibilă abia de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII. Deloc întâmplător, pentru Țara Românească și Moldova aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
polonilor, susținătorii lui Hâncu vor efectua câteva incursiuni în nordul țării, contribuind astfel la prelungirea ostilităților 38. Transformarea zonei dinspre hotarul nordic, acolo unde erau concentrate importante comunități armenești, într-un teren în care se întâlneau încercările de expansiune ale otomanilor și măsurile de apărare ale Poloniei au întreținut sentimentul de nesiguranță. Acesta era, din păcate, doar începutul unui lung șir de nenorociri care se vor abate asupra Moldovei, provocând până spre sfârșitul secolului XVII numeroase mișcări de populație, fie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și reînnoirea, după mazilirea lui Gheorghe Duca, de către noul domn Ștefan Petriceicu a privilegiului acordat Episcopiei armene, precum și scutirile oferite armenilor care se vor stabili în Moldova 42, erau suficiente elemente care îi îndemnau să se întoarcă. Ocuparea Cameniței de către otomani a avut însă, pe lângă urmările politice pomenite, și consecințe în plan economic și demografic. După 1672, Țării Moldovei i se va impune obligația de a aproviziona trupele turcești staționate în teritoriile cucerite, deturnând astfel o parte din ceea ce mai supraviețuise
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
s. Ven. C.). Din punctul de vedere al românilor, rezultatele bătăliei de la Poltava aveau relevanță tocmai din perspectiva statutului Principatelor Române. În viziunea lor, victoria lui Petru I urma să declanșeze ireversibilul proces de dezintegrare a sistemului politic instaurat de otomani în nordul Dunării. Or, era de așteptat ca finalitatea lui să fie, dacă nu redobândirea deplinei lor independențe politice, cel puțin dobândirea unui statut de autonomie ale cărui coordonate să fie mult lărgite, iar conținutul juridic substanțial modificat în bine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 529; raportul său, din 20 decembrie 1713, către dogele Veneției. voiau rege, dar, pentru a reuși să-și recapete tronul pierdut în favoarea lui August al II-lea, aliatul lui Petru I, avea nevoie de o demonstrație de forță din partea otomanilor, sugerându-le să înainteze către Hotin, adică spre granița cu Polonia. Ceea ce turcii au și făcut, dar au descoperit foarte repede că, în realitate, asigurările date de fostul rege polon erau false. De aceea, l-au dezavuat, obligându-l să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ajungea, într-un studiu asupra filelenismului românesc din perioada 1818-1830, la concluzia că „antifanariotismul românilor“ nu poate fi identificat cu un „miselenism“, aceasta din pricină că soarta popoarelor din sud-estul Europei era legată de cea a grecilor, din moment ce toate erau integrate sistemului otoman 9. Aceste raporturi culturale, esențiale în stabilirea circulației ideilor, au fost fără îndoială favorizate de curentul filelenist general european și balcanic 10, dar • Procesul acesta este fidel reflectat în dezbaterile parlamentare și presa greacă de la noi. • Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, La
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
politicii externe a României spre Rusia 23. Conștient că nu poate juca totul pe o carte, guvernul liberal încerca să normalizeze relațiile cu Rusia prin reluarea legăturilor diplomatice în iulie 188024 și să așeze pe alte baze relațiile cu Imperiul otoman 25. Vizat direct de criticile opoziției, Carol simte nevoia ca în cadrul mesajului adresat Parlamentului pe 15 noiembrie, cu ocazia deschiderii unei noi sesiuni, să facă puține precizări și asupra recentelor călătorii în Apus. Fără a intra în detaliile discuțiilor purtate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al Franței la București are un interesant dialog cu domnitorul, ocazie cu care diplomatul francez îi cere, la modul imperativ, de a face călătoria la Constantinopol și a avea o conversație cu marchizul de Moustier, ambasadorul Franței în capitala Imperiului otoman și unul din susținătorii cei mai ardenți ai politicii preconizate • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • R. V. Bossy, L’Autriche et les Principautés Unies, București, 1938, p. 360. 35 C. P. Russie, vol. 233, f. 113-114. • Ibidem, f. 169-169 v. de Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ar fi declarat că Turciei nu-i este pe plac amestecul Europei în relațiile turco-române și că nu este de acord cu aducerea pe tronul României a unui prinț străin, deoarece faptul în sine ar știrbi prea mult prestigiul Imperiului otoman 70. Dorind să-și realizeze proiectele lor expansioniste în sud-estul Europei și nemulțumite pentru că toate eforturile făcute după războiul Crimeii se soldaseră doar cu eșecuri, Rusia și Austria au văzut în detronarea lui Al. I. Cuza un bun prilej pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
crochiuri, inspirate fie de atmosfera orașului Iași - Iașii (Revedere), Însemnări ieșene -, fie de medii sociale diverse - O călătorie cu tramvaiul, Strada mea. De menționat sunt și nuvelele de inspirație istorică, evocând un trecut plasat în epoca geților, cumanilor ori a otomanilor (Prințul Atepa, Jertfa laudei, Trecu prin râu). H. a tradus din operele lui Pușkin, Cehov, Strindberg ș.a. SCRIERI: Bezerenban. Din cronica persană a lui Fazel-Ullach-Raschid, Iași, 1919; Câteva nume topice românești de origine cumană, Iași, [1934]; Vrăbioiul alb...și alte
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]