830 matches
-
și programe coerente. Agregarea cerințelor aduce mai aproape de realitate punerea acestora în practică. La toate aceste input-uri s.p. trebuie reacționeze constructiv, să găsească o soluție, să furnizeze un răspuns. Aceste răspunsuri, ca rezultate ale prelucrării din cadrul sistemului politic, reprezintă output-urile sistemului politic și pot fi de două tipuri : • Decizii concretizate în legi. Un sistem politic este concomitent un subsistem al sistemului social cu un rol determinat: acela de a produce decizii cu caracter obligatoriu pentru întreaga societate. • Acțiuni concretizate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
post în structura întregii organizații și care sunt relațiile de subordonare, supraordonare sau colaborare prin care este el interconectat cu celelalte posturi. Diagramele procesului de muncă oferă o perspectivă mai detaliată a fluxului informațional decât organigrama, prezentând input-urile și output-urile informaționale ale unui anumit post Și, în sfârșit, fișa postului actuală, în caz că există una, poate oferi un punct de plecare pentru redactarea unei noi descrieri a postului. Selecția posturilor reprezentative pentru a fi analizate. Acest pas este realizat atunci când
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tip democratic. Se apreciază totodată că acest tip de cultură este optimă pentru funcționarea unei societăți. Cultura civică desemnează o combinație de atitudini de interes din partea cetățenilor față de mijloacele de influențare a sistemului politic (imput) și de rezultatele proceselor politice (output) în condițiile unor atitudini și orientări de respectare a regulilor. În timp, definirea culturii politice a inclus și alte conținuturi (nu doar atitudini față de oamenii politici și instituții) sau chiar alte sfere ale vieții sociale (Street, 1994). Categoriile cel mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cunoștințelor. La un nivel mai specific și totodată empiric al anlizei sunt menționate frecvent următoarele dimensiuni ale culturii politice (Almond, Verba, 1963; Jeffrey, 1991): interesul pentru politică, informarea pe teme politice, cunoștințele politice, eficacitatea politică (convingerea cetățenilor că pot influența output-ul politic), credința că mediul politic contribuie la bunăstarea cetățenilor, în general, dar și la bunăstarea proprie, încrederea în lideri și instituții politice, suportul pentru regim (democrație în acest caz: alegeri libere, multipartidism, separarea puterilor etc.). Titlul acestui capitol trebuie
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil studiile privind costurile, respectiv impactul S.O. asupra individului/organizației (boli profesionale relaționate muncii) și eficienței intervenției strategiilor de management și au
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și calitatea produselor. Această dominație a inginerilor în procesele de producție este și ea tot o invenție capitalistă (Stark, 1980, pp. 89-130), cu efecte sociale complexe, pe care economia socialistă a preluat-o și a adaptat-o. Cel mai important output al acestor unități, adică produsele, depindeau nu de piață, ci de tehnologia existentă. Altfel spus, aceste unități de producție produceau ceea ce permiteau tehnologia și caracteristicile forței de muncă și nu ceea ce cerea piața. Pusă în asemenea formă de principiu, această
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
emis un decalog al propozițiilor care par să structureze planificarea strategică - supusă, așa cum am văzut mai devreme, teoriei haosului; dintre acestea le-am reținut și adaptat pe cele care au incidență directă și asupra planificării prezentării unui discurs: 1) Rezultatul/output-ul ideal în ceea ce privește planificarea nu este planul (produsul activității vorbitorului), ci planificarea însăși. O astfel de sentință oferă o viziune care depășește eroarea frecventă pe care o fac tinerii vorbitori atunci când consideră construcția unui proiect al discursului propriu ca ducând
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
toate persoanele implicate în actul educațional: de la opțiunea centrală, de la nucleul reprezentat de diada profesor-cursant la părinți, comunitatea locală etc. • T - procesul de transformare - este evidențiat în sintagma: ce face sistemul pentru transformarea intrărilor în sistem (input-urile) în rezultate (output-urile). În situația luată ca exemplu, acest aspect poartă denumirea de proces de învățământ și este analizat sub toate perspectivele sale (cea mai întâlnită fiind relația predare-învățare-evaluare). • W - viziunea lumii - sistemul trebuie analizat prin perspectiva viziunii societății în ansamblu, adică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai scăzută comparativ cu ansamblul sistemul. Altfel spus, școlile cu o majoritate de elevi romi sunt, din punctul de vedere al calității educației, școli de „mâna a doua”. Evaluarea calității educației am realizat-o printr-o combinatie de indicatori de output (rezultatele școlare ale elevilor), dar și de input (resurse materiale și umane). În cele ce urmează, voi continua cu analiza rezultatelor școlare, apoi voi evalua resursele materiale și cele umane implicate în educația elevilor romi din școlile segregate. Pentru a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diversității societăților pe care acești indici își propun să le compare. Din această cerință, el formulează alte criterii pentru astfel de măsuri sociale: nu trebuie să presupună că „dezvoltarea” are aceeași valoare în toate societățile; trebuie să măsoare mai degrabă output-uri (cât pot oamenii să citească și să scrie) decât input-uri (cât s-a cheltuit pe educație); trebuie să reflecte distribuția beneficiilor sociale. De aceea, nu trebuie să folosească valori medii care pot deghiza importante distribuții inegale ale beneficiilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cite></EndNote>(2002) adaugă că, atunci când clasificăm și evaluăm indicatorii dezvoltării, trebuie să ne referim, printre altele, la următoarele întrebări: conținut: ce aspecte sau fațete ale dezvoltării măsoară indicatorul? focus: indicatorul măsoară dezvoltarea în termeni de input-uri (mijloace) sau output-uri (rezultate)? aplicarea comparativă: indicatorul compară nivelul de dezvoltare în spațiu (transversal) și timp (longitudinal) într-un mod absolut sau relativ? flexibilitate: cât de flexibil este indicatorul pentru a permite schimbări în conținut, scop, metodă și aplicații comparative? Dintre punct
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Research</keyword><keyword>Social Change</keyword><keyword>indicators of development, describing progress in health, sanitation,</keyword><keyword>education, and women's status. Gross National Product (GNP) is the</keyword><keyword>standard measure of progress but does not show how output is distributed.</keyword><keyword>The Physical Quality of Life Index (PQLI) is a summation of complex social</keyword><keyword>interrelationships on which no theoretical explanation imposes any given</keyword><keyword>weights/biases. Equal weight is assigned to each component. The
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un consum mai mic la viteză mai ridicată (până la 4.6 GHz) și conține un controler grafic mai evoluat pentru aplicații video. Puntea de sud (southbridge) implementează funcțiile mai lente ale plăcii de bază, adică cele de intrare ieșire (Input/Output controller hub pentru Intel și Fusion Controller Hub pentru AMD). Printre funcționalitățile punții de sud se pot aminti: interfața magistralei PCI (clasice, sau PCI -Express), interfața magistralei ISA (tastatură, mouse, porturi COM și LPT, floppy și IR), interfața magistralei SPI
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
2. Liniile matricei sunt selectate cu ajutorul decodificatorului cu 7 intrări (DCD), iar coloanele cu ajutorul celor 8 multiplexoare (MUX) cu câte 3 intrări de selecție. Intrarea de selecție CS (Chip Select), activă pe 0 logic, validează circuitul de memorie. Intrarea OE (Output Enable), activă pe 0 logic, permite datelor să fie scoase la ieșirea circuitului. Cele două ieșiri au același rol având același efect asupra circuitului. La CS se leagă semnalul de selecție provenit din adresele superioare, iar la OE se leagă
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
mai mică. Ea este stabilită prin hardware și este fixă. În figura următoare este prezentată o astfel de structură. Dispozitivele I/O (DIO) prezintă semnale specifice conectării în structură tip daisy chain (IEI - Interrupt Enable Input și IEO - Interrupt Enable Output). De asemenea dispozitivele prezintă o ieșire INT cu colector (drenă) în gol care permite legarea acestora împreună la intrarea INT a procesorului. Această linie se leagă la tensiunea de alimentare printr-o rezistență realizând funcția SAU cablat. Prioritatea cea mai
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
a întâmplat așa - dimpotrivă. Încercarea lui Beauchamp nu a fost solitară. Modelul de „curriculum științific” propus de Mauritz Johnson (1967) la State University of New York at Albany a părut că răzbună eșecul lui Beauchamp. Johnson și-a caracterizat modelul ca „output al sistemului de dezvoltare curriculară” și ca „o structură serială determinată de scopurile învățării”2. Articolul publicat de Johnson în Educational Theory a avut un mare răsunet. În 1992, George J. Posner de la Cornell University a reluat ideile expuse de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acumulare; - de utilizare; - de combinare; - de valorificare; f) după procesarea informației: - de input (perceptive - vizuale, auditive, temporal‑ritmice, de atenție, prin nediferențiere); - de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare); - de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată); - de output / de expresie (de limbaj oral, scris, citit); - de simț matematic (calcul, raționament, rezolvări de probleme); - de expresie motrice (fină, generală). Cauzele care determină în mod semnificativ apariția dificultăților de învățare la copii pot fi incluse în următoarele grupe (Mondero, 1990
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nu va mai fi recertificat după implementarea noului sistem AES, Advanced Encryption Standard. DES operează în următoarele moduri: • criptarea prin blocuri înlănțuite (Cipher Block Chaining - CBC); • criptarea - carte electronică de coduri (Electronic Code Block - ECB); • criptarea cu feedback la ieșire (Output Feedback - OFB). Din cauza vulnerabilității DES, din noiembrie 1998, guvernul SUA nu-l mai folosește, înlocuindu-l cu Triplu DES, adică trei criptări folosind DEA, până la introducerea AES - Advanced Encryption Standard. 5.4.2. Sistemul AEStc "5.4.2. Sistemul AES
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
care dispune: raportul dintre energia produsă și energia utilizată. Daniel Katz și Robert L. Kahn (1966) îl propun pentru analiză sistemelor sociale tocmai în acest sens. În concepția lor, eficiența este randamentul cu care o organizație convertește input-ul în output, cantitatea de energie consumată efectiv sau risipită în procesul de producție. În această accepție, eficiența apare ca un element component al conceptului mai general de eficacitate. Ocondiție a eficacității este ca activitatea respectivă să realizeze nu numai funcția sa cât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proceselor sociale. Procesele cognitive sunt elemente constitutive ale realității sociale: sunt influențate de celelalte componente ale acesteia și le influențează la rândul lor. Cunoașterea nu este o componentă neutră a vieții sociale, care nu o influențează pe aceasta decât prin output-ul ei (cunoștințele pe care le produce), ci un fenomen social care stă în relații de determinare reciprocă cu toate celelalte fenomene sociale. Procesele cognitive iau în mod necesar o formă socială și psihologică. Problemele lor interne sunt de natură
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mult mai exactă a stadiilor evoluției și a mecanismelor sale. Cu titlu de exemplificare voi reproduce genul de propoziții care, după părerea lui Marvin Harris (1968), sunt posibile într-o asemenea perspectivă: „Când rata eficienței tehnologice în producția hranei (caloriile output per caloriile input per număr total de ore om-producție) depășește 20:1, este probabil să fie găsite grupuri de descendență stratificate endogamice”. S-a sugerat drept criteriu al evoluției și adaptarea la mediu. Acest criteriu este însă foarte slab. Există
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și parcurgerii cu plăcere a textului. Arthur Stinchcombe, recenzând cartea lui Abbott În AJS, la scurt timp după apariție, alege acest thingness al Școlii ca idee centrală a analizei: ,,Abbott prin faptic Înțelege modalitatea de a transforma inputuri variate În outputuri distinctive, transformările fiind intercorelate de-a lungul timpului (...). Caracterul faptic este dat de conflictul și cooperarea dintre variate tendințe (interacționalism simbolic, sociologie urbană, anchete, organizații sociale) În cadrul Departamentului de Sociologie din Universitatea de la Chicago, mai ales În anii ’20-’30
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
distinctive, transformările fiind intercorelate de-a lungul timpului (...). Caracterul faptic este dat de conflictul și cooperarea dintre variate tendințe (interacționalism simbolic, sociologie urbană, anchete, organizații sociale) În cadrul Departamentului de Sociologie din Universitatea de la Chicago, mai ales În anii ’20-’30. Outputul cel mai semnificativ constă În dizertațiile care au avut o influență remarcabilă asupra disciplinei; anii următori au avut o influență marginală: s-au produs ajustări la nivelul conceptelor și măsurătorilor (Stinchcombe, 2000, 1761). Fraza lui Stinchcombe surprinde inclusiv o altă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lucrarea lui Adam Smith The Wealth of Nations, publicată în 1776, anul Revoluției americane. Atenția lui Smith se concentrează asupra analizei „mâinii invizibile”, adică a acelui mecanism prin care activitățile economice individuale generatoare de profit produc cel mai mare bun (output) economic pentru societate ca întreg. Din perspectiva lui Smith, deși persoana orientată spre obținerea de profit este motivată de propriul câștig, din agregarea neintenționată a unor astfel de acțiuni individuale rezultă promovarea intereselor generale ale societății: ...prin orientarea activității industriale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
jocuri permanente ale schimburilor de informații și cunoaștere; 3. cunoașterii totalizante, globale, de genul „marii teorii”, să i se substituie proiecte alternative echipotențiale și complementare; 4. cunoașterea socială de tip input să se asocieze în permanență cu cea de tip output, adică rezultată din practicile sociale deja cunoscute și bazată pe precedenta. Voi reveni în partea a doua a lucrării cu o serie de exemple pentru a ilustra modul de implicare a cunoașterii sociale în modernitatea reflexivă. Deocamdată, cred că ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]