695 matches
-
bucură văzând că moina puse a se înstăpâni. Dar își dădu repede seama că se înșelase amarnic. Marșul lui se transformă într-o enormă capcană. Nimerise într-o vale înmlăștinită cuprinsă între brațe împădurite și peste care se așternu o pâclă deasă. De-a valma, caii și oameni se scufundau în glodul negru, smuncindu-se zadarnic. Artileria devenise o cumplită povară. Tocmai, în acest ceas, trâmbițe, surle și tobe s-au pus a face o grozavă zarvă. Semn că oștirea ghiaurului era
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o dată / văd luna desprinzându-se și parcă, / pe cat se-apropia căzând, pe-atâta / părea c-o văd crescând, pân'ce la urmă / se prăbuși-n răzor; și era mare / cât o găleată și zvârlea pe gură / puzderii de scântei, o pâcla deasa / ce sfârâia cum sfârâie cărbunii / încinși, când îi cufunzi și-i stingi în apă. Pe pajiște, cum zic, la fel și luna / se înnegrea stingându-se pe-ncetul / și ierburile-i fumegau în preajmă. (Fragmentul XXXVII, vv. 3-16).401
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ar fi dăinuit. Parcă presimțind că munca sa de peste șaptezeci de ani se va evapora în neant, tata scria: ,, Că mult prea adâncă și nemăsurată e ceața ce crește pe timpuri...Și grea e cum negura... încă și deasă cum pîcla...Și multă ...Și una ea știe: de una să-ntindă, într-una s-aștearnă, oriunde ajunge, cu poala ei moale, o neagră uitare... “ (Dăinuiri dăneștene 1977) Din acel muzeu frumos și bogat până la urmă s-a ales praful, a rămas
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și din Draxeni și din Dănești și din Râșcani, așa că nu-mi făceam griji că nu aveam însoțitori până acasă. Dacă dimineață când plecasem vremea era mocirloasă ca după o toamnă ploioasă târzie și peste care se lăsase și o pâclă deasă și înecăcioasă, acum clisa se pietrificase și era acoperită de o ninsoare cu fulgi repezi și deși. Se făcea simțită aripa vântului de nord, Crivățul. Mi s-a făcut frig. Lodinul meu kaki și casânca neagră din lână nu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ne-a dat și îndemn și ne-a dat și avînt să le rupem. Pornitu-s-au dară iscoadele minților noastre... Și caută ele... Și cearcă... Și fac ispitiri Și astîmpăr nu-și iartă... Că nu se îndură să guste hodina. Iar pîcla uitării, prinos nedorit adus nouă de vremile toate, Prin somnul adînc, a cam prins tremurare... Se ferestruiește. Spărturi se tot iscă într-însa. Iei una... Mai colo o alta... Și multe... Mereu tot mai multe... Prin hăuri trec raze... Despintecă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
spaniolă precum: complimento, desinvol-tura, fanfarone, flotta, lindo "curat; elegant", iar în portugheză numărul spaniolismelor este foarte mare: airoso "grațios, elegant", camarilha, carabina, donaire "distincție, grație", duende "stafie", endecha "bocet, cîntec de jale", granizo "grindină", heriondo "hidos, slut", humilde, neblina "ceață, pîclă", picaresco, prenda "dar, însușire", tango etc. Dacă portugheza a resimțit cea mai însemnată înrîurire spaniolă, limba română se află într-o situație opusă, fiindcă a receptat puține elemente în mod direct, cele mai multe preluîndu-le din franceză, deși își au originea în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se rostogoli până-n Mureș. Săriți, măi! strigă Milu, după ce deschise ușa de vizavi a vagonului. Și unul după altul cei treisprezece flăcăi săriră din tren și, fiind pe Înserate, se mistuiră În pânzele de negură care se așternuseră ca o pâclă pe Valea Mureșului. Sus prin tufișul de la Cascadă! șopti unul. Când se urni trenul din loc, cele două uși ale vagonului se legănau purtate de curenți, iar ungurul zăcea cu capul aplecat spre albia Mureșului. Din tren, cele câteva focuri
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
recunoașterea "în drept" a unei stări de fapt, adică guvernul și noua putere, care veniseră la putere în România pe căi să zicem "neortodoxe", ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989, fiind o "emanație" a acelei vâltori politice, încă în pâclă! Aceste tratate politice "de bază" se înfățișează la prima analiză ca un compendiu de principii și orientări politice, economice, culturale și de altă natură, unanim recunoscute și acceptate, extrase din Carta Națiunilor Unite, Actul final de la Helsinki, alte documente ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
clădirile stației Adjud și vîrtejul de la podul peste Trotuș peste Trotuș și peste închipuire, cădeți, pogorăminte cu har! rînduri trecute, moartea lucrului despărțit de roada sa, sămînța care l-a rodit, lunecarea cîtorva lumini pe șosea, jumătate de kilometru în pîclă albă, tot scenografie, neamul de oameni peste ce trece, peste sinea lui? Spre Tecuci, de la Mărășești, nu mai este zăpadă pe cîmpie. IV. VULPĂȘEȘTI HIEROGAMIE Nicolina Buhăești Roman "Vineri, 5 iulie 2002, ora 2,00, în gara Nicolina": citez aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ruinată, halde lîngă ea, stație de transformare, Ploieștiul după miros, fabrică, viaduct, lanț de cisterne, unul în marș, alte trei staționare, prima rafinărie din estul orașului, parc de rezervoare de țiței, linii care se întretaie, case vechi, uzina "Upetrom", în pîcle stă soarele răsărit, în gară, între două trenuri personale, Ploiești Mărășești spații largi, "Lăsați loc pentru defilarea trenurilor" chenar, marcat eufemism la "Nu treceți calea ferată aiurea!", ocolește formalul "Atenție la tren!", peronul cu pasaj subteran, pe acoperiș ciori, clipele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Dolhasca șocul mobilizării, dă bagajele încoace, băi! tot vagonul, Mihai, tu stai ca p... în p...! dedicație la pălăria cu boruri întoarse de texani, zăplanul blond și pielea roșie de soare, DJ 282 Pașcani Suceava panglica de asfalt, peste luncă pîcla de vară, parcele pe deal tăieturile, foarfece depărtarea, ce se întîmplă? la întrebare va răspunde: ochi de pește, i se întîmplă, balastiera cap din banda de asfalt, colinele scăzute, Șaua Bucecea apropierea Vereștiului, da, muncă în neagra străinătate, acolo TVR
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai vechi numărători chezaro-crăiești, rufele cenușii între clădiri de lemn în haltă, iarba udă, porumbiștile la lărgime, km 229 cantonier cu stegulețul desfășurat, ultima cobor, elefantiazis la șolduri, pe pămînturi soarele în roz, halta nume scris în fugă, roz în pîclă, vîscozitate, n-avem culori, ci lumină ce-și ia registrele, Cămara Sighet peste șosea, curte de iarbă în ușa privatei abandonate, balastieră, Sighetu Marmației intrare lentă, hale goale, Strada Horia, imobile de serviciu feroviar. Ora 7,45, în autobuzul Sighetu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
activitate, se aude că-l vor închide ca să-l demonteze pentru Egipt, cu scumpirea gazelor nu rentează, turcul e șef, 30 de minute gratuite la "Orange", cazuri excepționale și cu 4 dolari, am avut și eu, fumegă pe multe turnuri, pîclă de nori și umezeala, buza turnului de apă cu porumbei, vine în jos vrîstat albastru cu crem, ape din ploi trec pe sub rambleu, ies pe lîngă zidul de incintă al uzinei, circulația în coloană pămîntie pe betonul străzii, podeț și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în suflet, Gălăuțași/Galócás, era Gălăuțaș! stă bine în tupeu, ce bine stau cu stomacul! "Colemn Gălăuțaș SA", Consiliul Local Gălăuțaș oficial, biserica lemnul nou în plai însorit adună case, a doua terasă de Mureș, brazi pîlcuri, pielea de iarbă, pîclă de soare lăptos, apa exactă în profilul răchitei, halta Sărmaș-Runc tîrg, blocuri, pescuiesc la undiță, aleg tot din Mureș, soare și negurile, bisericile unică turlă cu steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate cum rămîne fiecare din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din Mureș, soare și negurile, bisericile unică turlă cu steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate cum rămîne fiecare din ce în ce în urmă, căruța nouă, cîinele în lanț scutură purecii sub căpiță, cîine alb în pîcle băltește soarele corb auriu Bănulescu, fără el turbărie, șoimul Mureș fără val, fără mal, fuior de abur troița la calea ferată, Ditrău mută buștenii, doi la vagonul de rumeguș, biserica catolică turle gemene colțate de săgeți, barză singură și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
urare "Domnul cu tine!", alt răspuns era mai potrivit, zîmbesc la capătul drumului nostru, studiai favorabilă de pe parcurs, Valea Strîmbă șleau cu roți înghețate, mașini, tractor, Punct Oprire Șugău, Eminescu intuiția invariantelor Cuvîntului, sîntem pe centru, făgaș în variantele Voșlăbeni, pîcla perdele pe creste, "Dolomita Voșlăbeni" pe rezervoare, nepoții, amica, te-ai impus pînă la zîmbetul și ieșirea acordate cu Domnul, controlul din versant, învîrtita Voșlăbenii în dulce de pante, biserici trupurile comunei, trupuri de brazi în devălmășie, tăpșanele populate din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
după dealul cu dragostele carieră de argilă, succesiunea potrivită! "Ceramica" plămădirea ei în necurățenii de fabrică, Dancu extremul est, Tomeștii "morții lazaretului din ~ , la 90 de ani" fraza semipreparată, Holboca centrala pe cărbune, ciorile semiinternaționale de lunca Prutului, semn de pîclă în semn releul Cornești tăind Prutul din luncă, student la economie, da, la Iași! leii moldovenești cu 5:1, care din ei pe 5? Ungheni-Prut sub spinări de blocuri din jumătatea cealaltă, fîșia a fost arată, sîrma ghimpată, soare din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în mînă, n-ai bilet? berea "Chișinău" gata, spasiba! de prim plan chica sare cu piper, România peste umerii de deal păduratic, aliniamentul rezistent în 1944, Stînca-Roznovanu șase luni peste Iași, barza deasupra satul Semeni, "șăfulețule!" pe taximetristul din Ungheni, pîcla pîclei semnului releul de la Repedea, locul ți-l schimbi, te ține umbra înger cu o carte în mîini Stănescu, blondă ca umbra, oile pe miriște, linia de camuflaj vegetal punct pe doi-trei stejari, barza tot singură, cireadă cu sărăturări pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mînă, n-ai bilet? berea "Chișinău" gata, spasiba! de prim plan chica sare cu piper, România peste umerii de deal păduratic, aliniamentul rezistent în 1944, Stînca-Roznovanu șase luni peste Iași, barza deasupra satul Semeni, "șăfulețule!" pe taximetristul din Ungheni, pîcla pîclei semnului releul de la Repedea, locul ți-l schimbi, te ține umbra înger cu o carte în mîini Stănescu, blondă ca umbra, oile pe miriște, linia de camuflaj vegetal punct pe doi-trei stejari, barza tot singură, cireadă cu sărăturări pe fundul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nivelul tău de lectură, Cartea Osho despre femei guru, și de la cizme negre pe caniculă, fustiță, coif în coafură! culoarele de vale Mureșul, Argeșul, Siretul supraactivate în misterul părților constitutive românești, Coșlariu înțepenit așezămînt feroviar, berbeci rîndurile de munți și pîcla soarelui în zimți de ferăstrău, țancurile adună biserici în spălătură lumina, prilej să supraviețuiești pînă la Unirea haltă, pentru viața mea detașată o poveste cu fratele mort la 74, eu îs ultimul din opt, 69, în fiecare zi la ștrand
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zbor șoimul perihoreză la case Reghin, "Bere Silva", șoimul val de aer din porumburi hieroglifa văii cu narativitatea ei creativă, țarca, șoimul geminat aripile cvadruple, Ideciu de Sus barba-mpăratului-ceață, Brîncovenești domnu'! adă niște urdă, că pun un chil de jinars! pîcle straie de aer doi cosași, bicicletele culcate la capătul ariei, soarele iarba udă, coasa pe umăr, Aluniș-Mureș ideogramă, moțul porumbului semnul ei în preistoria scris-vorbirii, istoria cercul prezent, halta Rușii-Munți șerpar pe țiganul tocmit la coasă, șomoiog de iarbă udă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu putință să dorești o femeie care arată ca de optzeci de ani, și are barbă și mustăți. Era în ziua următoare. Ajunsesem în sat foarte târziu. Taxiul mă așteptase la gară, dar drumul până acasă a durat mult, din cauza pâclei foarte dese. N-am putut lua cina în tren, din pricina unei greve, așa că a trebuit să mă mulțumesc cu pișcoturile cu cremă, și mă simțeam iritat și întristat la gândul că mama mea, cu atâția ani în urmă, îi umplea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de gaz aprinsă, molfăind caise uscate cu brânză Cedar. Caisele uscate, mâncate cu prăjituri, trebuie să fie întâi bine muiate și mustite; însoțite însă de brânză, trebuie lăsate în forma inițială.) Eu beam ceai, iar Rosina coniac, după cum îmi ceruse. Pâcla era acum atât de opacă, încât aveai senzația că ferestrele sunt acoperite de draperii, și fusesem nevoit să aprind două lumânări, care se dovedeau ciudat de neputincioase să răspândească ceva din palida lor lumină în crepusculul cafeniu, sumbru, din încăpere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sale păreau muiate într-un cafeniu vaporos. Umbrele se așterneau dur, și fiecare formă pe lângă care treceam își afirma atât de distinct identitatea, încât mă uitam întruna îndărăt, cu nervozitate. Tăcerea era nemărginit\, de altă structură decât tăcerea vătuită de pâclă a dimineții; din când în când o știrbea câte un țipăt de bufniță sau lătratul îndepărtat al unui câine. N-am luat-o prin sat. Am pornit de-a lungul drumului de pe țărm, în direcția golfului, prin defileul pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am să-l uit cât voi mai avea de trăit. Uneori, am impresia că-l mai aud în halucinațiile mele, cu ochii deschiși. Mi-a străpuns conștiința cu certitudinea imediată a unei catastrofe, iar groaza a umplut încăperea asemenea unei pâcle care ar fi impregnat-o brusc. Fusese glasul lui Lizzie. Scosese un strigăt ce răsunase de undeva, de prin fața casei. Urmă un al doilea strigăt. James și cu mine ne-am uitat unul la celălalt. A murmurat: — O... nu! Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]