1,508 matches
-
Convenție; ... 3. hotărăște: a) că statul pârât trebuie să plătească primei reclamante, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, următoarele sume, care trebuie convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății: (i). 261.000 EUR (două sute șaizeci și unu de mii de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul material; ... (ii). 2.000 EUR (două mii de
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral; ... (iii). 1.000 EUR (una mie euro), plus orice sumă ce poate fi datorată pentru acest cuantum de prima reclamantă cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecată; ... ... b) că statul pârât trebuie să plătească celei de-a doua reclamante, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, următoarele sume, care trebuie convertite în moneda statului pârât la rata de
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
b) că statul pârât trebuie să plătească celei de-a doua reclamante, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, următoarele sume, care trebuie convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății: (i). 85.393 EUR (optzeci și cinci de mii trei sute nouăzeci și trei de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă, pentru prejudiciul material
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
de Sănătate consilier juridic X, cu delegație DGJC 4.838/20.10.2022 la fila 1, volum III dosar; celelalte părți fiind lipsă. Procedura de citare este legal îndeplinită. Grefierul de ședință referă asupra cauzei, învederând următoarele: - termen la fond acordat la solicitarea părții pârâte CNAS, potrivit art. 13 și 14 din Codul de procedură civilă, pentru a lua cunoștință de documentația transmisă la dosar de către Ministerul Sănătății, într-un singur exemplar. Reprezentantul convențional al părții pârâte CNAS depune la dosar un set de
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
termen la fond acordat la solicitarea părții pârâte CNAS, potrivit art. 13 și 14 din Codul de procedură civilă, pentru a lua cunoștință de documentația transmisă la dosar de către Ministerul Sănătății, într-un singur exemplar. Reprezentantul convențional al părții pârâte CNAS depune la dosar un set de înscrisuri, arătând că a asigurat o comunicare a acestora către apărătorul reclamanților. Curtea solicită punct de vedere asupra chestiunii competenței de judecată. Reprezentanții părților prezente opinează că revine Curții de Apel București competența
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
de față. Curtea, potrivit art. 131 din Codul de procedură civilă, își reține competența de judecată în cauză, față de dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, dat fiind rangul de autorități publice centrale al părților pârâte, precum și existența unui litisconsorțiu procesual activ în cazul reclamanților, cu mențiunea că majoritatea acestora își are domiciliul în circumscripția Curții de Apel București. În aceste condiții, Curtea acordă cuvântul pe probe. Avocatul reclamanților propune înspre administrare proba cu înscrisuri
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
la înscrisurile depuse în data de 29.11.2022 de către Ministerul Sănătății în legătură cu elaborarea protocoalelor terapeutice ale medicamentelor vizate de litigiul de față). La interpelarea Curții, avocatul reclamanților arată că nu se opune încuviințării probelor propuse de celelalte părți pârâte. Curtea, față de dispozițiile art. 255, art. 258 și art. 254 alin. (2) pct. 4 din Codul de procedură civilă, încuviințează administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca fiind admisibilă și de natură a duce la soluționarea cererii
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
pct. 4 din Codul de procedură civilă, încuviințează administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei ca fiind admisibilă și de natură a duce la soluționarea cererii de chemare în judecată, respectiv a aspectelor invocate în apărare de către părțile pârâte, constatând cu privire la înscrisurile depuse în ședința de astăzi că administrarea acestora nu determină o amânare a judecății. În continuare, fiind invocate în cauză o serie de excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbatere asupra acestora. – excepția de netimbrare invocată
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
că interesul este născut și actual în contextul în care s-a concretizat prin aplicarea unei sancțiuni. Curtea rămâne în pronunțare pe excepția de lipsă calitate procesuală activă și excepțiile de lipsă interes, astfel cum au fost invocate de părțile pârâte. Curtea pune în discuție totodată și suspendarea judecății potrivit art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. 33.794/3/2021, dat fiind că reclamanții au făcut referiri repetate la raportul de control
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
va amâna pronunțarea, astfel încât se pot formula concluzii scrise pe aceste problematici supuse dezbaterii. Avocatul reclamanților lasă la aprecierea instanței soluția pe această chestiune. În opinia sa, există legătură între cele două dosare pe un anumit palier. Reprezentantul părții pârâte CNAS apreciază că se justifică suspendarea judecății având în vederea legătura dintre cele două dosare. Curtea rămâne în pronunțare și pe această chestiune (suspendarea judecății), iar în subsidiar acordă cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Ministerul Sănătății
ÎNCHEIERE din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288792]
-
prealabile obligatorii, nefiind o simplă corespondență fără consecințe juridice, astfel cum pare să pretindă Guvernul României. Curtea de apel subliniază că reclamanta nu putea sesiza direct instanța de contencios administrativ și că erau obligatorii adresarea unei cereri către autoritatea administrativă pârâtă - Guvernul României - și urmarea procedurii prealabile obligatorii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004. În acest sens, instanța reamintește că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, „orice persoană care se consideră vătămată într-un
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
prin H.G. nr. 798/2021, care prevedea acordarea sprijinului financiar prevăzut de art. 100^1 din Legea nr. 273/2004 exclusiv pentru adopțiile încuviințate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă după data intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020. Instanța observă că nici autoritățile pârâte nu au verificat îndeplinirea celorlalte cerințe procedurale sau îndeplinirea de către reclamantă a celorlalte condiții impuse de Legea nr. 273/2004 pentru acordarea drepturilor specificate de art. 100^1, introdus prin Legea nr. 268/2020. Dată fiind această situație și întrucât instanța de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
lit. c) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 273/2004. Cu toate acestea, instanța subliniază că prin anularea Deciziei nr. […]/15.09.2021 - prin care A.J.P.I.S. Timiș a respins nelegal solicitarea reclamantei - se revine la situația anterioară emiterii deciziei respective, autoritatea pârâtă având obligația de a soluționa - cu înlăturarea de la aplicare a dispozițiilor art. 83 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 579/2016, astfel cum a fost modificată prin H.G. nr. 798/2021 - cererea reclamantei de acordare a indemnizației lunare de sprijin
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
prin Legea nr. 134/2010), conform cărora „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată“, ținând seama că s-a constatat temeinicia acțiunii în justiție, Curtea va obliga autoritățile pârâte căzute în pretenții la plata cheltuielilor judiciare efectuate de reclamantă, respectiv la plata sumei de 150 lei (RON), reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru (fila 20 din dosar). Cu privire la calea de atac ce se poate formula împotriva prezentei
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
53 din Constituție, ceea ce relevă faptul că ingerința urmărește un scop legitim. În al treilea rând, raportat la justificarea și motivarea adoptării măsurilor așa cum rezultă din Analiza factorilor de risc, atașată întâmpinării, ingerința apare ca necesară, întrucât autoritățile pârâte urmăresc asigurarea interesului public, respectiv a sănătății publice, prin luarea unor măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice, în temeiul art. 34 alin. (2) din Constituție. Astfel cum s-a reținut în jurisprudența constituțională, restrângerea unor drepturi constituționale este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
administrativ și fiscal, formulată de reclamantul X, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, având ca obiect „suspendare executare act administrativ - ord. 6.129/2016“. La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea listei, a răspuns reclamantul X personal, lipsă fiind partea pârâtă. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care; Din actele și lucrările dosarului Curtea constată că partea pârâtă a formulat concluzii scrise prin care a invocat
ÎNCHEIERE din 24 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282012]
-
a răspuns reclamantul X personal, lipsă fiind partea pârâtă. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care; Din actele și lucrările dosarului Curtea constată că partea pârâtă a formulat concluzii scrise prin care a invocat excepția tardivității cererii modificatoare. Curtea pune în discuția părții prezente excepția tardivității cererii invocată de partea pârâtă prin concluziile scrise. Reclamantul X solicită respingerea excepției, având în vedere că termenul de soluționare
ÎNCHEIERE din 24 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282012]
-
la excepția tardivității cererii modificatoare, Curtea, având în vedere mențiunile din încheierea de la primul termen de judecată din data de 13.05.2021, din care rezultă că a fost formulată la primul termen de judecată, doar comunicarea fiind ulterioară către partea pârâtă, o va respinge ca fiind neîntemeiată, în raport și de prevederile art. 204 din Codul de procedură civilă. Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată terminată cercetarea procesului, în conformitate cu prevederile art. 244 din Codul
ÎNCHEIERE din 24 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282012]
-
telefonice) este realizată de către salariat, jurisprudența existentă punând accent pe ipoteza protejării salariatului în fața unei acțiuni intruzive, neloiale, din partea angajatorului. ... 23. Dezlegarea este esențială pentru soluționarea cauzei, întrucât soluția primei instanțe și o parte dintre criticile apelantei pârâte au avut în vedere valorificarea conținutului conversației telefonice purtate între reclamant și o altă persoană, percepută de către reclamant ca fiind un reprezentant al pârâtei. ... ... V. Punctul de vedere al instanței de trimitere 24. În opinia titularului sesizării, înregistrarea unei
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
nu este vorba despre un mijloc de probă ce poate fi încuviințat și administrat. Dimpotrivă, proba ar putea fi apreciată ca fiind admisibilă, în situațiile de excepție din art. 75 din Codul civil. În ambele interpretări este discutabil dacă angajatorul pârât ar putea invoca absența acordului și a informării prealabile în privința altei persoane, care nu figurează în proces. În acest sens, instanța de trimitere a solicitat a se clarifica „dacă și angajatorul se bucură de o protecție similară cu cea
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
către instanța de trimitere, conținutul conversației telefonice purtate de către reclamant cu un alt salariat sau cu un reprezentant al angajatorului și înregistrate fără acordul acestuia din urmă a avut o pondere importantă în soluția pronunțată. ... 81. De asemenea, angajatorul pârât s-a opus la încuviințarea probei cu mijlocul material de probă și a criticat prin motivele de apel inclusiv această soluție. Este exclusă, așadar, ipoteza unei convenții asupra admisibilității probei, în sensul art. 256 din Codul de procedură civilă, iar
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
care să o susțină (...) . ... 144. Așadar, instanța de judecată într-un litigiu generat de un conflict de muncă în care reclamantul a solicitat proba cu înregistrarea audio efectuată fără acordul și/sau informarea prealabilă a interlocutorului (salariat sau reprezentant al angajatorului pârât) are obligația, pe de o parte, să nu dispună măsuri arbitrare care să conducă la o încălcare a dreptului la respectarea vieții private, dar, pe de altă parte, să asigure dreptul la apărare al reclamantului, inclusiv la momentul încuviințării probei
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
cu indicele de inflație și cu dobânda legală aferentă. ... 10. Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că reclamantul este încadrat la Direcția Națională Anticorupție în funcția de specialist, gradația 5 pentru vechime în muncă, iar în cadrul autorității pârâte sunt în plată, pentru aceeași funcție și aceeași gradație, în temeiul unor hotărâri judecătorești definitive, salarii de bază în cuantum superior față de cel al reclamantului, stabilite în raport și cu vechimea în funcție, în contextul în care, prin Decizia
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
precum și pe jurisprudența Curții. Instanța a respins celelalte capete de cerere ale reclamantei, constatând că încuviințarea pentru modificarea prenumelui și a codului numeric personal trebuia să fie obținută printr-o procedură administrativă separată. ... 5. Atât reclamanta, cât și autoritățile pârâte au atacat această hotărâre la Tribunalul Timiș, care a anulat-o printr-o hotărâre definitivă din 23 mai 2019; tribunalul a respins cererea în totalitate pentru motivul că reclamanta nu a suferit și nu intenționa să sufere o operație de
HOTĂRÂREA din 18 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283378]
-
beneficieze de drepturile sale pe plan intern. ... 9. Curtea observă că, în anumite circumstanțe, poate fi necesar să scoată de pe rol o cerere în temeiul art. 37 § 1 lit. c) din Convenție, pe baza unei declarații unilaterale a Guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să fie continuată. Totuși, depinde de circumstanțele specifice ale cauzei dacă declarația unilaterală oferă sau nu oferă un temei suficient pentru a constata că respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt definite în Convenție
HOTĂRÂREA din 18 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283378]