8,265 matches
-
1), (3) și (9) din Legea nr. 85/2014 nu sunt admisibile acțiunile de reziliere a contractelor cu executare succesivă menținute de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, introduse pe calea dreptului comun după momentul deschiderii procedurii insolvenței pentru nerespectarea de către pârâtul debitor a obligațiilor contractuale constând în plata unor sume scadente anterior deschiderii acestei proceduri. “ În considerentul de la paragraful 100 din această decizie s-a reținut că: „În ceea ce privește norma imperativă prevăzută în art. 75 din Legea nr.
DECIZIA nr. 16 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254964]
-
de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate, conform prevederilor legale în vigoare; ... b) sunt eligibile conform reglementărilor interne ale instituției de credit; ... c) nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu MF și/sau instituția de credit care acordă finanțarea; ... d) nu se afla în dificultate la ultimul exercițiu financiar încheiat*3), respectiv la 31 decembrie 2019 în sensul prevederilor art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din
CONVENȚIE din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254398]
-
scadența finală). Nr. crt. Data sold Sold finanțare estimat 1 2 3 4 5 6 ... – valoarea estimată a componenței nerambursabile în valoare de maximum 10%, ...... lei, aplicată la valoarea finanțării garantate. ... ... 14. Beneficiarul se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Finanțelor și/sau instituția de credit parteneră DA [ ] NU [ ] ... Finanțatorul declară că a analizat și a aprobat documentația de finanțare conform normelor proprii, cu respectarea regulilor de prudență impuse de cerințele activității și a criteriilor de eligibilitate prevăzute la
CONVENȚIE din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254398]
-
încă împrumutul sau nu a încetat garanția sau a primit ajutoare pentru restructurare și face încă obiectul unui plan de restructurare (condiție verificată în baza declarației pe propria răspundere a beneficiarului finanțării); ... ... – nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Finanțelor și/sau instituția de credit parteneră; ... – nu figurează cu credite restante, inclusiv pentru finanțările tip leasing, la data solicitării garanției de stat sau dacă înregistrează restanțe, acestea sunt încadrate în categoriile A, B, C în baza de date
CONVENȚIE din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254398]
-
cererea petiționarului, în următoarele situații: […] d) când acțiunea corect timbrată a fost anulată în condițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunțat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; ... (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) și i) se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) taxa se restituie proporțional cu admiterea contestației. În cazul prevăzut la alin. (1
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
cauzei respective. Cât privește existența unei inegalități de tratament aplicabil părților din proces sub acest aspect, Curtea a reținut că poziția juridică a reclamantului care a declanșat procesul, dar care, ulterior, renunță la judecată, este total diferită de cea a pârâtului chemat în judecată prin acțiunea introdusă de reclamant. Cu privire la nerestituirea taxei judiciare de timbru, în situația în care reclamantul renunță la judecata cererii de chemare în judecată, Curtea a reținut că legiuitorul are în vedere faptul că, în
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
în esență, că prevederile Legii nr. 101/2016 se completează cu normele generale de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă, iar art. 193 alin. (2) din acest cod prevede că neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii. Prin urmare, legiuitorul a instituit un regim juridic specific excepțiilor relative și care poate fi valorificat sau acoperit ca urmare a manifestării de voință a pârâtului. Or, dacă în fața instanței judecătorești doar pârâtul prin
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii. Prin urmare, legiuitorul a instituit un regim juridic specific excepțiilor relative și care poate fi valorificat sau acoperit ca urmare a manifestării de voință a pârâtului. Or, dacă în fața instanței judecătorești doar pârâtul prin întâmpinare poate invoca eventuala neîndeplinire a procedurii prealabile, cu atât mai mult în fața unui organ administrativ-jurisdicțional, cum este Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, doar pârâtul poate invoca inadmisibilitatea contestației
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii. Prin urmare, legiuitorul a instituit un regim juridic specific excepțiilor relative și care poate fi valorificat sau acoperit ca urmare a manifestării de voință a pârâtului. Or, dacă în fața instanței judecătorești doar pârâtul prin întâmpinare poate invoca eventuala neîndeplinire a procedurii prealabile, cu atât mai mult în fața unui organ administrativ-jurisdicțional, cum este Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, doar pârâtul poate invoca inadmisibilitatea contestației pentru nedepunerea sau neîndeplinirea acestui act procedural. Așadar
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
manifestării de voință a pârâtului. Or, dacă în fața instanței judecătorești doar pârâtul prin întâmpinare poate invoca eventuala neîndeplinire a procedurii prealabile, cu atât mai mult în fața unui organ administrativ-jurisdicțional, cum este Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, doar pârâtul poate invoca inadmisibilitatea contestației pentru nedepunerea sau neîndeplinirea acestui act procedural. Așadar, în cauză fiind vorba de autoritatea contractantă, aceasta era singura îndreptățită să invoce tardivitatea depunerii notificării prealabile și să învedereze acest fapt în termenul prevăzut pentru înștiințarea modului
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 7 februarie 2022 Dosar nr. 3.300/2/2017 Curtea constituită din: Președinte - A.J. Grefier - G.P. Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta ..................., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect „anulare act administrativ - ORD 2.632/08/11/2016“. La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei de ședință, a răspuns pârâtul prin consilier juridic ........................ cu delegație pe care o depune la dosar, lipsind reclamanta. Procedura
ÎNCHEIERE din 22 noiembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251455]
-
fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta ..................., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect „anulare act administrativ - ORD 2.632/08/11/2016“. La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei de ședință, a răspuns pârâtul prin consilier juridic ........................ cu delegație pe care o depune la dosar, lipsind reclamanta. Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat
ÎNCHEIERE din 22 noiembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251455]
-
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 7 februarie 2022 Dosar nr. 3.300/2/2017 Curtea constituită din: Președinte - A.J. Grefier - G.P. Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulate de reclamanta ......................, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect „anulare act administrativ - ORD 2.632/08/11/2016“. Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 22.11.2017, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de la acea dată, care face parte integrantă din prezența hotărâre, când
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 6.12.2017, când a pronunțat prezenta sentință. Cererile Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 28.04.2017, reclamanta ................ a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună: 1. Anularea Ordinului nr. 2.632/8.11.2016 emis de pârât. ... În fapt, reclamanta a afirmat, în esență, că ordinul de mai sus este nelegal deoarece încalcă principiul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 28.04.2017, reclamanta ................ a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună: 1. Anularea Ordinului nr. 2.632/8.11.2016 emis de pârât. ... În fapt, reclamanta a afirmat, în esență, că ordinul de mai sus este nelegal deoarece încalcă principiul autonomiei locale consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituție, de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și de Carta europeană
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, și ștampila organului emitent. ], se observă că textul nu conține niciun fel de abilitare a Ministerului Finanțelor Publice pentru punerea lui în aplicare sub niciun aspect. În concluzie, niciunul din temeiurile juridice invocate de pârât în preambulul ordinului contestat nu justifică emiterea acestuia. Ca atare, sunt încălcate prevederile art. 77-78 din Legea nr. 24/2000, precum și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Susținerile pârâtului în sensul că ordinul nu ar fi fost emis în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
niciun aspect. În concluzie, niciunul din temeiurile juridice invocate de pârât în preambulul ordinului contestat nu justifică emiterea acestuia. Ca atare, sunt încălcate prevederile art. 77-78 din Legea nr. 24/2000, precum și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Susținerile pârâtului în sensul că ordinul nu ar fi fost emis în vederea punerii în aplicare a art. 60 și a art. 68 alin. (2) și (3) din Codul de procedură fiscală nu pot fi primite, din cauza faptului că aceste temeiuri
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. Or, în cauză nu s-a făcut dovada că pârâtul ar fi publicat un anunț privind elaborarea acestui ordin, nici că publicarea s-ar fi făcut cu minimum 30 de zile lucrătoare înainte de aprobarea ordinului și nici că s-ar fi alocat 10 zile calendaristice pentru a se primi
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
ca prezenta hotărâre, în cazul rămânerii ei definitive, să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004. PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Admite acțiunea formulată de reclamanta ……………. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5. Anulează Ordinul MFP nr. 2.632/2016. Prezenta hotărâre se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după rămânerea ei definitivă, potrivit art. 23 din Legea nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
Codul de procedură civilă, potrivit căruia „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege“, sarcina probei în privința împlinirii termenului de prescripție îi aparține instituției pârâte. Aceasta deoarece pârâtul este cel care invocă excepția prescripției și susține împlinirea termenului de prescripție, ca apărare față de pretențiile reclamantului astfel cum au fost acestea expuse în acțiune. Or, în consecință, pârâtului i-ar fi revenit obligația să probeze că reclamantul a
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
împlinirii termenului de prescripție îi aparține instituției pârâte. Aceasta deoarece pârâtul este cel care invocă excepția prescripției și susține împlinirea termenului de prescripție, ca apărare față de pretențiile reclamantului astfel cum au fost acestea expuse în acțiune. Or, în consecință, pârâtului i-ar fi revenit obligația să probeze că reclamantul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască drepturile pretinse și întinderea acestora, la un moment de la care s-a împlinit termenul de prescripție. ... V. Opinia titularului sesizării ... 21. Punctul
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanții AB și CD, în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară și EF - inspector-șef al Inspecției Judiciare, pentru următoarele considerente: (i) Singurul motiv de nelegalitate a actului contestat este reprezentat de faptul că pârâtul EF, inspector-șef în cadrul Inspecției Judiciare și semnatar al Ordinului IJ nr. 134/2018, nu avea calitatea cerută de lege pentru a emite un astfel de act, întrucât era interimar la conducerea Inspecției, iar această modalitate de asigurare a conducerii
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
conducerea Inspecției, iar această modalitate de asigurare a conducerii instituției este în dezacord cu dreptul Uniunii Europene, astfel cum a fost acesta explicitat prin Hotărârea CJUE din 18 mai 2021. (ii) Întradevăr, la data emiterii Ordinului IJ nr. 134/2018, mandatul pârâtului EF la conducerea Inspecției Judiciare încetase, însă acesta continua să ocupe funcția în baza prevederilor art. I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018. (iii) Raportat la considerentele de la pct. 201 și 206 din Hotărârea CJUE
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, Curtea a observat că, în cauzele în care a fost invocată această critică, autorii excepției au formulat acțiuni în care calitatea de pârât o avea și Ministerul Afacerilor Interne. ... 16. Din analiza cadrului procesual în prezenta cauză, Curtea constată că, în mod similar, obiectul cauzei îl constituie soluționarea acțiunii privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, formulată de autorii excepției în contradictoriu cu pârâții
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007, ministrul administrației și internelor are calitatea de ordonator principal de credite, și nu Ministerul Afacerilor Interne, iar calitatea în care a fost chemat acest minister ca pârât derivă din calitatea de angajator a acestui minister, și nu din aceea de ordonator de credite. ... 18. Or, Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, precitată, a avut în vedere doar ipoteza în care Ministerul Afacerilor Interne a fost chemat
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]