1,303 matches
-
mai rodește Cu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară, Așa precum în lupte și sângele-și vărsară. Credința fără margini, iubirea de pământ, Le-o cântă peste câmpuri și palele de vânt Și păsări cântătoare și râuri și pâraie Și fără de odihnă picurii de ploaie. Închide-o clipă ochii și liniște să fie Și-o să le-auzi îndemnul de luptă-n bătălie, Când țara e-n pericol,când la hotare arde, Când vin în haite lupii flămânzi ca să o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
mai rodește Cu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară, Așa precum în lupte și sângele-și vărsară. Credința fără margini, iubirea de pământ, Le-o cântă peste câmpuri și palele de vânt Și păsări cântătoare și râuri și pâraie Și fără de odihnă picurii de ploaie. Închide-o clipă ochii și liniște să fie Și-o să le-auzi îndemnul de luptă-n bătălie, Când țara e-n pericol,când la hotare arde, Când vin în haite lupii flămânzi ca să o
IUBIREA DE PĂMÂNT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379276_a_380605]
-
păsările își fac din nou cuib; Prin iarba verde ies la drum gândacii; O rândunică / Își spală-n baltă / Penajul sur; O toacă bate la o mănăstire; Copiii ies și ei din case, blocuri,/ Pe ulițe, prin parcuri, pe maidane; Pâraiele fug repezi; terasa înmiresmată de liliac; cădura care-mi mângâie și colorează chipul; o salcie le ține isonul cu muguri plesniți; guguștiucul cântă din vârful casei; Primăvara își schimbă culorile / Și formele / Ca un cerb ramurile cu gânduri; Ploaia cânta
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
unei descrieri demnă de cei mai renumiți scriitori. Iar scriitorul,de data aceasta,este un oltean ce a știut să vadă sufletul moțului. „De undeva, din susul coastei care duce spre Piatră vânătă, peste păduri, peste poiene și peste susurul pâraielor se aude o chemare de bucium. O, Doamne al acestor locuri, nouă, nu puteai să ne dai ceva mai frumos decât că, din lemnul din care își fac ciuberele, spetele, furcile, casele și sicriele în care iau drumul mântuirii, din
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
totdeauna liniștea și tihna, dar nu pentru a fugi de lume, ci animați de dorința de a-și redobândi pacea și liniștea interioară. Locurile geografice alese pentru meditația lor au fost printre cele mai frumoase posibile. Și, de aceea, numeroase pâraie, luminișuri sau munți poartă nume de călugări. O scurtă istorie extrasă din scrierile cucernice ale zilelor noastre, probează, într-un fel, faptul că sihaștrii nu au vrut niciodată să se izoleze complet de lume “Călugărul Ilie Galaction a cerut unui
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
pe care se coc sunt umbră a sânului. Fiecare cântec asemănat cu mângâierea e un pârâiaș ce curge din izvor cosmic în fântâniță sufletească, nimic nu e în sine din omenescul material, ci totul din duh! Miliarde de astfel de pâraie brăzdează lumea. Cine le bea apa neterminabilă și curgătoare spre viață, însetează iar. Cel mai adesea, un singur izvor se varsă în mai multe fântânițe și rar, mai multe izvoare într-o singură fântâniță. Aceasta-i substanța și natura autenticului
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
stare a drumurilor mari, și mai cu osebire a acelor ce ar aduce mai multă înlesnire și siguranție. Poduri de lemn sau de piatră se vor face, și se vor păzi de-a pururea în bună stare, peste râuri și pâraie și peste trecătoarele mlăștinoase”. Prin art. 158 s-a hotărât ca „Siretul și Prutul care curg de-a lungul țării spre amiazăzi și dau în Dunăre să slujească spre coborîrea mărfurilor și a producturilor țerei, fără vreo dare de plată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
niște vasă cu carele prin cercare ci însuși am făcut am dovedit că nu numai pe apa Siretului se poate coborî cu de-ale pâinii la Galați, după chipul cu carele le-am făcut, dar și pe alte mai mici pâraie la vreme de sloată se poate coborî precum mai sus zic am dovedit. Dar fiindcă cu prilejul cercării ce am făcut însumi, coborându-mă pe Trotuș până în Siret și pe Siret la vale până la Mărășești, am întâmpinat ceva greutăți lesne
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de cârciumi, căci în 1851 se făcea observația că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg deschid crâșme pe la feliuri de locuri”. De asemenea, Sfatul municipal al târgului Huși avea venit de la „săul ce are a se strânge de pe pâraiele ce curg de la gropile zalhanalei, precum și ciolanele de la vitele ce să vor tăia în anul acesta...”, care în 1857 se dădea în antrepriză „pe vremea cât ține tăierea vitelor”. Așadar, zalhanaua de la Huși, în care lucrau peste 50 de oameni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru așa ceva În susul grădinii, În care se retrage din când În când pentru a avea o vedere mai largă asupra acestei miraculoase și rare priveliști. Îi mai place să se zbenguiască cu apa, să facă diguri, aducțiuni, să deturneze cursul pâraielor, să ude. Stropește cu nesaț plăpândele plante, propriile picioare, pe Moca, mofturoasa, dar Încântătoarea sa cățea. Cam În felul acesta s-a purtat și cu unii dintre semenii săi: i-a pus pe o cale, i-a adus lângă el
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
immense fuite du temps) qui nous semble représentatif, fragment accompagné par quelques versions en français qui font pârtie de notre corpus : Poate a pierit sub stânci. Poate s-a cufundat în pământ. În zadar i-aștept veștile, numai peșteri răsună, pâraie se cer în adânc. (În marea trecere) (Blaga, 2010 : 106) Peut-être a-t-elle péri sous leș roches. Peut-être a-t-elle plongé dans la terre. C'est en vain que j'attends de șes messages, seules leș grottes résonnent, leș ruisseaux aspirent aux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
prosodique, on remarque dans le texte source la présence du vers libre, auquel s'ajoute une rime subtile du deuxième et du dernier vers (" pământ "/" adânc "), rime à écho folklorique qui joue sur l'assonance de la voyelle " a " : " stânci "/" pământ "/" pâraie "/" adânc ". Une analyse des versions en français nous indique qu'en général cet effet phonique n'a pas été rendu avec leș moyens de la langue cible : leș traducteurs ne se șont pas donné la peine de trouver en français un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le monologue lyrique par une question rhétorique). Imitant le style de Blaga, Philippe Loubière crée des vers en miroir, grace à la répétition de l'adjectif " seules "/" seul ". La personnification des ruisseaux qui, littéralement, cherchent leur voie vers leș tréfonds (" pâraie se cer în adânc "), ne semble pas poser problème aux traducteurs, qui font appel presque tous à une traduction littérale. Philippe Loubière est le seul à avoir interprété la figure de Blaga et à avoir créé une métaphore dans son
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Septemvrie/Septembre) (Poncet, 1996 : 136). La version de Jean Poncet est construite sur un contresens : la licorne s'est arrêtée " vers l'ouest " (" spre asfințit ") pour écouter, et non pour " entendre le couchant ", quelque métaphorique que soit la nouvelle image. " pâraie se cer în adânc " (" des ruisseaux aspirent aux profondeurs ") " leș ruisseaux qui murmurent dans l'abîme " (În marea trecere/Durant le grand passage) (Villard, 2009 : 35) ; " Sângeram din mâini, din cuget și din ochi. On saigne des mains, de la pensée
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
analyse d'une strophe extraite du poème În marea trecere (Dans le grand passage) : à cette occasion, nous avons remarqué l'existence des effets sonores dans la poésie de Blaga (nous avons commenté l'assonance de la voyelle " a " : " stânci "/" pământ "/" pâraie "/" adânc "). 1534 V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 46 : " L'allitération est la répétition de phonèmes consonantiques destinée à produire un effet soit harmonique soit structurel, ou bien encore à souligner par le rappel phonique l'importance
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Oltului: Săliștea, Sadul, Râmnicul, Govora, Luncavăț, Cerna, Topologul, Dârjovul, Sâmnicul. La est de Carpați: Moldova, Bistrița, Putna, Milcovul, în Muntenia: Râmnic, Ialomița, Prahova, Dâmbovița, Neajlov, Glavacioc, iar în Ardeal și Banat, Târnavele, Bistra, Crasna. În afară de râurile principale, sunt sute de pâraie și izvoare, bălți și iezere cu nume slave: Bistrețu, Nedeea, Suhaia. Înălțimile, dealurile și munții au nume slave-deal și podgorie sunt, în mod evident, slave. Munții, până pe vârfurile cele mai înalte, sunt presărați cu denumiri slave-în Munții Făgărașului, alături de nume
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
foarte mic de rangeri în parcurile din România care să îi verifice sau să îi oprească pe amatorii de sporturi extreme. Tot în aceste regiuni se întâlnesc din ce în ce mai des tăierile masive de arbori Și depozitarea necorespunzătoare a rumegușului pe marginea pâraielor - care duc la degradarea mediului în multe parcuri. Nu în ultimul rând, trebuie să ținem cont de riscul urbanizării populației rurale, cu implicații directe în pierderea patrimoniului cultural imaterial/material existent. O cauză poate fi gradul de conștientizare scăzut al
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
nalți ai Tisei Pîn-unde a lor vârfuri despart apele-n două, De curge-apoi o parte spre noi, spre soare-apune, Pe când o altă parte se varsă-n răsărit. Spre răsărit adesea îmblat-am zile-ntregi Urmând cărarea ceea ce și-au făcut pâraie Și am bătut cu ele prin codrii vechi și vecinici, Cărarea-abia îmblată. Adesea cu Siretul, cu Bistrița adesea Eu m-am tot dus la vale pe-o luntre ușurică Alăturea cu mine având o plasă, arcul... Găsii acolo oameni vorbind
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
apărând un val, a menține cu tărie o poziție, a ținea orânduială în mase nu era nici în mintea nici în obiceiul acestor oameni, cari zburau încoaci și-ncolo după plac și-n amestec ca scânteile la nicovală ori ca pâraiele de primăvară, sau se zvârleau toți cu pornire asupra unui singur punct, 144 {EminescuOpXIV 145} sau opriți de ceva se risipeau. În toate părțile, după cum le convenea mai bine. Stând lucrurile astfel, împăratul ducea grija ca nu cumva la cea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
footnote>, pentru că “fiecare rasă își are un Mesia, care o sintetizează și o întruchipează; dar care, în realitate îi este prototipul ideal, a cărui acțiune îi exaltă geniul, îi trezește sufletul și-l modelează după imaginea sa ” și “Așa cum diversele pâraie, care-și au izvoarele în diverse locuri, își amestecă toate apele lor în marea cea mare, tot așa, o, Doamne, diferitele Religii urmate de oameni cu tendințe (sau temperamente) diferite (s.n.), atât de variate încât ele pot apărea întortocheate sau
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nerespectării acestei recomandări: „Graba strică treaba”; „Cine se pornește cu graba/ Se-ntâlnește cu zăbava”; „Ce se face repede piere repede”; „Cine se grăbește curând ostenește”; Cine judecă pripit va regreta”; „Cu răbdarea treci și marea, dar cu răul, nici pârăul”.) „Tratăm pe oameni ca pe niște scrisori primite: le citim În grabă, dar nu le recitim.” (Voltaire) Cine rămâne obține. (Cine perseverează reușește: „Picătura mică sfărâmă piatra tare”.) Laptele până nu-l bați, smântână nu poți să scoți. (Orice succes
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
solului, având de obicei loc în straturi subțiri sau în șuvoaie, acoperind cea mai mare parte a solului; o scurgerea în albii este procesul care are loc în albii, în care se concentrează apa provenind din scurgerea de suprafață, formând pâraie, râuri și fluvii; o scurgerea subterană este scurgerea care are loc sub suprafața solului, fie prin stratele freatice, fie prin stratele acvifere de adâncime. Apa din stratele subterane se reîntoarce la suprafață fie prin izvoare, fie prin infiltrație în râuri
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
cel al recoltării. Terenul folosit era echivalentul agricol al celui curățat cu buldozerele pentru construirea Brasíliei. Era pământ virgin, a cărui fertilitate naturală făcea să nu fie necesară folosirea Îngrășămintelor. și topografia simplifica mult lucrurile: un teren plat, fără păduri, pâraie, pietre sau crevase care să Îngreuneze deplasarea mașinilor agricole. Cu alte cuvinte, se selectaseră cele mai simple și mai standardizate culturi și se luase În arendă un teren ce semăna foarte bine cu un spațiu agricol liber, pentru a se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
însă placidă sau monotonă. Echilibrul este, uneori, tulburat de "exhibarea" momentelor crude, marcate de experiența avortului (Iacinta) sau curioasa relație dintre o femeie în vârstă și una tânără: "Bătrâna femeie povestește femeii mai tinere despre trecut: buze roșii, fragede și pâraie spumoase pe care numai ea le zărește." (p. 58) Îndrăgostită de lume, de ceea "ce se vede", însă, mai mult decât de ce se aude (ceea ce nu înseamnă că suportul esteticii Magdei Cârneci este filmul mut, sonorul are și el aportul
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
se îmbolnăvesc niciodată, dat fiind că duc o viață cumpătată. Singurele lor boli sunt moartea și munca (mors et labor, v. 958). Întoarcerea lor pe pământul Iudeii este o sărbătoare de dimensiuni cosmice: iarba înverzește înaintea picioarelor lor; pretutindeni izvorăsc pâraie cu apă limpede; norii se opresc deasupra capetelor lor, ferindu‑i de arșița soarelui; munții se apleacă și se fac câmpii; un înger al lui Dumnezeu îi călăuzește de‑a lungul întregii lor călătorii. Marșul lor are și o dimensiune
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]