794 matches
-
prea exacte cuprinzând păcate ale jucătorilor ar putea fi puse la îndoială de cititori tocmai pentru exces de exactitate, isprăvile petrecându-se ehei, cu 14-15 ani în urmă: Nea Titi, păi chiar ții matale minte că, la 7 decembrie 1961, Pârcălab s-a întors "avariat", la ora 3, de la barul "Melody" și că, la 23 ianuarie 1962, ora 17, Varga se afla căzut sub masă la restaurantul "Universității"? Drept răspuns, Teașcă mi-a adus și arătat o veche agendă jerpelită, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de tare îi durea în cot pe jucători de soarta clubului ce-l slujeau. "Catalogul păcatelor" din "Carnetul apicultorului" merită făcut public, evident, cu introducerea "a fost odată ca niciodată". Transcriu, adăugând și pasajele sărite în carte: 7.XII.1961 Pîrcălab a fost la barul "Melody" până la orele 3,30 dimineața. Duhnea ca un butoi. A cerut să nu facă antrenament fiindcă e... constipat!; 10.XII Pârcălab și Uțu rămân să închidă barul "Melody" la orele 3 și jumătate. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fost odată ca niciodată". Transcriu, adăugând și pasajele sărite în carte: 7.XII.1961 Pîrcălab a fost la barul "Melody" până la orele 3,30 dimineața. Duhnea ca un butoi. A cerut să nu facă antrenament fiindcă e... constipat!; 10.XII Pârcălab și Uțu rămân să închidă barul "Melody" la orele 3 și jumătate. A fost și Eftimie cu ei (...) și-au luat noi și ferme... angajamente: 11.XII Eftimie îmi cere permisiunea să întârzie în oraș, cu soția, pînă la ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
soția, pînă la ora 11. Îi admit chiar până la 12. La 3 dimineața, fără soție, dar cu două gagici, era la barul "Melody". David i-a ținut companie; 22.XII la ora 7, adunare pentru a se pleca la Tirana. Pârcălab vine direct de la barul "Melody", cu ochii scoși și abia vorbind. Piți Varga nu a venit la antrenament. La controlul făcut seara, acasă, n-a fost găsit; 23.I.1962 Varga lipsește nemotivat de la antrenament. Controlat, se dovedește că, pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de evenimente, profesorul Al.Husar de la Universitatea ieșeană, autorul studiului Cetăți pe Nistru, scrie: Istoria Hotinului se varsă În albia istoriei nostre, În context european, În jurul celor trei mari puteri beligerante În secolul al -XVIII-lea. Cunoscând istoria cetății, rememorând șirul pârcălabilor și domnitorilor care și-au Împletit soarta cu virtuțile cetății, rămâi contrariat de nedreptatea timpurilor apropiate, când cetatea și atâtea localități constituite dea lungul istoriei Moldovei au fost integrate În statul ucrainean. Intrată În stăpânire turcilor În anul 1732, o
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
În aspirația de a cunoște și a cupride absolutul, de planuri gigantice și realizări pe măsura lor .... de un enciclopedist monstruos care seacă toate fântînele (sursele) și care aruncă o lumină vie „asupra tuturor originilor”. Petru Movilă (1597-1647), fiu al pârcălabului de Hotin, strălucește În scaunul mitropolitan al Kievului și se distinge ca un mecena al culturii strămoșești, prin danii, domeniului religios din Moldova. O contribuție de o deosebită valoare din vremea sa este Înființarea primei tipografii la Iași precum și dăruri
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
cel mai rar (de exemplu, în textele originale DÎ, Dragomirescu 2014 nu înregistrează nicio inversiune, deși inversiunea este bine reprezentă pentru alte forme verbale) (v. și Zafiu 2016 pentru aceeași observație) (v. §3.2.1.2 infra). (77) a. Deci pârcălabul ne-a<u> strâ<n>s pe toț, pe cum scrie cinstită cartea mării tale, și ne-au întrebat pe toț cum știm cu sufletele noastre, avut-au Tătărașii hotar de ceaea parte de vale? (DÎ.1596: CVI) b. Vrear-ară
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domnu nostr[u] iaste fără de oști și fără de oameni? (DÎ.1600: L) h. Domniata nu știm ce faci: au supărat-ai de cătră cești creștini dencvace și de cinstea lor și de bine<le> lor? (DÎ.1593: XCIII) i. Deci pârcălabul ne-a<u> strâ<n>s pe toț, pe cum scrie cinstită cartea mării tale, și ne-au întrebat pe toț cum știm cu sufletele noastre, avut-au Tătărașii hotar de ceaea parte de vale? (DÎ.1596: CVI) (91) a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
com. Valea lui Mihai. Husovschi Iosif, com. Jibou. Fekete Andrei, com. Jibou. Drogherii Most., Drog. Papp Zoltan, med., Zalău, piața Libertății. Farmaciile particulare din județul Suceava Caba Nicolae, Suceava, str. fosta Reg. Ferninand Nr. 28. Brillantt Otto Ernst, Suceava, str. Pârcălabului Nr. 5. Schwerberger Maxmilian, Suceava, str. fosta Regina Maria Nr. 37. Besler Berta, Suceava, str. fosta Reg. Ferninand Nr. 59. Denker Bernthal Paula și Knobler Kimelman Gusta, Suceava, str. fosta Reg. Ferninand Nr. 25. Burchis Zwilling Beila, Suceava, str. fosta
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
107. Magda Maria, născută la 15 martie 1965 în localitatea Matei, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Orban Atila și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 9020 Klagenfurt, Gorzer Allee 16/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, Într. Pârcălabului nr. 1, sc. A, ap. 13, județul Bistrița-Năsăud. 108. Salagean Alexandrina-Dorina, născută la 28 ianuarie 1971 în localitatea Câmpia Turzii, județul Cluj, România, fiica lui Salagean Alexandru și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Igo-Etrichstr. 8C/8, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 193 din 20 februarie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148363_a_149692]
-
a doua parte a secolului al XVI-lea. Fiul lui Dima din Brătieni, Ene, este Însă primul care va purta numele de familie Brătianu. Urmașii din secolele XVI - XVIII ai renumitei familii au deținut ranguri Înalte În societatea munteană: logofeți, pârcălabi etc. Primul Brătianu din secolul al XIX-lea este un anume Iane Brătianu, care În anii 1804 - 1805 era mare logofăt de vistierie, șetrar, apoi vătaf al Loviștei - tatăl a patru fii. Dintre aceștia, Toma a fost participant energic În
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
acum, în Ucraina, e și o mare responsabilitate în fața istoriei. Asta în primul rând. Pentru că, nu uita, te rog, actul de botez al Cernăuțiului, datând din 1408, este semnat de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun, că a fost gospodărit de pârcălabii numiți de Ștefan cel Mare. Or, Cernăuțiul, care se afla la intersecția celor mai intens circulate căi comerciale, potrivit legendelor, era considerat "capitala de taină" a Europei, unde trotuarele erau măturate cu trandafiri și spălate cu șampon. La toate acestea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sunt întăriri de danii, ca pentru mănăstirea Humor, fie că sunt danii făcute pentru „dreaptă și credincioasă slujbă” unor slujitori devotați. Și Petru Rareș, printr-un document dat din Huși, la 8 aprilie 1528, prin care întărește lui Ion Stârcea, pârcălab de Hotin și fratelui acestuia, Mihu Stârcea, pârcălab de Cetatea de Baltă, satul Marele Boian din ținutul Cernăuți, folosește sintagma cunoscută: „Iar hotarul acestui mai zis sat pe Prut, anume Marele Boian cu toate cuturile să fie după vechiul hotar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fie că sunt danii făcute pentru „dreaptă și credincioasă slujbă” unor slujitori devotați. Și Petru Rareș, printr-un document dat din Huși, la 8 aprilie 1528, prin care întărește lui Ion Stârcea, pârcălab de Hotin și fratelui acestuia, Mihu Stârcea, pârcălab de Cetatea de Baltă, satul Marele Boian din ținutul Cernăuți, folosește sintagma cunoscută: „Iar hotarul acestui mai zis sat pe Prut, anume Marele Boian cu toate cuturile să fie după vechiul hotar pe toate pă rțile, pe unde a umblat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
desemnați prin numele lor și al localităților unde ședeau, să nu fie numaidecât dregători din aceste localități, ci boieri sau stăpâni de moșii avându-și reședința acolo. Dacă „Ștefan de Hotin, menționat la 3 februarie 1397 este după toate probabilitățile pârcălabul cetății respective, în schimb Isaia de la Baia, menționat în actul de la 19 septembrie 1436 se numește așa pentru că își are așezarea aici, în acest târg, după cum alți boieri pomeniți în același act își aveau așezările la Lipnic, Hudineț, Zăbrăuți, Șerbănești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ieremia Vodă, trăgând domnia mai curând la feciorii săi, temându-se că se vor întemeia feciorii lui Simeon Movilă la domnia țării, care faptă acelei doamne, apoi, au arătat Dumnezeu cu patimile ei. în anul 1612 Isac Balica, hatman și pârcălab de Suceava, rudă prin căsătorie cu frații Movilă și decapitat de Ștefan Tomșa pentru uneltiri împotriva Domnului a fost proprietarul moșiei Hudești. După moartea hatmanului averea acestuia (avea mai multe moșii) a fost împărțită la mănăstirii și particulari. Unul din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fost proprietarul moșiei Hudești. După moartea hatmanului averea acestuia (avea mai multe moșii) a fost împărțită la mănăstirii și particulari. Unul din moștenitorii averii lui Isac Balica, care nu a avut copii a fost și Ignat Ciogolea, menționat ca mare pârcălab de Hotin în anul 1630. într-un document fără dată este trecut ca proprietar al satului Hudești și un anume Neaniu, rudă cu familia Movilă. în anul 1634 domnitorul Moise Movilă a dat lui Pătrașcu Ciogolea o parte din moșiile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
întărește pe Toma împreună cu frații și surorile sale ca proprietar al satului Mlenăuți cu iazurile și moșiile și bălți și cu tot venitul ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și.... La 25 iunie 1623 Miron Barnovschi hatman și pârcălab de Suceava care avea să fie și domn al Moldovei donează satul Mlenăuți împreună cu moșia mănăstirii Solca. în acest zapis se arată: „Eu, Miron Barnovschi hatman și pârcălab al Sucevei înștiințez prin acest zapis că de bună voie și nesilit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
noi dreaptă ocină și.... La 25 iunie 1623 Miron Barnovschi hatman și pârcălab de Suceava care avea să fie și domn al Moldovei donează satul Mlenăuți împreună cu moșia mănăstirii Solca. în acest zapis se arată: „Eu, Miron Barnovschi hatman și pârcălab al Sucevei înștiințez prin acest zapis că de bună voie și nesilit de nimeni am dat mănăstirii Solca cu hramul „Sfinții apostoli Petru și Pavel un săticel din ținutul Dorohoiului numit Mlenăuți cu curte și moară și cu bălți de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
demnitar de la curtea domnească,boier de divan care administra viile și pivnițele domnești și avea grija dărilor în natură datorate domnului din vinul produs în țară. Pan - moșier feudal polonez, termen de politețe, folosit pentru a se adresa unui bărbat. Pârcălab - dregător mai mare peste un ținut, cu atribuțiuni de castelan al cetății și de judecător. Comandant de cetate în evul mediu, mai marele unui sat sau comune, primar. Podli - lângă . Poiată - adăpost pentru păsările de curte. Pricuț - cot de sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
moral dintre cele mai degradante. Avem aici implicit o pledoarie pentru industria națională, o pledoarie susținută în următoarele sale pagini publicistice, toate contrazicînd viziunea lui E. Lovinescu pentru care Eminescu era un reacționar ce voia să ne întoarcă la vremurile pîrcălabilor: "Cu o astfel de concepție istorică, sufletul lui Eminescu nu putea fi decît rural. Marea proprietate și boierimea sînt, desigur, o necesitate socială adevărata clasă pozitivă este însă țărănimea. "Sîntem țărani, striga el mereu, curată socoteală, și țărănește ar fi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e un moft ilustrat prin ghilotină" și, mai ales, pentru că "țăranul oricît său la rărunchi ar avea, bani n-are și statul modern are nevoie de bani"... Să nu facem, așadar, un stat modern, ci să ne întoarcem la vremurile pîrcălabilor..." (Istoria civilizației române moderne). Publicistul foii conservatoare atenționează: "Producția națională nu se poate nici menține, nici naște chiar, fără măsuri protecționiste. O dovadă despre aceasta ne-o dau toate statele. Anglia și America, Franța și Germania, Rusia, Austria, toate au
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
erau antiunioniști. Victor Place, consulul francez la Iași, aprecia aceste liste electorale drept „monstruoase”. A izbucnit mai întâi un conflict intern în care s-a remarcat și Al. I. Cuza. Acesta și-a dat demisia din înaltul post ocupat, anume pârcălab (administrator) de Galați. Scriind despre această demisie, ziarul francez „Le Moniteur Universel” nota despre personalitatea lui Al. I. Cuza: „pe bună dreptate, trece drept unul din funcționarii cei mai capabili, cei mai cinstitți și cei mai energici ai țării; prin
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
listei electorale de către Vogoride, menționând că din peste 40 000 de electori erau eligibili doar 4658. Unioniștii au contracarat publicând corespondența secretă a lui Vogoride care primise instrucțiuni secrete de la reprezentanții Austriei. Demisia colonelului Al. I. Cuza din postul de pârcălab de Galați a fost una dintre cele mai importante manifestări ale protestului împotriva falsificării listelor electorale din Moldova. Problema românească era pe punctul de a provoca un conflict european căci puterile favorabile unirii au rupt relațiile diplomatice cu Poarta la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
tătare să prade Moldova. Letopisețul Anonim al țării (zis și de la Bistrița) scrie laconic, fără să arate cauzele incursiunii. „În anul 6947 (1439) noiembrie 28, au venit tătarii și au prădat până la Botoșani”. De teama unei noi expediții de pustiire, pârcălabul Fedor de la Cetatea Albă a fost însărcinat cu pregătirile de apărare și la reconstruirea zidului orașului-port de pe limanul Nistrului. Tătarii lui Sed-Ahmet au pătruns, totuși, din nou în țară, pe la alt vad al Nistrului și, în 12 decembrie 1440, au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]