515 matches
-
va ține seama de cantitatea pe care o furnizează pajiștile și de momentul când acestea pot fi folosite, urmând ca restul să se completeze cu nutrețuri cultivate. În funcție de aceste elemente, se stabilește și programul de pășunat. În mod obișnuit, se pășunează dimineața circa 4 ore, iar după amiaza se administrează nutrețul verde la iesle. Acest sistem mixt, cu utilizarea pajiștilor naturale sau a celor temporare, este cel mai adecvat pentru majoritatea zonelor din țara noastră. Tehnica hrănirii vacilor pe timp de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
imaginile noastre construite în biroul institutului s-au evaporat rapid imediat ce am întâlnit în drumul nostru comune așezate, bogate, cu acces la toate utilitățile. La intrarea în sat, pe partea dreaptă, ne-a însoțit imașul comunal, larg, pregătit parcă pentru pășunat la începutul lunii mai și care ne-a oferit perspectiva de a vedea deja așezarea, turnul bisericii și chiar primele case ale satului. Drumul era mărginit pe ambele părți de un fel de pietre de hotar pereche, asemănătoare cu bornele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
folclor) Se spune că pe muntele Ceahlău ar fi trăit cândva un neam de uriași, popor de oameni grozav de înalți și de tari. Și-au adus cu dânșii niște vite, un soi de bouri, cu coarne scurte, și-i pășunau toată vara pe plaiurile muntelui, până da omătul. Atunci coborau oamenii cu vitele lor, către apus și miază-zi, spre Valea Jitanului, care de atunci și până acum așa îi spune. Dar într-o iarnă, a dat în ei o molimă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
1817. Stăpânirea în devălmășie a unor structuri economice sătești iese și mai clar în evidență când vine vorba de o stână de oi organizată și pusă de arendaș pe pășunea satului. Anchetatorii, în jurnalul întocmit, constată că „niapărat s-au pășunat și pe părțile răzășilor ca unili ce nu sunt disparțite și deosebite hotare, fiind tot un trup și răzășii la un loc”, răzeș fiind, deci, și Sandu Avram și nimic altceva în ochii dregătorilor. Se putea o exprimare mai clară
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe la mijlocul sec. al XIV-lea, se extinde proprietatea privată pe aproape întreg trupul de moșie al satului, prin libertatea fiecărei familii de a-și organiza structura proprietății după un plan personal și prin inexistența turmelor colective de animale (animalele erau pășunate pe anumite porțiuni ale curelei de pământ sau pe zone de pământ izolate, obținute prin cumpărare sau moștenire). ȘCOALA Despre o școală pentru copii satelor nu se putea vorbi în primele decenii ale secolului al XIX- lea. Carte nu știau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Iurașcu n-a avut rangul de serdar, mai ales în anul 1833, și nici după aceea. O carte gospod, din 21 aprilie 1826, primită la Isprăvnicia Ținutului Suceava, după ce arată că satele Vlădeni și Brehuiești au năravul de a-și pășuna vitele pe imașul Hrișcanilor, poruncește ca aceste sate să puie gard către Hrișcani: gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pădure. Pe acest loc s-a aflat cândva un cazan de țuică, numit de localnici velniță (termenul a dispărut din grai). Et.: ap. velniță d. ucr. vynnyća. LACUL DRACULUI, deal din localitatea Blidari, în partea vestică, având un loc de pășunat animalele. Toponimul stă în legătură cu tradiția locală, existentă și în alte zone ale României, care se referea la niște locuri bântuite de duhul cel rău. Dar ar putea fi vorba și de o metaforă referitoare la natura terenului (loc prăpăstios). Et.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fel, Înflorea cânepa de vară și inul. Câmpul tot era În floare. După primul război, comuna avea pășunea ei. Mai greu a fost până atunci, când pășunile au aparținut sașilor din Reghin care cereau taxe mari gălăuțenilor pentru avea unde pășuna vitele. Acum, după Reforma Agrară a lui Ferdinand, pășunea devenea proprietate comunală și oamenii nu mai trebuiau să-și pășuneze vitele pe fânețele lor. Numărul cornutelor din comună creștea depășind mia. În Tăuleț era herghelia de cai păzită de Coruțu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
greu a fost până atunci, când pășunile au aparținut sașilor din Reghin care cereau taxe mari gălăuțenilor pentru avea unde pășuna vitele. Acum, după Reforma Agrară a lui Ferdinand, pășunea devenea proprietate comunală și oamenii nu mai trebuiau să-și pășuneze vitele pe fânețele lor. Numărul cornutelor din comună creștea depășind mia. În Tăuleț era herghelia de cai păzită de Coruțu. În Făget pășunau boii comunei, frumoși toți de-ți era mai mare dragul să-i privești, păstori fiind ai lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
după Reforma Agrară a lui Ferdinand, pășunea devenea proprietate comunală și oamenii nu mai trebuiau să-și pășuneze vitele pe fânețele lor. Numărul cornutelor din comună creștea depășind mia. În Tăuleț era herghelia de cai păzită de Coruțu. În Făget pășunau boii comunei, frumoși toți de-ți era mai mare dragul să-i privești, păstori fiind ai lui Iacob de pe Pârăul Gălăuțașului, iar În Padina era cireada cea mare de vite la care se rânduiau anual mai mulți păstori. Mi i
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acelea purtate de sute de vite cu ecoul lor ce se răspândea până departe În codru, Îți crea impresia că asculți o simfonie pastorală. După ce se cosea otava de prin grădini și se punea la adăpost, vitele erau libere să pășuneze prin țarină. Nu era nici o opreliște. Grija lor o purtau acum copiii și oamenii bătrâni. Cei mai În putere, bărbați dar și femei, mai aveau Încă multe de făcut. Bărbații adunau lemne pentru iarnă, iar femeile pregăteau inul și cânepa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
marca: cuvânt autohton sau românesc. Cărare, cuvânt autohton înrudit etimologic cu cale: lat. callis „cărare făcută de animale, potecă”, alb. kaloj „a trece, a parcurge, a se scurge, a se desfășura, a petrece într-un fel oarecare”, kullot/kullos „a pășuna, a hoinări”, apoi cu rom. a cura „a îngriji”, a cure/a curge, curat etc., sfera semantică largă fiind cea de „călcare, netezire, bătătorire, curățare, îngrijire, drăgălășenie”. Formele sunt prefixate și rezultate din alternanța l/r: fr. alée, aller „a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Însa cunoscând noi că pentru pășunatul dobitoacelor noastre, om avea lipsă și strâmtoare, ajuns-am cu rugăminte divanul Măriei Sale hanului stăpânului nostru, rugîndînd și cucerindu-ne ca să ne isprăvească puțină nevoie numai pentru dobitoace, și păstorii noștri să se poată pășuna pe unde părți de loc a Moldovei de pe care ne-am rădicat noi, fiind acele părți de loc de această dată nelocuite de raiaua Moldovei, și, deșerte aflîndu-se acele părți de loc, ne-am rugat ca să avem voie a ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe unde părți de loc a Moldovei de pe care ne-am rădicat noi, fiind acele părți de loc de această dată nelocuite de raiaua Moldovei, și, deșerte aflîndu-se acele părți de loc, ne-am rugat ca să avem voie a ne pășuna dobitoacele noastre o samă de vreme. Deci Măria Sa hanul, milostivindu-se asupra noastră, triimes-au către Măria Sa Domnul Moldovei cinste iarlicul Măriei Sale și despre partea noastră, a nohailor, pe Kaspolat-mîrza anume și pe Cantemir-mîrza și pe Iș-mîrza și pe sultanul Mambet-mîrza
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
așeze și să lăcuiască raiaua Moldovei. Într-acesta chip arătîndu-le Măria Sa Domnul Moldovei, marzacii acei de mai sus pomeniți, vechilii noștri, răspunzând într-acesta chip, s-au apucat, de vreme că acele părți de loc pe care noi să ne pășunăm dobitoacele se află deșerte de această dată de lăcuitori, pe acele părți de loc poftim să ni se dea voie de pășunat o samă de vreme; iară în părțile ce-or fi trebuitoare pentru lăcuiturii Moldovei să nu ne atingem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deșerte de această dată de lăcuitori, pe acele părți de loc poftim să ni se dea voie de pășunat o samă de vreme; iară în părțile ce-or fi trebuitoare pentru lăcuiturii Moldovei să nu ne atingem, ce numai să pășunăm în părțile unde ne vor arăta ispravnicii și zapcii marginilor Moldovei, iară peste voia lor să nu avem a călca aiurile, și despre car[e] ne-ar arăta ci că este de trebuință lăcuitorilor Moldovei îndată fără nici o întîrziere să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
boieri ai Moldovei, într-acest chip au dat răspuns, zicînd: precum pentru pășunea dobitoacelor de-om cumva păși noi peste legăturile și așezământul ce se însemnează mai jos, nici un ceas să nu ne lase dobitoacele pe locurile Moldovei să le pășunăm; așijderea și dobitoacele noastre să aibă a se pășuna numai pe acele părți de loc care ne-ar arăta domnealui sărdarul și dumnealui căpitanul de codru și afară din cuvântul acestor boieri a Măriei Sale nici un pas să nu pășim, nici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zicînd: precum pentru pășunea dobitoacelor de-om cumva păși noi peste legăturile și așezământul ce se însemnează mai jos, nici un ceas să nu ne lase dobitoacele pe locurile Moldovei să le pășunăm; așijderea și dobitoacele noastre să aibă a se pășuna numai pe acele părți de loc care ne-ar arăta domnealui sărdarul și dumnealui căpitanul de codru și afară din cuvântul acestor boieri a Măriei Sale nici un pas să nu pășim, nici să facem cât de puțină supărare cuiva, nici să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
le vadă, să albă întîi a merge la boierii Măriei Sale diregătorii marginilor, adică la serdarul și la căpitanul de codru și la pârcălabul de Lăpușna, și, arătîndu-și nevoia și trebuința lor ca să meargă să-și vadă dobitoacele colo unde se pășunează, așa cu știința lor să aibă voie a merge, iară fără de voia și cuvântul acestor boieri nimeni din noi să nu aibă voie a călca pe părțile Moldovei. Iară de s-ar afla cineva din nohai cu pricina dobitoacelor să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de puțină stricăciune fânațelor, odăilor, dobitoacelor, pînilor sau semănăturilor, unul ca acela să aibă a se prinde și legal să se trimiță la Iași și acolo să i se dea certare precum se cade. Și pe locurile unde s-ar pășuna vitele noastre, oricând ne-ar arăta și ne-ar zice boierii ce s-au zis mai sus cumcă părțile acele sânt trebuitoare pentru lăcuitorii Moldovei, îndată să avem a ne rădica dobitoacelor de acolo fără nici o întîrziere și price. Iar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
moldovenesc și de folosul și hrana pământului Moldovei; 4) că de acum vor plăti deosebit și chirie pentru loc, va să zică o a treia dare; 5) că afară de aceste locuri de așezare (60 de mile pătrate) mai cer permisiunea de a pășuna și pe alte locuri deșerte și că pentru un asemenea beneficiu vor să plătească alîm îndoit; 6) că li se dă permisiune, însă să n-aibă voie a zidi lăcaș sau sălaș, nici a bate par sau țăruș în pământ
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dacă numărul și felul lor corespunde cu cel adus la pășunat, iar declarația se va lichidă după normele prevăzute la art. 65 din prezenta lege, platindu-se taxele de export pentru prașila și produse. Pentru vitele indigene care merg să pășuneze într-o țară străină, proprietarii sau conducătorii lor vor îndeplini aceleași formalități de export cu drept de reimport, aplicindu-se dispozițiile de la acest capitol. Articolul 67 În zona de frontieră, pînă la 10 km spre interiorul R.P.R., pășunatul vitelor indigene se
LEGE nr. 9 din 1 ianuarie 1949 asupra vamilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127088_a_128417]
-
OFICIAL nr. 172 din 28 iulie 1997. Cand produsele sunt transportate pe cale ferată, titularii legitimației beneficiază pentru acestea de o reducere de 50% din tariful legal de transport, iar când produsele sunt transportate cu căruțele, beneficiază de dreptul de a pășuna animalele pe pășunile comunale intilnite în drumul lor, dar nu mai mult de o zi pe raza unei localități, fiind obligați să respecte regulile de pășunat stabilite. De înlesnirile prevăzute la alin. 2 titularii legitimațiilor beneficiază și la transportul spre
LEGE nr. 33 din 18 mai 1996 (*actualizată*) privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114185_a_115514]
-
țară, fiind scutiți de orice taxă. - Când produsele sunt transportate pe calea ferată, titularii legitimației beneficiază pentru acestea de o reducere de 50% din tariful legal de transport, iar când produsele sunt transportate cu căruțele, beneficiază de dreptul de a pășuna animalele pe pășunile comunale întâlnite în drumul lor, dar nu mai mult de o zi pe raza unei localități, fiind obligați să respecte regulile de pășunat stabilite. De înlesnirile prevăzute mai sus, titularii legitimațiilor beneficiază și la transportul spre domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 1.358 din 27 noiembrie 1996 pentru aprobarea Metodologiei privind întocmirea şi conţinutul legitimaţiei care se eliberează unor locuitori ai Munţilor Apuseni, în condiţiile Legii nr. 33/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116475_a_117804]
-
țară, fiind scutiți de orice taxă. - Când produsele sunt transportate pe calea ferată, titularii legitimației beneficiază pentru acestea de o reducere de 50% din tariful legal de transport, iar când produsele sunt transportate cu caruțele, beneficiază de dreptul de a pășuna animalele pe pășunile comunale întâlnite în drumul lor, dar nu mai mult de o zi pe raza unei localități, fiind obligați să respecte regulile de pășunat stabilite. De înlesnirile prevăzute mai sus, titularii legitimațiilor beneficiază și la transportul spre domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 1.358 din 27 noiembrie 1996 pentru aprobarea Metodologiei privind întocmirea şi conţinutul legitimaţiei care se eliberează unor locuitori ai Munţilor Apuseni, în condiţiile Legii nr. 33/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116475_a_117804]