725 matches
-
provină dintr-un mediu cultural african posterior lui Draconțiu. Anonime sunt și cele două poeme, transmise fie sub numele lui Ciprian, fie sub numele lui Tertulian, Sodoma și Iona, exerciții retorice bazate pe episoadele biblice ale distrugerii Sodomei și pe pățania lui Iona (De Sodoma și De Iona). Mai lung e primul poem (167 de hexametri), în timp ce al doilea numără doar 105 și descrie cu precădere furtuna și naufragiul în care a fost implicat Iona. Autorul, un versificator capabil de performanțe
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a compus, cam tardiv ce-i drept - în 1894 e.n., un epitaf ce începe astfel: " Aici zac oasele lui Hi și Ho A căror soartă a fost tristă..." De frică, următoarele generații de astronomi de la curtea chineză, care nu uitaseră pățania predecesorilor lor, se grăbeau să anunțe eclipse care nu se produceau niciodată - scuzîndu-se că astrele s-au răzgândit, decât să riște o eclipsă probabilă. Dela tragica soartă a lui Hi și Ho (Cuvier crede că profesiunea de astronom - astrolog, era
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
femeie harnică și pricepută care voia să-l vadă pe Nică ajuns popă. Din întâmplările sale, reiese, în mod indirect, firea neastâmpărată, vioiciunea, istețimea, bun cunoscător al firii umane (plănuiește cum să fure cireșele), diplomat (tăinuiește pozna), sensibil, învață din pățanie că "Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtișag" și-i era rușine să dea ochii cu alți copii. Cuprins de o lene proverbială, Nică recunoaște că era "slăvit de leneș", dar inventiv când vrea să scape de pupăză și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Așadar, propunerea era ca partea română să livreze direct barele, fără intermediar, iar firma să construiască, în contra-partidă, sere noi în România. Directorul general al firmei era o cunoștință mai veche a mea. Ne-am amuzat amintindu-ne de o pățanie hazlie a amicului olandez, la București. Odată, a făcut o vizită de trei zile pentru a semna un nou contract cu partea română. La plecare, pe scara avionului, tresare brusc și refuză să urce în avion. Nu voia să plece
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
aur a reginei, până la peronul palatului regal. Noi, cei 2-3 diplomați din garda ambasadorului, străbăteam pe jos distanța respectivă. Până acolo, eu am avut grijă, ca de ochii din cap, de plicul în care se aflau scrisorile de acreditare. Cunoșteam pățania unui ambasador străin la București, care s-a dus să prezinte scrisorile de acreditare, dar fără scrisori. Protocolul de stat i-a pus în mână un plic gol, pentru ca poza să fie veridică. Imediat după ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în “e” al celor ce se bucură de necazul sau de paguba altora, un râs chicotit în “i” care nu este destinat exteriorului, denumit fiind și ca “râsul in pumni”, un râs în “o”, al individului care a avut o pățanie neplăcută și în “u” - expresie a fricii intense. Capul ținut plecat exprimă descurajare, lipsă de elan sau de voință, deznădejde. În cadrul salutului , micșorarea simbolică a staturii sugerează supunerea, subordonarea, renunțarea la voința proprie în favoarea celuilalt. Dimpotrivă, individul care își înalță
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
în 1874, continuând să publice aici până în 1881. În lirica de dragoste el versifică incolor, folosind imagini banale, de un pesimism factice. Tot în revista junimistă semnează și Păsurile unui american în România (1879-1880), încercare de roman social care istorisește pățaniile unui nord-american, J. Blackwurst, în Iași. Intriga e doar un pretext pentru o satiră acerbă, de pe pozițiile junimismului, îndreptată împotriva a tot ceea ce considera ca aparținând unei civilizații de import, insuficient asimilată. Satira se extinde asupra întregii societăți românești. Scriitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290680_a_292009]
-
catalog al narațiunilor populare, publicat parțial în „Transilvania” (1878). Alte texte rămase în manuscris (cântece, colinde, anecdote, orații) sunt extrase din publicații, și nu culese de el. Tot lui H. i se mai atribuie și o traducere din limba germană: Pățaniile multcercatei Griselde (1876). Culegeri: Întâmplările lui Păcală. O istorioară veselă în 25 de capuri, Brașov, f.a.; Cântece de irozi la nașterea Domnului, împreunate cu câteva cântări naționale, ed. 2, Brașov, 1876; Cincizeci de istorioare morale pentru băieți și băiete, Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
nașterea Domnului, împreunate cu câteva cântări naționale, ed. 2, Brașov, 1876; Cincizeci de istorioare morale pentru băieți și băiete, Sibiu, 1877; Proverbele românilor, Sibiu, 1877; ed. îngr. Constantin Negreanu și Ion Bratu, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985. Traduceri: [Autor neidentificat], Pățaniile multcercatei Griselde, Brașov, 1876. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877, passim; Ion Mușlea, Un sas brașovean - folclorist român: I. C. Hintz-Hințescu. Contribuțiuni bio-bibliografice, în Omagiu fraților Alexandru și Ion I. Lăpădatu, București, 1936, 561-573; Cercetări etnografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
a-i prăda libertatea. Așa și-o pierde Ariel pe a lui ajungând în insula aceea fermecată. Nu știm ce l-a adus acolo, dacă nu cumva simpla forță gravitațională a magicului. Sau, la urma urmelor, nu există joc fără pățanii. Și nici vânt care să nu aibă uneori a învârti grelele aripi ale morilor de vânt sau a umfla pânzele corăbiilor călătoare. Altfel însă, tălăzuiește fără rost uman pădurile și marea, răscolește zăpezi, viscolește nisipul deșerturilor, se liniștește din propriul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în aceste Schițe nouă. Zarifopol considera că în ceea ce privește pe Kir Ianulea, aceasta provine din surse deosebite. Naratorul trece de la fantasticul miniaturizat prin comic la moralitatea unui vechi motiv, dracul păcălit de femeie (textul face la început aluzie și la altă pățanie a lui Aghiuță, terorizat de baba la care a slugărit trei ani), și la evocarea istorică. Trecerile de la un plan la altul sunt imperceptibile și, spre deosebire de pomenita alunecare, literar nejustificată, în limbajul lui Mitică, constituie unul dintre principalele izvoare de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
valoare etică și psihologică, care ține de intenția cunoașterii profunde de sine. El devine în acest mod un fel de arhetip al perfecțiunii omenești, care mobilizează toate energiile spirituale pentru a se realiza, etapa finală a unui traiect inițiatic, după pățaniile anterioare, și ele cu aport cognitiv. Exprimânduși dorința de a fi calif, Abu Hasan se situează în poziția temporară de uzurpator, de ,,rege fals’’, motiv care se bucură de o identitate simbolică destul de complexă. Un exemplu se poate observa în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pasionale, cărora călătorii le cad victimă cu voluptoasă uitare de sine. Toate amănuntele din care se construiește însuși planul acestor invocații presupus magice ale Mânjoalei sunt reproduse după gura lumii, reverberând ca un ecou. Un exemplu în acest sens este pățania hoților care au vrut să calce hanul. Pe același ton neutru sunt presărate detaliile bizare de care se ciocnește povestitorul: lipsa icoanelor, pentru că ,,prăsesc păduchi de lemn’’, ,,femeie curată !’’, cotoiul din cameră și iedul de pe drum, căciula în care Mânjoala
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
patima jocului de noroc, este tema fantastică tipic dostoievskiană a scrierii. Opera este creată utilizând narațiunea la persoana a treia și cele câteva indicii cu privire la acțiunea forțelor malefice, elemente care sunt figurate sunt presărate în trecere. Această alternare între relatarea pățaniilor unui ingenuu și intervenția acestor puteri oculte este sporadică și mai redusă. Elementele devin puncte enigmatice de suspensie doar în final, atunci când tânărul trece iar prin fața conacului, vrea să se uite înapoi după fată, dar ,,a apucat să cotească la
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
o românească pură, moș Buraga a prezentat fiecare obiect de la origine pînă la locul și data cînd a fost găsit. Din cînd în cînd povestește și cîte o ,,tărășenie “ a familiei academicianului Condurache, care a trăit în această casă-muzeu, sau pățaniile lui Carol al II-lea care avea și el ,,o mîndră la Chioaia la Butucării “. Ultimele încăperi pe care le-am vizitat au fost biblioteca și camera de lucru. Colecțiile au început să se deterioreze, deoarece acoperișul este spart. ,, Plouă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
că i se cuvine. Îndemânare - inferioritate Între cinci ani și jumătate și doisprezece ani, băieții deprind tot felul de tertipuri care țin de îndemânare: joacă fotbal, folosesc unelte, se bat cu alții mai slabi, povestesc cu înflorituri tot felul de pățanii ș.a.m.d. Aceste achiziții sunt foarte importante în demonstrațiile de masculini tate pe care le vor face pentru cucerirea unei fete. Dacă ești băiat și n-ai apucat să-ți dezvolți îndemânarea, iubita ta de mai târziu va spune
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pornind de la concluziile altora. Aceasta face din copil o persoană naivă în aparență, iar din partenerul sexual foarte tânăr un partener în aparență naiv. Două feluri de a asculta inima... Deunăzi vorbeam cu o domnișoară de șaptesprezece ani despre o pățanie de-a ei cu un doctor. Doctorul, văzând că are o sumedenie de probleme neclare și nu tocmai severe, s-a decis la un moment dat să-i asculte inima cu stetoscopul. Ea s-a conformat (cu o oarecare emoție
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
București, 1952 (în colaborare cu Isabella Dumbravă); N. Sakonskaia, Boabă cu bobiță, București, 1952 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); A. Barto, El împlinește paisprezece ani, București, 1952 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); A.N. Tolstoi, Cheița de aur sau Minunatele pățanii ale lui Buratino, București, 1952; L. Voroncova, Povestire din Altai, București, 1953 (în colaborare cu G. Văraru); Rafaelo Giovagnoli, Spartacus, București, 1953 (în colaborare cu Magda Roșu); N. Nosov, Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi, București, 1956 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
bambus, București, 1966; Criza de timp, București, 1969; Amfora sabină, București, 1970; Faetonul, București, 1970; Ploaia bleu, București, 1970; Cimitirul vesel. Monografie sentimentală despre Săpânța (în colaborare cu I. Miclea Mihale), București, 1972; Nord, București, 1972; Sunt fiul lui Nan. Pățanii cu cai, parașute și un avion, București, 1972; Civica, București, 1973; Marșul alb, București, 1974; Jurnal hellenic, București, 1974; Amphitrion, București, 1976; Cartea Chinei, București, 1977; Destine muncitorești, București, 1979; Luptătorul fericit și iubirea lui pătimașă, București, 1979; Fotograful de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
ar fi vrut odată să se dumirească dacă Leontina e bărbat ori femeie. N-au reușit să o dezbrace, pentru a Înlătura acest mister, că biata de ea a dispărut În codru, sexul rămânând astfel Învăluit În mister. După această pățanie, au fost văzute iar Împreună, Cita și Leontina, cea dintâi purtând un băț iar Leontina ducând-o de braț. Sătenii, În casa cărora intrau, le dădeau o masă caldă și ceva merinde În traistă. După mai mulți ani a mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
murit; dar pentru că m-am îndreptat și mi-am revenit, nu vreau să mai păcătuiesc, chiar dacă îmi va da cineva toate bogățiile lumii. Mai bucuroasă vreau să trăiesc mai modestă în lume, numai să am sufletul curat... Asta mi-e pățania, Părinte; mare rău mi-a făcut tânărul acela cu gluma lui; n-am știut că din glume așa mici poți ajunge la păcate atât de mari! De acum înainte știu că orice gând păcătos îmi va veni în gând, îl
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
care l-am regăsit în primul seminar de curs practic la facultate. În anul în care eu devenisem studentă, se alăturase și el Catedrei de Engleză. Nu pot să trec de această perioadă fără să amintesc și de o altă pățanie a adolescenței. Trecuseră nebunii, revoluționarii, eliberatorii ani '60 (evident, pentru lumea occidentală) și trecuserăm de jumătatea deceniului 7. Deși mișcarea feministă a celui de-al Doilea Val nu a fost resimțită deloc în România, aspecte ale backlash-ului - manifestare ciclică în
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
trebuie să amintesc că am fost și membră a Cenaclului Generații XX condus de Claudiu Iordache, făcând parte dintr-un grup folk împreuna cu Adi Botezatu și Adrian Dinu. Cu trupa de teatru de la Liceul Economic am avut și o pățanie care se putea solda cu consecințe nefaste. Doar solidaritatea directorului și a colegilor de la școală ne-au salvat. Repertoriul pentru concursurile artistice din cadrul diverselor etape ale Cântării României era de neeludat. În fine, dorind să concurăm, am îndrăznit să colorez
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Noi ne predam în chip conștient, ca să nu lipsim de pe altarul de ispășire, pentru păcatele noastre și ale neamului. Deținuții de drept comun fuseseră repartizați în celule, legionarii în camera comună. Când ne-au văzut frații au răsuflat ușurați auzind pățania noastră. Am mai făcut cunoștințe, căci duba era înțesată de legionari, muncitori care în timpul verii lucraseră într-o colonie la Ișalnița. Acum dispoziția era ca toți legionarii, indiferent de pregătire și condamnare, să fie concentrați la Aiud, în vederea constituirii loturilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sufletească. Acum înțelegeam de ce-i zorea pe băieții care încărcau marfa, spunându-le că e târziu și trebuie să închidă. Am dus marfa înapoi luni dimineața; negustorul era în fața prăvăliei. L-am salutat și, stăpânindu-mi glasul, i-am spus pățania. L-am invitat să se uite în saci. Spre surprinderea mea și a fraților, negustorul se repede la mine furios și strigă cât îl ține gura: „Eu nu înșel oameni! Eu nu înșel oameni! N-ai luat marfă de la mine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]