725 matches
-
hârtie. Tata nu era analfabet ca să semneze cu degetul, avea cinci clase și era epitropul bisericii, deci avea și cunoștințe de contabilitate. L-au forțat autoritățile de atunci să apese degetul murdărit cu tuș, peste hârtia deja completată. Acestea sunt pățaniile familiei mele, în vremuri de mult trecute, dar niciodată uitate. Dacă încă îmi mai amintesc de acele momente petrecute în vremea copilăriei mele, se dovedește că nu sunt pe deplin uitate. Ele au lăsat urme adânc imprimate în memoria mea
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
un balon în jurul corpului, însă căptușeala din bumbac, îmbibată cu apă se îngreunase și trăgea de mine la fund. Când m-am văzut la mal, mi-am tras sufletul puțin, apoi am aruncat pantalonii și bluza de pe mine, povestindu-i pățania colegului meu. Mirat, Gică mă asculta și nu-i venea să creadă că am fost în pericol să mă înec, din cauza treningului turcesc, luat de la țiganii de prin piața Griviței din Constanța. Pe urmă, am trecut canalul numai cu slipul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
cu o mare primejdie: gaia vine pe neașteptate și fură doi pui. A doua zi, o răpește pe cloșcă. Puișorii rămân singurei și bunica preia rolul de cloșcă, ceea ce-i face pe puișori s-o adopte. Copiii, deși întristați de pățania cloștii, învață să se apere și să stea permanent uniți, lângă mămica lor. Aflăm și întâmplări despre „O rățușcă” - de data aceasta, în versuri. În natură, ca și pe lângă casa omului, toate lucrurile și ființele au rostul lor firesc, temeinicit
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
hârtie. Tata nu era analfabet ca să semneze cu degetul, avea cinci clase și era epitropul bisericii, deci avea și cunoștințe de contabilitate. L-au forțat autoritățile de atunci să apese degetul murdărit cu tuș, peste hârtia deja completată. Acestea sunt pățaniile familiei mele, în vremuri de mult trecute, dar niciodată uitate. Dacă încă îmi mai amintesc de acele momente petrecute în vremea copilăriei mele, se dovedește că nu sunt pe deplin uitate. Ele au lăsat urme adânc imprimate în memoria mea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
și Mihai. Buzele și gingiile nu-i erau vinete iar pielea pe corp îi era albă. Nu știa să vorbească bine țigănește, și, în românește, amândoi vorbeau ca între colegii de liceu. Într-o zi, Trifu i-a povestit niște pățanii tinerești, de parcă se întâmplaseră la liceul ei. Țiganii de vârsta lui, el om trecut de 30 de ani, nu știu nici să scrie, nici să citească. Pe Trifu, fără să știe el, l-a văzut citind un afiș, o hârtie
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > PĂȚANIA BUBURUZEI Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 2309 din 27 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Primăvara și-a întins șalul peste zare oferindu-i înfiorarea ei plăcută. Dealurile le-a înverzit, copacii i-a înmugurit, iar prin iarbă a
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
promis să nu mai facă rău niciunei insecte, ci din contră, să le ajute la nevoie. Gestul său a fost doar un moment de rătăcire, căci invidia, care este un sentiment negativ, i-a tulburat gândurile. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Pățania Buburuzei / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2309, Anul VII, 27 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
bolnavă,insă îi promisese fetei un cadou de acolo.Nimic nu putea merge rau.Invitatii se strânseră la masă,în timp ce Radella servea,iar în aer se simțea o atmosferă familială,cu râsete și voie buna.Jonathan fusese sufletul petrecerii,povestind pățanii din armată sau de pe vremea copilăriei,iar tatăl Victoriei făcea glume care stârneau râsul. Cadourile fură date sărbătoritei,urări de sănătate și împlinire în viață,iar la sfârșit când invitații plecară acasă,Karon se simțea multumita.Nu se gândise deloc
KARON,CAP 12 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360152_a_361481]
-
minții umane la necunoscut și incertitudine, este o metodă prin care omul se simte capabil să controleze ceea ce i se întâmplă. Sigur că acest control este o iluzie dar în lipsă de altceva e mai bun decât nimic. Uite altă pățanie. Eram la o întâlnire amoroasă cu o tipă și, din vorbă în vorbă, îmi povestește cum ea, înainte să ajungă acasă, trimite energii către apartamentul în care locuiește în așa fel încât, atunci când pășește înăuntru, să fie întâmpinată de energii
„Ai o aură mișto!” Cum mă apăr când un iluminat se oferă să mă rezolve energetic sau să mă purifice cu cristale () [Corola-blog/BlogPost/338277_a_339606]
-
rege, dorul de casă îl împinge să se întoarcă la locul de baștină. Ajuns acasă, hotărește ca, înainte de a se arăta, să tragă pe furiș cu urechea la ce vorbesc oamenii, în speranța că nimeni nu-și mai amintește de pățania sa. După o pândă de șapte zile și șapte nopți, Hasan aude, prin ușa unei colibe, următorul dialog: „Mamă, spune-mi în ce zi m-am născut, fiindcă una din prietenele mele vrea să-mi ghicească viitorul.” „Fata mamei, te-
O noapte cât o eternitate () [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
care-i înjură și lucrul nu e prea moral». Asta chiar e culmea: a ajuns și bietul meu salariu (1600 lei pe lună, de... «mînuitor de carte»!) la limita răbdării Tovarășilor?“ Antologând „bășini legendare”, profesorul și folcloristul D. L. Ashliman cataloga pățania lui Abu Hasan drept „bășina istorică”. Mainstream-ul presei românești de azi s-a născut în istorica noapte în care cineva „tras-o”. Avicola Găești a născut prima bulină roșie. Restul sunt puii ei. Născuți vii, spre a ciuguli istoria unei
O noapte cât o eternitate () [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
oile lângă oraș până în noapte, când agitația citadină s-a mai estompat. Am traversat apoi printre blocuri și am dormit dincolo de Strei, lângă un gard, în incinta târgului de vite. Până am cinat, Unchiu Culiță și Doru Matei au rememorat pățanii mai șoade sau mai tragice pe care le-au avut, de-a lungul timpului, trecând prin sate de rromi. Cea mai tragică pentru țigani s-a petrecut în Ciopeia, când tot satul a ieșit în șosea și nu i-au
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
promisese de pomană, după care se răzgândise. De aceea nu mi-o trimisese la vale, în oile Tușii. „Da Dumniedzău nu culcă-te, și i le-o loat pe toate cinci.” Cincisprezece ani mai tarziu, aveam să trec printr-o pățanie similară. Dar ei am să-i dedic un intreg episod al „Poveștii că Viața”, bineînțeles când va fi vremea lui.
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
De ce îl închiseseră? Omul nu știa și nici nu se simțea vinovat cu ceva. Dar avea un frate medic militar care fugise în Germania și începuse să apară pe la „vocile” astea străine. Era convins că de la astea i se trage pățania. -Din ce parte a țării provenea? a vrut să știe Popescu. -Era bănățean; un doctor bun, ca și fratele său. Se numeau Ciochină, că poate ați auzit. Iată ce ne-a relatat: Mergând în tren de la București la Timișoara, a
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
de preocuparea de a fi fost transformat într-o frizură veritabilă. - Acum îmi dau perfect seama de unde îmi erați cunoscut. Dar ziceți mai departe cum a ajuns Gelu să facă două facultăți, l-a îndemnat Dinu cu nerăbdare. - După prima pățanie - când nu a vrut să meargă la muncă voluntară considerând că de-aia se numește așa, merge omul când are voință - din care abia l-am scos, în ultima clasă a venit alta. Dar nu vă spusei că am scăpat
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
stat lângă el și sub privirile lui scrutătoare, parcă mai sigur pe mine, parcă mai om. Conu Jorj sta mai toată ziua tolănit în pat și-mi povestea cu pronunția lui ușor basarabenească și cu vocea-i de bas profund pățaniile din viața-i fără pereche. Din când în când își mai aprindea câte o Aromă cu care izbutea să mă aducă într-o stare de deznădejde soră cu moartea, întrucât, fiind eu fumător blestemat să consume trei pachete de Carpați
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
se uită la cei doi amici ai săi și nu-i venea să creadă. - Ia auziți, fraților, la asta! Parcă eu sunt Ion Țiriac să am bani pentru toate fufele ieșite la pradă. Cei doi amici hohoteau cu plăcere de pățania colegului lor. - Nu tu ai vrut să vezi viața de noapte a orașului? Din ce crezi că trăiesc fetele astea? Este un mod de viață la limita legii, un fel de prostituție mascată. Sunt prezentate ca animatoare, în schimb prestează
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341309_a_342638]
-
că un erou. După câteva zile de chin și durere nu a mai putut să-și asigure hrană de toate zilele. Flamand, slăbit și bolnav, zăcea într-o scorbura la rădăcina unui stejar așteptându-și sfârșitul. Nu mult după aceasta pățanie, cumătra Dalila, veselă și bine dispusă, fredonând un cântecel la modă despre un berbec supărat pe nea Alecu, trecu prin fața vizuinei unde știa că-și are sălașul amicul Pândele. - Pandeliiicăă! Lică-Pandelică! strigă ea, ce mai faci iubitule? - Mooor, mor! mormăi
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
numai, bineînțeles !) cuprinde între coperți înțelepciune populară, caracteristici, mentalități, apucături cu scopul « de a deschide minți ». Cu umor și ironie ne înfățișează viața ca spectacol pentru a o înțelege, pentru a ne împăca cu noi înșine, pentru a învăța din pățaniile altora. Cum ne-aflăm în prag de iarnă Si e cald la gura sobii, Haide să ne-ntoarcem, unde ? Ați ghicit-ați, desigur, La...POVESTEA VORBII ! Iată am închipuit după priceperea-mi, se înțelege, (căci la vorbe cine ne întrece
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
decât Ahile din războiul troian. N-am putut povesti nimănui ce mi s-a întâmplat. Și bine am făcut, că nici nu m-ar fi crezut nimeni. Peste ani, când orizonturile religioase mi s-au mai lărgit, am înțeles că pățania mea cu măgarii are toate elementele unei încercări inițiatice: sub un pretext anume (însoțirea Tușii Anuța) eroul este chemat la Curte. Aici, datele problemei se schimbă: eroului i se dă o altă sarcină (aducerea cașului) și pornește la drum, trece
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
la cort, ne luăm câteva ouă de ciocolată date de Teach for Romania, încercăm să ne uscăm, suntem cu toții uzi până la piele. Eu mă rog să nu răcească și pornim veseli spre autobuz. Pe drum îi aud cum își povestesc pățaniile de pe traseu: ”Bă, ai văzut cum l-am ajutat pe ăla când a căzut? S-au mai oprit doi băieți și l-am ajutat să meargă până la finish!” Sunt mândru de ce aud și îmi zic în sinea mea că, oricâte
„Bună dimineața, domnule învățător, ce facem? Îi mai aducem pe copii?” Nouă elevi, un învățător și un maraton pe ploaie () [Corola-blog/BlogPost/337818_a_339147]
-
să-i lucreze chestiile pe care le avea în cap, a organizat o expoziție mamut, cu sute de lucrări, din care în primele cinci zile a vândut în valoare de peste un milion de dolari. Povestea asta și încă multe alte pățanii le găsiți în documentarul Exit Through the Gift Shop, regizat de Banksy. Și stai și te întrebi ca prostul câteodată: ce e arta? Ce face arta artă? Ce face un artist artist? „I used to encourage everyone I know to
Ionuț Constantin (Yokko) [Corola-blog/BlogPost/100859_a_102151]
-
parcă nu o afectase așa de rau terbilul accident. Nedumerit a încercat să o pornească dând cu piciorul la o pedală de fier, spunea Bunica râzând. Și a pornit. S-a urcat în șa, ce-i drept cam jerpelită după pățania îndurată și, pâr, pâr, pâr, a început să se miște încet către colhoz. Când să cotească la dreapta spre calea ferată, atașul și roata aia a lui s-au desprins și mergeau singure acum îndreptându-se amețitor spre un stol
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
hârtie. Tata nu era analfabet să semneze cu degetul, avea cinci clase și era epitropul bisericii, deci avea și cunoștințe de contabilitate. L-au forțat autoritățile de atunci să apese degetul murdărit cu tuș, peste hârtia deja completată. Acestea sunt pățaniile familiei mele, în vremuri de mult trecute, dar niciodată uitate. Dacă încă îmi mai amintesc de acele momente petrecute în vremea copilăriei mele, se dovedește că nu sunt pe deplin uitate. Ele au lăsat urme adânc imprimate în memoria mea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
la spate să vadă tăietura când le îmbracă"? se gândi liniștită copila. Își confecționează ea îmbrăcămintea la păpuși așa cum s-a priceput și-și vede de joacă mai departe ca și când își luase materialul din altă parte, uitând foarte repede de pățania cu decupatul materialului. Bunăoară, Lili trebuia să plece până la Târgu Jiu să facă niște cumpărături și merge la șifonier, își alege o rochie mai potrivită cu scopul călătoriei, o îmbracă și dă să iasă pe poartă, când o vede mamă
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]