375 matches
-
de semințe de bumbac Emolient cumarină Cumarină Agent de mascare Crataegus Cuneata Extract este un extract din fructe de Crataegus coata, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Crataegus Monogina este un material vegetal derivat din bace, flori și frunze de păducel negru, Crataegus monogyna, Rosaceae Tonic/agent astringent /calmant Crataegus Monogyna Extract este un extract din bace de păducel negru, Crataegus monogyna, Rosaceae Tonic/agent astringent /calmant Substanțe prezente în stare naturală, smântâna, care este partea gălbuie din laptele de vacă
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
de Crataegus coata, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Crataegus Monogina este un material vegetal derivat din bace, flori și frunze de păducel negru, Crataegus monogyna, Rosaceae Tonic/agent astringent /calmant Crataegus Monogyna Extract este un extract din bace de păducel negru, Crataegus monogyna, Rosaceae Tonic/agent astringent /calmant Substanțe prezente în stare naturală, smântâna, care este partea gălbuie din laptele de vacă Agent de întreținere a pielii/emolient 2-imino-1-metilimidazolidin-4-onă Agent de întreținere a pielii Crithmum Maritimum Extract este un extract
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
nu aparțin tipului de habitat ponto-sarmatic tipic deoarece nu a fost identificată specia caracteristică Caragana frutex, nici speciile ierboase atașate acestui tip de habitat. Tufărișurile identificate în sit aparțin mai degrabă tipului de habitat ponto-panonic de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, suprapus peste asociația vegetală Prunos pinosae-Crataegetum. Acest tip se încadrează în cele mai răspândite tufărișuri din România, cu o valoare conservativă moderată, considerate habitate prioritare Emerald. Tufărișurile de păducel și porumbar s-au instalat în urma defrișării celor ponto-sarmatice
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
tipului de habitat ponto-panonic de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, suprapus peste asociația vegetală Prunos pinosae-Crataegetum. Acest tip se încadrează în cele mai răspândite tufărișuri din România, cu o valoare conservativă moderată, considerate habitate prioritare Emerald. Tufărișurile de păducel și porumbar s-au instalat în urma defrișării celor ponto-sarmatice, prin luarea în cultură a terenurilor. În prezent se observă o restrângere a tufărișurilor din zonă, în favoarea fânețelor și a terenurilor cultivate. Tufărișurile formează insule pe rupturile de pantă din cadrul fânețelor
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
la Planul de management. Tufărișurile ponto-sarmatice, 40C0*, ocupă suprafețe restrânse pe teritoriul Fânețelor seculare Ponoare. Structura și funcțiile habitatului sunt alterate întrucât lipsesc specii precum Caragana frutex. Tufărișurile actuale aparțin unui tip de habitat, edificat de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, considerat prioritar la nivel european. Vulnerabilitatea acestor habitate este mare, în special datorită defrișărilor, pentru cultivarea lor și pătrunderii unor specii alogene cu potențial invaziv. Starea globală de conservare este nefavorabilă, lipsind specii caracteristice tipului de habitat și
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
vulgaris (dracila) - scoarță - Betula pendula, Betula pubescens, Betula verrucoza (mesteacăn) - sevă, cortex, muguri, semințe - Carpinus betulus (carpen) - muguri - Castanea vesca (castan comestibil) - frunze - Chelidonium majus (rostopască) - herba - Convallaria majalis (lăcrimioare) - herba înflorită - Cornus sanguinea, Cornus avellana (sânger) - muguri - Crataegus monogina (păducel) - lăstari - Fagus sylvatica (fag) - frunze, muguri - Fraxinus excelsior (frasin) - muguri - Hepatica triloba (popalnic iepuresc) - herba - Hippophae rhamnoides (cătina) - muguri - Juniperus comunis, Juniperus sabina (ienupăr) - lăstari, semințe - Morus nigra (dud negru) - muguri - Populus nigra (plop) - muguri - Prunus spinosa (porumbar) - muguri - Quercus
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
vulgare (fenicul) - Tagetes patula (crăiță) - Cuminum cyminum (chimion) - Pimpinella anisum (anason) - Rosmarinus officinalis (rozmarin) - Arnica montana (arnică montană) - Sambucus nigra (soc) - flori, fructe - Padus avium (mălin) ● Fructe de pădure - Hyppophae rhammnoides (cătină) - Rosa canina (măceșe) - Prunus spinosa (porumbe) - Crataegus sp. (păducel) - Vaccinium myrtillus (afin) - Rubus hirtus (mure) - Vaccinium vitis idaea (merișor) - Rubus idaeus (zmeur) - Fragaria vesca (fragi) - Cornus mas (coarne) - Malus sylvestris (mere pădurețe) - Pyrus pyraster (pere pădurețe) - Cerasium avium (cireșe) - Aesculus hypocastanus (castane comestibile) - Aesculus hypocastanus (castan porcesc) II. Ciuperci
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în prezent rezervația naturală Braniștea, cu o suprafață de 55 ha. Din cauza umbrei dese din pădure, în general, arbuștii lipsesc, izolat regăsindu-se păducelul ("Cratageus monogyna"), alunul ("Corylus avellana"), socul ("Sambucus nigra") și zmeura ("Rubus idaeus"). Din aceeași cauză, cele mai întâlnite plante sunt vinerița și breiul. Pe lângă aceste plante, mai apar și ferigi ("Dryopteris filix mas"), apoi diverse plante cu flori: coltișor ("Dentaria
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
medie anuală este de 10 °C. Iernile sunt blânde. Primul îngheț se produce - în medie la sfârșitul lunii noiembrie, iar ultima ninsoare la sfârșitul lui martie. Printre plantele care cresc în pădurile de foioase din preajma localității, pe lângă dedițel, ciulin și păducel se numără și mai multe specii de plante rare, între care laleaua pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de pădure. În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
gorun), Q. pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
speciilor de aici, formează tufe de un galben intens, care conferă peisajului o valoare deosebită. Lunca râului este mărginita de pădure de fag, la baza versanților umbriți, la care se adaugă carpen, arin negru și mai putin, arțari, alun, corn, păducel, tei; pe partea însorită a văii domină arinul, plopii și salciile. Stratul ierbos al pădurilor de fag și carpen cuprinde specii caracteristice că: anemone nemorosa, dentaria bulbifera, arum orientale, asperula odorata, corydalis cava, stellaria nemorum, violă odorata, dar și cele
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Tipurile de sol caracteristice sunt : argiluvisolurile, solurile podzolice și brune roșcate. Pădurile de stejar și gârniță apar în amestec cu alte specii : stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
redusă: 400-500 mm. Floră este cel mai bine reprezentată în pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri. Conform recensământului efectuat în
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
din grupul de elemente eurasiatice caracteristice pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
cca. 9°C, cu valori medii ridicate în luna Iulie (19-20°C). Vegetația spontană, aparține subetajului gorunului la limita Vestică a regiunii, iar în rest șleaurilor de deal, care includ alături de gorun, stejarul pedunculat, cerul, jugastrul, frasinul, unii arbuști (sânger, păducel) și plante erbacee. Pădurile au fost defrișate pe mari întinderi, de-a lungul timpului, fiind înlocuite de silvostepa secundară.
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
dar pe anumite suprafețe se întâlnesc și de tipul rendzinelor, de slabă productivitate, care necesită lucrări agrozootehnice pentru îmbunătățirea calității. Vegetația naturală este reprezentată de întinse păduri de foioase (fag, gorun, carpen, mesteacăn etc.), conifere (molid, brad, pin), arbuști (alun, păducel, corn, porumbar), zmeurișuri, murării, alături de numeroase specii de ierboase, care alcătuiesc bogatele fânețe și pășuni existente pe întreg arealul satului. De menționat este prezența unor plante rare, ocrotite de lege, precum bulbucii de munte (trollius europaeus) etc. Satul Damiș a
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderant, din fag montan. Rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun.La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeurul. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderent din fag montan, rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun. La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeur. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinuu, de arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului uman
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
de calamități, așa cum a fost grindina din luna august a anului 1933, când recolta a fost distrusă în proporție de 90%. Pe teritoriul comunei există o vegetație de silvostepă, unde întâlnim ca specii de păioase, carpenul, salcâmul, parul sălbatic, plopul, păducelul etc. Pajiștile în general sunt cultivate cu ierburi din categoria păiușului și a coliliei cu predominanță ierburile din categoria păiușului. O mare parte a pajiștilor este degradată datorită alunecărilor de teren și a pășunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase se întâlnește
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
desfășurau meciuri de fotbal se află acum teren cultivat. Terenul de fotbal este situat la marginea satului, de unde încep dealurile. Sunt poenite, vâlcele pline de flori imortele de culoare lila, vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul Suhaia." Stepa - Pajiști stepice Stejarul brumăriu Arțarul tătărăsc Pagina FACEBOOK:https://www.facebook.com/groups/calmatuiudesus/ Conform recensământului
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
fotbal se află acum teren cultivat. Terenul de fotbal este situat la marginea satului, de unde încep dealurile. Sunt poenite, vâlcele pline de flori imortele de culoare lila, vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul Suhaia." Stepa - Pajiști stepice Stejarul brumăriu Arțarul tătărăsc Pagina FACEBOOK:https://www.facebook.com/groups/calmatuiudesus/ Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
văii Someșului Mic se caracterizează printr-un relief acumulativ care se compune din două nivele. Suprafața satului se înscrie în subetajul forestier al stejarului.Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul, alunul, etc.; mai rar pot fi întâlnite ulmul, plopul, salcâmul, mesteacănul, bradul și frasinul. Apare frecvent fenomenul de eroziune, fapt pentru care s-a recurs la împăduriri -plantații de pin. Vegetația de luncă apare de-a lungul văilor Feneșului și
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
între cea caracteristică silvostepei și cea caracteristică pădurii sau, mai degrabă, una de tranziție între silvostepă și pădure. Vegetația lemnoasă este formată din fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri, Someșul, favorizează existența
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]