272 matches
-
cu succes la sfecla de zah��r și la culturi rădăcinoase. Îngrășămintele complexe se recomandă a fi aplicate în funcție de raportul dintre nutrienți. De exemplu cele în care predomină P(2)O(5) (pentaoxid de fosfor) sunt mai adecvate pentru cerealele păioase înainte de semănat, cele cu un raport în favoarea azotului sunt adecvate pentru culturi tehnice etc. Însușirile solului influențează utilizarea îngrășămintelor pe solurile grele se pot administra cantități mai mari de îngrășăminte decât pe cele ușoare; pe solurile acide se vor aplica
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
aplicate cu succes la sfecla de zahăr și la culturi rădăcinoase. Îngrășămintele complexe se recomandă a fi aplicate în funcție de raportul dintre nutrienți. De exemplu cele în care predomină P(2)O(5) (pentaoxid de fosfor) sunt mai adecvate pentru cerealele păioase înainte de semănat, cele cu un raport în favoarea azotului sunt adecvate pentru culturi tehnice etc. Însușirile solului influențează utilizarea îngrășămintelor pe solurile grele se pot administra cantități mai mari de îngrășăminte decât pe cele ușoare; pe solurile acide se vor aplica
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
aplicate cu succes la sfecla de zahăr și la culturi rădăcinoase. Îngrășămintele complexe se recomandă a fi aplicate în funcție de raportul dintre nutrienți. De exemplu cele în care predomină P(2)O(5) (pentaoxid de fosfor) sunt mai adecvate pentru cerealele păioase înainte de semănat, cele cu un raport în favoarea azotului sunt adecvate pentru culturi tehnice etc. Însușirile solului influențează utilizarea îngrășămintelor pe solurile grele se pot administra cantități mai mari de îngrășăminte decât pe cele ușoare; pe solurile acide se vor aplica
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
11.4 Tutun neprelucrat 01.11.40 Tutun neprelucrat 2401[.1 + .2] 01.11.5 Plante utilizate pentru fabricarea zahărului 01.11.51 Sfeclă de zahăr 1212.91 01.11.52 Trestie de zahăr 1212.99 ex 01.11.6 Păioase și nutrețuri 01.11.60 Păioase și nutrețuri 1213 + 1214.9 01.11.7 Materiale vegetale neprelucrate utilizate la textile 01.11.71 Bumbac, egrenat sau nu 5201 01.11.72 Iută și alte fibre liberiene, mai puțin inul, cânepa
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
40 Tutun neprelucrat 2401[.1 + .2] 01.11.5 Plante utilizate pentru fabricarea zahărului 01.11.51 Sfeclă de zahăr 1212.91 01.11.52 Trestie de zahăr 1212.99 ex 01.11.6 Păioase și nutrețuri 01.11.60 Păioase și nutrețuri 1213 + 1214.9 01.11.7 Materiale vegetale neprelucrate utilizate la textile 01.11.71 Bumbac, egrenat sau nu 5201 01.11.72 Iută și alte fibre liberiene, mai puțin inul, cânepa pură și ramia din urzică de
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
de transport, activitatea comercială în comună fiind înfloritoare. În Moșna întâlnim suprafețe mari cu vii(16,1% din terenul agricol), livezi(6,60% din terenul agricol).Structura culturilor de câmp e relativ dezechilibrată, remarcându-se porumbul(52,8%), și culturile păioase(28,8%).Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi. Apele de suprafață constituie un element de relief important. Pe langă râurile Prut și Jijia, există un numar de bălti, alimentate
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira au o valoare deosebită deoarece pe aceste terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
și în „Monografia județului Mureș”, ediția 1980, la pagina 238. Pe măsură ce s-a tăiat pădurea în scopul măririi vetrelor gospodărești a început să se formeze și teren agricol, pe care se cultiva porumb și cartofi și în măsură foarte redusă păioase. Dar și în trecut și în prezent creșterea animalelor rămâne ocupația de bază a locuitorilor satului, ocupație care asigură veniturile necesare întreținerii gospodăriilor. Ciobănitul este una din ocupațiile de bază a locuitorilor din Idicel-Pădure, fiind o tradiție transmisă din tată
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
și din comuna Bănița), în vederea asigurării nutrețurilor necesare pentru animale în cursul iernii. Tot în cursul verii dintre preocupările mai importante ale sătenilor se pot aminti: - săpatul porumbului, cartofilor și lucrul în grădină în luna iunie, - seceratul și treieratul cerealelor păioase în lunile iulie-august, - recoltarea porumbului, cartofilor și legumelor din grădini toamna, - culesul fructelor din livezi toamna, în special a prunelor care constituiau materia primă în fabricarea țuicii, o băutură tradițională a locuitorilor din Livadia (un rachiu de tărie medie, chiar
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
laptele bătut (se mai folosește și în prezent în unele gospodării), - bănieși - locuitori ai cătunului ,Valea lui Ion”din vecinătatea satului Livadia, care aveau meseria de dulgheri, producători de unelte agricole, - bilță - capcană pentru șoareci, - blăcii - unealtă pentru bătutul cerealelor păioase sau fasolii în vederea separării boabelor, care era confecționată din două bucăți de lemn una mai lungă, ținută în mână, de care era legată printr-o curea de piele o bucată mai scurtă, mobilă care bătea produsele de prelucrat, - boltă - prăvălie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
În comuna Răchiți, agricultura concentrează cea mai mare parte a forței de muncă și, din acest punct de vedere, a constituit un sector preponderent în structura economică și socială a comunei. Structura solului permite culturi variate, ponderea deținând-o cerealele păioase, porumbul, cartoful, sfecla de zahăr, legumele și floarea soarelui. Locuitorii comunei își păstrează tradiția de crescători de animale, efectivele menținându-se la un nivel ridicat. Pe teritoriul comunei funcționează 48 societăți cu capital privat: Mai funcționează o societate agricolă cu
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
De multe ori localitatea este bântuită de calamități, așa cum a fost grindina din luna august a anului 1933, când recolta a fost distrusă în proporție de 90%. Pe teritoriul comunei există o vegetație de silvostepă, unde întâlnim ca specii de păioase, carpenul, salcâmul, parul sălbatic, plopul, păducelul etc. Pajiștile în general sunt cultivate cu ierburi din categoria păiușului și a coliliei cu predominanță ierburile din categoria păiușului. O mare parte a pajiștilor este degradată datorită alunecărilor de teren și a pășunatului
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
scos din apă cu ajutorul năvoadelor și este comercializat atât în județul Botoșani cât și în afara județului. Terenul agricol al comunei reprezintă 4963 ha din suprafața totală restul fiind luciu de apă și teren neproductiv. Culturile agricole cultivate cu precădere sunt păioasele: grâu, orz, ovăz și plante prăsitoare: sfecla de zahăr, sfecla furajera, cartofi etc. Comuna deține suprafețe de pajiști, pășuni, fânețe. Efectivele de animale sunt într-o continuă scădere. Lucrările agricole pe raza comunei sunt asigurate prin secția Agromec Sulița și
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava-Siret, implicit și în Depresiunea Liteni. Suprafețele structurale sunt slab înclinate de la nord-vest spre sud-est și cunosc o dezvoltare importantă a solurilor podzolice brune. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb, etc. Aprecierea calității solurilor se face prin încadrarea lor în clase de calitate, așa cum au fost ele definite în studiile de specialitate și în legislația în vigoare: „Studiul fondului funciar al României”, elaborat de I.G.F.C.O.T.
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
naturale ocupă 312,3 mii ha, asigurând condiții deosebit de favorabile creșterii animalelor, sector preponderent în formarea veniturilor populației. În ceea ce privește structura culturilor, există o diferențiere între zonele din județ. În zona Odorheiu Secuiesc și Cristuru Secuiesc, cu climă mai blândă, cerealele păioase și porumbul ocupă cea mai mare parte a suprafețelor arabile, alături de legume, sfeclă de zahăr, in pentru fuior și cartofi. În zonele Ciucului, Gheorgheni și Toplița, culturile de păioase (grâul de toamnă, orzoaica, ovăzul) și cartoful ocupă locul principal în
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
zona Odorheiu Secuiesc și Cristuru Secuiesc, cu climă mai blândă, cerealele păioase și porumbul ocupă cea mai mare parte a suprafețelor arabile, alături de legume, sfeclă de zahăr, in pentru fuior și cartofi. În zonele Ciucului, Gheorgheni și Toplița, culturile de păioase (grâul de toamnă, orzoaica, ovăzul) și cartoful ocupă locul principal în asolament, urmate de in pentru fuior și sfeclă de zahăr. Cartoful de consum și de semințe de categorii biologice superiore se cultivă pe suprafețe mari în localitățile Tușnad, Sânmartin
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
dea glas. Dintre simțuri cel mai dezvoltat pare a fi văzul, apoi auzul. Localizarea fazanului în teren depinde de anotimpuri. Primăvară cînd vegetația începe să se ridice și să ofere adăpost, fazanul iese la cîmp, la început la culture de păioase și mai tîrziu în porumbiști. Cînd porumbul se usucă și frunzele încep să facă zgomot la adierea vîntului, fazanul iese și caută ierburile uscate, grupurile de mărăcini, desurile, etc. Toamnă cînd cîmpul este dezgolit fazanul se retrage din nou la
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
prin pajiști, locuri pietroase, de la deal la munte. Florile au acțiune emolientă, iar rizomii și rădăcinile au proprietăți expectorante. Florile și frunzele sunt utilizate în industria parfumurilor. V. arvensis Murr. este o buruiană segetală, mai ales în culturile de cereale păioase. Plante erbacee sau subarbuști, cu frunze alterne și flori bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, heterochlamidee, cu număr variabil de piese florale. Androceul este dialistemon, iar gineceul sincarp, superior, cu placentație parietală. Ordinul cuprinde trei familii: Capparaceae, Resedaceae, Brassicaceae. Sunt plante anuale
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
a comunei, 52,30 % este reprezentată de terenul agricol. Cea mai mare pondere la nivelul acestuia o au terenurile arabile, restul fiind reprezentat de pășuni, fânețe, vii și livezi. Solurile sunt de tip luvisoluri. Principalele culturi agricole practicate sunt: cerealiere (păioase + porumb), cartoful, legumele și leguminoasele, plantele tehnice (răpită), floarea soarelui . Existența în depozitele de suprafață a cineritele determina că terenul agricol să fie favorabil vitei de vie Viticultura se pracică pentru autoconsum. Majoritatea agricultorilor au o situație financiară modestă, precum și
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
ha). Biserică Sf. Arhanghel Mihail (sec. XIX). În Bălăbănești predomină o climă temperată. Ca și în multe localități din Republica Moldova, satul beneficiază de o climă blândă cu foarte mici variațiuni în timpul iernii și primăverii. Ploile căzute sunt benefice pentru culturile păioase și cele prășitoare, dacă sunt semănate de timpuriu. Vânturile timpurii de primăvară produc înghețuri ducând la nimicirea semănăturilor. Pe dealuri sunt prezente terenuri cu viță de vie și livezi. Satul este scăldat de râul Nistru. Prin localitate curge râuletul Recea
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
Combina de cereale păioase este o mașină agricolă complexă utilizată la recoltarea grâului, orzului, ovăzului și altor cereale. Numele acesteia provine de la faptul că poate efectua mai multe operații: secerare, treierare, separare a boabelor de paie și pleavă și colectare a acestora în buncăre
Combină de cereale () [Corola-website/Science/336146_a_337475]