259 matches
-
Populațiile mai multor specii s-au redus foarte mult datorită pescuitului intens și figurează pe lista roșie a IUCN ca specii amenințate: Multe specii de scombroide au o mare importanță economică ca pești comestibili - scrumbia albastră (macroul), macroul spaniol ("Scomberomorus"), pălămidă ("Sarda") și tonul ("Thunnus") și în pescuit sportiv - macroul spaniol, tonul, peștele spadă ("Xiphias gladius") și marlinii ("Istiophoridae"). Scombroidele din punctul de vedere al importanței economice sunt plasate în primele patru locuri (celelalte trei fiind ocupate de "Gadidae", "Clupeidae" și
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
și cei mai rapizi pești teleosteeni ai oceanelor și efectuează migrații considerabile, uneori transoceanice. Peștele călător ("Istiophorus platypterus") atinge pe perioade scurte viteze între 60 și 100 km pe oră. Sunt răpitori redutabili și se hrănesc cu sardine, macrou, chefal, pălămidă, etc., pe care le urmăresc până în zonele temperate în timpul sezonului cald. Toate istioforidele au o valoare comercială mare în toată lumea (mai ales pe piață japoneză) și au o carne foarte apreciată, consumată de obicei în stare proaspătă în regiunea mediterană
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
Pălămida sau pălămida cu spate dungat, lacherda (Sarda sarda) este un pește răpitor marin de cârd, epipelagic, neritic și migrator, din familia scombride, răspândit în apele tropicale și temperate pe ambele coaste ale Oceanului Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara, Marea Neagră și Marea Azov
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
Pălămida sau pălămida cu spate dungat, lacherda (Sarda sarda) este un pește răpitor marin de cârd, epipelagic, neritic și migrator, din familia scombride, răspândit în apele tropicale și temperate pe ambele coaste ale Oceanului Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara, Marea Neagră și Marea Azov. Lungimea obișnuită
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
Pe flancuri sunt 5-11 dungi întunecate, înguste, oblice, ce merg dinapoi și de sus înainte și în jos. Este un pește epipelagic migrator și trăiește în special în apele de lângă țărm, până la 200 m adâncime, formează adesea bancuri aproape de suprafață. Pălămida întreprinde migrații de hrănire și de reproducere primăvara din Marea Mediterană și Marea Marmara în Marea Neagră, iar de aici toamna se întoarce la locurile de plecare, unde se și reproduce. Depune icre pelagice. În Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră depunerea icrelor
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
în formă de tub. Ordinul gasterosteiforme cuprinde 5 familii, 11 genuri și 29 specii de pești răspândite în mările și apele salmastre și dulci din zona temperată a emisferei nordice. Fauna României conține 2 specii actuale, ghidrinul ("Gasterosteus aculeatus") și pălămida de baltă sau osarul ("Pungitius platygaster"), și o specie dispărută recent, ghidrinul de Techirghiol ("Gasterosteus crenobiontus"). Gasterosteiformele fosile se cunosc din cretacicul superior. Gasterosteiformele sunt pești cu o talie mijlocie și au o lungime de 3-18 cm. Corpul este fusiform
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
sunt întâlnite mai multe rarități floristice, printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: pălămida ("Cirsium brachycephalum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides"), peștișoară ("Salvinia natans") sau trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, case memoriale, castele, conace
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), nuc negru ("Juglans nigra"), salcie albă ("Salix alba") sau plop alb ("Populus alba"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), velniș ("Ulmus laevis"), curpen de pădure ("Clematis vitalba"), viță de vie sălbatică ("Vitis vinifera ssp. sylvestris"); Ierburi și flori: pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), cocoșel de câmp ("Adonis aestivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), neghină ("Agrostemma githago"), talpa gâștei ("Chenopodium rubrum"), piperul apelor (din speciile "Elatine alsinastrum" și "Elatine triandra"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), ghiocelul de
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
mai multe rarități floristice protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), stânjenelul de nisip ("Iris humilis ssp. arenaria"), dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"), pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), angelică ("Angelica palustris"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), frăsinel ("Dictamnus albus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), siminoc (din specia "Helichrysum arenarium"), o specie de clopoțel ("Jasione montana") din familia Campanulaceae, ghiocelul
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]