8,329 matches
-
ani „Curs de dans pentru dirigenți de coruri. Domnul Ion Vidu din Lugoș, cu începere de la 15 decembrie 1903 până la 1 februarie 1904, va ține un curs pentru dirigenți de coruri“. (Controla din 10 decembrie 1903). „Greva la Fabrica de pălărie. Nemulțumiți de salarii, mai mulți muncitori au intrat în grevă la Fabrica de pălărie din Timișoara. În urma tratativelor cu direcțiunea fabricii, de mâine o parte dintre muncitori se vor întoarce la lucru, alții rămân în grevă“. (Temesvarer Zeitung din 12
Agenda2003-49-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281790_a_283119]
-
începere de la 15 decembrie 1903 până la 1 februarie 1904, va ține un curs pentru dirigenți de coruri“. (Controla din 10 decembrie 1903). „Greva la Fabrica de pălărie. Nemulțumiți de salarii, mai mulți muncitori au intrat în grevă la Fabrica de pălărie din Timișoara. În urma tratativelor cu direcțiunea fabricii, de mâine o parte dintre muncitori se vor întoarce la lucru, alții rămân în grevă“. (Temesvarer Zeitung din 12 decembrie 1903). 75 ani „Vestea instalării noului prefect de Timiș-Torontal, este primită cu mare
Agenda2003-49-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281790_a_283119]
-
Gigel Frone a schimbat, vineri seară, la finala competiției ”Românii au talent”, pălăriile, în funcție de limbă în care a cântat, fără a arăta o cât de mică emoție față de frumusețea asistentelor sale. Fie că poartă un sombrero, un clop de maramureșan sau o pălărie caracteristică matadorilor spaniol, Gigel Frone a cântat pentru toți fanii
Românii au talent, sezonul 2: Gigel Frone, ”tonomatul” de la Las Fierbinți - Video () [Corola-journal/Journalistic/22884_a_24209]
-
a schimbat, vineri seară, la finala competiției ”Românii au talent”, pălăriile, în funcție de limbă în care a cântat, fără a arăta o cât de mică emoție față de frumusețea asistentelor sale. Fie că poartă un sombrero, un clop de maramureșan sau o pălărie caracteristică matadorilor spaniol, Gigel Frone a cântat pentru toți fanii săi, dar și pentru regizorul serialului Las Fierbinți, Dragoș Buliga. Smiley a hotărât la finalul reprezentației lui Gigel Frone: "Ești tonomatul" și i-a promis că-l va pune să
Românii au talent, sezonul 2: Gigel Frone, ”tonomatul” de la Las Fierbinți - Video () [Corola-journal/Journalistic/22884_a_24209]
-
mâncare, de unde și zicerea: 'Crăciunul este sătul iar Paștele este fudul'. Principala grijă a oamenilor înaintea Paștelui este aceea de a-și primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămașă nouă, cusută în mod special, iar bărbații măcar o pălărie nouă. Momentul ritual al facerii pascăi, în Sâmbăta Paștelui, dar și în Joia Mare, capătă frecvent valențe magice deosebite: fie că trimite la nașterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se dă aluatului), femeia căpătând astfel
Care sunt tradiţiile de Sâmbăta Mare () [Corola-journal/Journalistic/23090_a_24415]
-
cu Pițurcă sau cu directorul peste noi. Deodată și-a făcut apariția un bătrânel scundac și bărbos cu o lavalieră mare neagră la gât.( Pentru noi Popa Crețu era sinonim cu un bătrânel bărbos, cu lavalieră neagră și cu o pălările neagră cu bordurile imense, de care nu se despărțea nici vară nici iarnă). A deschis ușa, a trecut pe catedră (Regretatul Bebe Ștefănescu făcea o partidă de box cu Gore Ștefănescu-Dumnezeu să-i ierte pe amâdoi -cu pumnii înveliți în
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
este între orele 11 și 19, iar duminică, între 9 și 14. Tematica expoziției cuprinde, printre altele: confecții pentru femei, bărbați, copii; îmbrăcăminte, încălțăminte sport import, haine de blană; lenjerie intimă și costume de baie; perdele, stofe, lenjerii, cuverturi; căciulițe, pălării, șepcuțe si fulare pentru adulți, copii, nou-născuți; bijuterii din aur și argint, gablonțuri din sticlă de Murano; cosmetice și parfumerie; dispozitive magnetice pentru terapie personală; turism și petrecere a timpului liber; jucării (păpuși, figurine), articole sportive; sticlărie, articole menaj, articole
Agenda2004-51-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283179_a_284508]
-
recentă. Podul Carol este mărginit de-a lungul său de nu mai puțin de 30 de statui, însă majoritatea sunt copii, originalele fiind conservate și expuse la Muzeul Național. Ana-Maria Grad Bezid, satul înghițit de ape l În apropiere, Muzeul pălăriilor de paie În apropiere de Sângiorgiu de Pădure, lângă Sighișoara, se află satul Bezid, care a fost scufundat sub ape în anii 1988-1989. Unii spun că satul a fost inundat în urma sistematizării puse la cale de N. Ceaușescu, alții că
Agenda2005-01-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283240_a_284569]
-
fost strămutați din aceste locuri. Foarte aproape de vatra vechiului sat se află Bezidu Nou, satul în care s-au mutat o parte din cei ale căror case au fost acoperite de apă. În apropiere, la Crișeni, turiștii pot vizita Muzeul pălăriilor de paie, un muzeu amenajat pentru păstrarea și continuarea tradiției de 150 de ani în domeniul artei, a tehnicii împletirii paielor și confecționarea pălăriilor sau a diverselor obiecte decorative. În curtea muzeului este expusă una dintre cele mai mari (dacă
Agenda2005-01-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283240_a_284569]
-
ale căror case au fost acoperite de apă. În apropiere, la Crișeni, turiștii pot vizita Muzeul pălăriilor de paie, un muzeu amenajat pentru păstrarea și continuarea tradiției de 150 de ani în domeniul artei, a tehnicii împletirii paielor și confecționarea pălăriilor sau a diverselor obiecte decorative. În curtea muzeului este expusă una dintre cele mai mari (dacă nu chiar cea mai mare) pălării de paie din țara noastră, cu un diametru de 5 metri. Într-una dintre săli sunt expuse pălării
Agenda2005-01-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283240_a_284569]
-
pentru păstrarea și continuarea tradiției de 150 de ani în domeniul artei, a tehnicii împletirii paielor și confecționarea pălăriilor sau a diverselor obiecte decorative. În curtea muzeului este expusă una dintre cele mai mari (dacă nu chiar cea mai mare) pălării de paie din țara noastră, cu un diametru de 5 metri. Într-una dintre săli sunt expuse pălării de diverse „naționalități“ (română, maghiară, săsească etc.), iar într-o altă sală, diverse obiecte decorative sau de uz casnic: decorațiuni pentru pomul
Agenda2005-01-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283240_a_284569]
-
pălăriilor sau a diverselor obiecte decorative. În curtea muzeului este expusă una dintre cele mai mari (dacă nu chiar cea mai mare) pălării de paie din țara noastră, cu un diametru de 5 metri. Într-una dintre săli sunt expuse pălării de diverse „naționalități“ (română, maghiară, săsească etc.), iar într-o altă sală, diverse obiecte decorative sau de uz casnic: decorațiuni pentru pomul de Crăciun, sacoșe, coșuri și tăvi. O sală este dedicată diverselor momente ale procesului prelucrării paielor, de la secerat
Agenda2005-01-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283240_a_284569]
-
decorative sau de uz casnic: decorațiuni pentru pomul de Crăciun, sacoșe, coșuri și tăvi. O sală este dedicată diverselor momente ale procesului prelucrării paielor, de la secerat la purtat, tot aici fiind expuse și utilaje vechi și moderne folosite la confecționarea pălăriilor din paie. Ana-Maria Grad Perlele Carpaților de pe Valea Prahovei l Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal sunt asaltate de turiști și în această iarnă În partea superioară a județului Prahova, dominată de abruptul versanților de Est ai Munților Bucegi, s-a
Agenda2005-01-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283240_a_284569]
-
Pagină realizată de octavian nica Moda - un simbol al aspirației de integrare în Europa Secvențe din istoria pălăriei: de la ișlic și calpac, la joben și... așa mai departe ... ”Și de-a soarelui căldură/ Voi fi roșie ca mărul,/Mi-oi desface de-aur păru/Să-ți astup cu dânsul gura. De mi-i da o sărutare,/Nime-n
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
mai departe ... ”Și de-a soarelui căldură/ Voi fi roșie ca mărul,/Mi-oi desface de-aur păru/Să-ți astup cu dânsul gura. De mi-i da o sărutare,/Nime-n lume n-o să știe/Căci va fi sub pălărie; Și-apoI, cine treabă are? ( M. Eminescu, „Floare albastră“, 1873). Dintre semnificațiile pe care pălăria le poate avea, Eminescu a ales una absolut singulară: aceea de pavăză a iubirii pe care femeia o dăruiește cu grație și generozitate. De la Coco
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
de-aur păru/Să-ți astup cu dânsul gura. De mi-i da o sărutare,/Nime-n lume n-o să știe/Căci va fi sub pălărie; Și-apoI, cine treabă are? ( M. Eminescu, „Floare albastră“, 1873). Dintre semnificațiile pe care pălăria le poate avea, Eminescu a ales una absolut singulară: aceea de pavăză a iubirii pe care femeia o dăruiește cu grație și generozitate. De la Coco Chanel citire Din dicționarele de modă aflăm că pălăria reprezintă „un accesoriu al ținutei vestimentare
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
albastră“, 1873). Dintre semnificațiile pe care pălăria le poate avea, Eminescu a ales una absolut singulară: aceea de pavăză a iubirii pe care femeia o dăruiește cu grație și generozitate. De la Coco Chanel citire Din dicționarele de modă aflăm că pălăria reprezintă „un accesoriu al ținutei vestimentare“, care pe vremuri avea dimensiuni și forme anume gândite pentru a atrage neapărat atenția, fiind îngăduite toate fanteziile și cele mai năstrușnice combinații. Este de-ajuns, în această privință, să vizităm „Expoziția filatelică interjudețeană
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
și cele mai năstrușnice combinații. Este de-ajuns, în această privință, să vizităm „Expoziția filatelică interjudețeană“ deschisă în holul Poștei Mari din Timișoara, unde dl Vasile Farcaș prezintă 150 de cărți poștale ilustrate, care ne readuc în actualitate imagini-document ale pălăriilor de damă de la cumpăna secolelor XIX-XX, multe în „stil 1900“. Amintindu-și de această perioadă, Sextil Pușcariu scria („Brașovul de altădată“) că pălăriile femeiești erau când mari cât roata carului, când mici de se purtau în vârful capului, așezate cochet
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
unde dl Vasile Farcaș prezintă 150 de cărți poștale ilustrate, care ne readuc în actualitate imagini-document ale pălăriilor de damă de la cumpăna secolelor XIX-XX, multe în „stil 1900“. Amintindu-și de această perioadă, Sextil Pușcariu scria („Brașovul de altădată“) că pălăriile femeiești erau când mari cât roata carului, când mici de se purtau în vârful capului, așezate cochet într-o parte sau trase pe frunte, încărcate cu pene de struț sau aripi viu colorate, cu mărgele, fructe de sticlă și panglici
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
se purtau în vârful capului, așezate cochet într-o parte sau trase pe frunte, încărcate cu pene de struț sau aripi viu colorate, cu mărgele, fructe de sticlă și panglici de catifea sau de mătase. Doamnele mai în vârstă aveau pălării cu jet, crosă sau pene scurte de struț; seara mergeau cu capișon la teatru. Apoi a apărut moda pălăriilor enorme, care trebuiau prinse cu ace lungi și primejdioase pentru... bărbați. De pălărie ținea, uneori, voaleta, care acoperea tot obrazul, de
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
sau aripi viu colorate, cu mărgele, fructe de sticlă și panglici de catifea sau de mătase. Doamnele mai în vârstă aveau pălării cu jet, crosă sau pene scurte de struț; seara mergeau cu capișon la teatru. Apoi a apărut moda pălăriilor enorme, care trebuiau prinse cu ace lungi și primejdioase pentru... bărbați. De pălărie ținea, uneori, voaleta, care acoperea tot obrazul, de trebuia s-o ridici când doamna îți îngăduia s-o săruți; se purta, însă, și voaleta cu picățele, care
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
sau de mătase. Doamnele mai în vârstă aveau pălării cu jet, crosă sau pene scurte de struț; seara mergeau cu capișon la teatru. Apoi a apărut moda pălăriilor enorme, care trebuiau prinse cu ace lungi și primejdioase pentru... bărbați. De pălărie ținea, uneori, voaleta, care acoperea tot obrazul, de trebuia s-o ridici când doamna îți îngăduia s-o săruți; se purta, însă, și voaleta cu picățele, care ajungea numai până sub nas și lăsa liberă gura... Mult mai târziu au
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
tot obrazul, de trebuia s-o ridici când doamna îți îngăduia s-o săruți; se purta, însă, și voaleta cu picățele, care ajungea numai până sub nas și lăsa liberă gura... Mult mai târziu au început femeile să umble fără pălării. Coco Chanel a fost prima femeie din lume care și-a tăiat părul scurt, a inventat costumul sport, bijuteriile false și poșeta care se trecea de pe umăr pe șoldul opus. În anii 1920, „băietanele“ și-au tuns buclele și și-
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
prima femeie din lume care și-a tăiat părul scurt, a inventat costumul sport, bijuteriile false și poșeta care se trecea de pe umăr pe șoldul opus. În anii 1920, „băietanele“ și-au tuns buclele și și-au pus pe cap pălării mici și rotunde, ca niște castroane, care se asortau de minune cu fustele lor scurte, „peste genunchi“. În preajma celui de-al II-lea război mondial erau la mare preț pălăriuțele trase șmecherește pe un ochi, prinse cu ace ori elastic
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
-lea război mondial erau la mare preț pălăriuțele trase șmecherește pe un ochi, prinse cu ace ori elastic. Revistele și rubricile de modă din ziarele care apăreau imediat după război (1946) puneau în valoare tinere zvelte, cu alură sportivă, fără pălărie, dar cu „short-uri“ care abia dacă le acopereau coapsele. Ce vremuri... Între doamne și jupânese „Podoaba omului este pălăria“, afirma Schiller (1757-1805) într-o vreme când „îmbrăcămintea capului“ se conforma unor norme ce indicau locul fiecăruia în mijlocul colectivității din care
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]