400 matches
-
mai spus asta pe la începutul discuției noastre, mie îmi place cel mai mult prima cartea a d-lui Liiceanu, în care vedeam un filosof, care până la urmă nu prea s-a mai manifestat. Iar pentru calitățile literare, prefer Jurnalul de la Păltiniș. Mă opresc aici înainte de a ajunge, Doamne ferește!, la vreo ruptură ireparabilă, deși nu e stilul tău să nu respecți opiniile celuilalt și să-i pui pușca la tâmplă! Dorin Popa: Dimpotrivă, îmi pari deosebit de binevoitor și de tolerant. Eu ar
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
o vreme, simte că nu poate să rămînă străin de frămîntările sufletești ale Vitoriei, care sunt și ale sale. „Ea băga de seamă truda și foamea lui Gheorghiță. Dar se făcea a nu pricepe tocmai bine. Grăbi cît putu spre Păltiniș, pe urmă spre Dîrmoxa, pe urmă spre Broșteni. Numai cînd vedea căluții sfîrșiți, se îndupleca să facă pentru dînșii popas. Acum începeau să ardă ochii ei și să se stingă ai flăcăului. Caii ronțăiau cu mulțămire orzul, vîrîndu-și adînc boturile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
le disting de celelalte obiecte similare pînă la izolarea „mentală“ completă de acestea. Ele nu au nevoie de situație sau de context pentru a individualiza, întrucît conțin în sine un sens lexical general și indici de individualizare. Astfel deal, izvor, păltiniș desemnează orice lucru care se încadrează în clasa noțională respectivă, iar dacă dorim să individualizăm unele dintre aceste lucruri prin cuvinte comune, trebuie să apelăm la articularea, determinarea sau indicarea prin gesturi (dealul acesta, izvorul din islaz, păltinișul de pe coastă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
deal, izvor, păltiniș desemnează orice lucru care se încadrează în clasa noțională respectivă, iar dacă dorim să individualizăm unele dintre aceste lucruri prin cuvinte comune, trebuie să apelăm la articularea, determinarea sau indicarea prin gesturi (dealul acesta, izvorul din islaz, păltinișul de pe coastă etc.). Aceleași cuvinte, devenite nume proprii (și scrise, în consecință, cu inițială majusculă) individualizează direct și explicit obiectele geografice în cauză, fără nici un fel de formanți gramaticali sau mijloace extralingvistice (indicare gestuală): Dealu(l), Izvoru(l), Păltiniș. Formate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
islaz, păltinișul de pe coastă etc.). Aceleași cuvinte, devenite nume proprii (și scrise, în consecință, cu inițială majusculă) individualizează direct și explicit obiectele geografice în cauză, fără nici un fel de formanți gramaticali sau mijloace extralingvistice (indicare gestuală): Dealu(l), Izvoru(l), Păltiniș. Formate, în ultimă instanță, din foste apelative (cuvinte comune) sau din foste nume de persoane, numele de locuri au devenit, cu timpul, semne arbitrare („simple etichete“, cum se spune uneori) ale obiectelor geografice, foarte eficiente din punct de vedere comunicativ
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
articulate ale numelor de locuri (terminate, de exemplu, în -u sau -a) permit încadrarea în tipurile flexionare ale substantivelor prototipice: o Timișoară înverzită, împrejurimile Sibiului. Chiar numele aparent „nearticulate“ intră in acest sistem al declinării, folosind unele forme „articulate“ ad-hoc: Păltinișul acoperit de zăpadă, străzile Cernavodei, Cartea Oltului. Opoziția creată între formele aparent „articulate“ și cele aparent „nearticulate“ este pur gramaticală, fiind cerută de adecvarea formei numelor proprii la cerințele de construcție ale enunțului. Ea nu se manifestă la fel ca
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cetățile țărănești de pe Târnave. Pinii Mariei Tereza suflă spre voi aerul tare al Îndoielii filozofice. Tu tragi la Schopenhauer, el la Wittgenstein. Tu cu marii romantici, el cu textul, cu lama semnului logic. Dormiți prin șuri, pe la Închipuite mătuși și „Păltinișul vostru” eșuează undeva În gara Ațel. A-țel, În așteptarea trenului cursă. Plecarea În Tibet a fost pusă la cale, de asemenea, ideea că singurul loc prielnic este pădurea. Peste ani Îi vei spune sec privind la pinii ce străjuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
o idioțenie rară, pe care n-o pricepem. RÎdem. Cu toate că nu acesta-i scopul revistei, să ne facă să rîdem. Într-o convorbire cu prof. univ. dr. Grnberg, ni se lămurește de unde vine numele revistei. Vine de la Noica. Adică de la Păltiniș. Din copacul culturii. Și din Paul Eluard. Se citează: „Eul devenit conștient de sine se Întîmpla deliberat Într-un noi”. Se Întîmpla Într-un chip deliberat că deveneam ușor frustrați, altceva ne imaginam noi că Înseamnă noi. Ceva mai penetrant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
LUI 20 DE PAGINI În care voia să demonstreze că scriitorul autohton nu va reuși să producă best-sellers fiindcă nu-l interesează cititorul. Nu e vorba de succesele conjuncturate politic, ca Cel mai iubit dintre pământeni, Delirul ori Jurnalul de la Păltiniș. Ci de succesul de piață condiționat de simpla plăcere a lecturii unui roman bun. Primele douăzeci de pagini se prezentau jalnic În antologia lui Cătă, cu doar câteva excepții: Orbitorul lui Cărtărescu și, culmea, Ciocoii noi cu bodyguard ai lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Asemenea tip de lectură se va dovedi tot mai anacronică și mai inadecvată. Paradoxul micii posterități postmoderniste a lui Noica vine de acolo că, deși a năzuit în ultimele decenii de viață să creeze o mentalitate transmodernă prin "școala de la Păltiniș", el n-a fost suficient înțeles tocmai de discipoli. Gabriel Liiceanu a făcut să planeze asupra gândirii lui Noica, după 1989, o ambiguitate dintre cele mai stranii, cu o "apărare-compromițătoare", dacă mă pot exprima astfel, lăsându-se impresia unui filosof
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
T. Țion (Sfârșitul luminii), T. Murășanu, Ioan Popa, N. Pârvu ș.a. În 1944, sub semnătura D. Vatamanu, se înregistrează și câteva versuri de început ale lui D. Vatamaniuc. Oct. Bulbuc întocmește cronici rimate, mai ales despre vacanțele sau excursiile la Păltiniș. Proză dau Deliu Petroiu (nuvela Axente Berbecuț), Petre Hossu (Scrisoarea necunoscutului) și Virgil Petrișiu, care e autorul unei originale ucronii (Proces an 3000). Interesante notații la rubrica intitulată „Carnet” aduc Damian Silvestru (I. Negoițescu) și Ion Oană, ca și alții
VIAŢA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
limitei și depășirii (Univers, 1975; Humanitas, 1994, 2005); Încercare în politropia omului și a culturii (Cartea Românească, 1981); ediția a II-a, cu titlul Om și simbol. Interpretări ale simbolului în teoria artei și filozofia culturii (Humanitas, 2005); Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă (Cartea Românească, 1983; Humanitas, 1991, 1996, 2004, 2005); Le Journal de Paltinis (La Découverte, Paris, 1998); Paltinis Diary (CEU Press, Budapesta și New York, 2000); Dziennik z Păltinișu. Pajdeja jako model w kulturze humanistycznej (Pograznicze
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dintre capitolele acestui volum, Elementele fondului intim-străin și Răspunderea și vina - mergând până la precizarea structurii și la detaliile de tratare -, s-au născut în urma discuțiilor cu Alexandru Dragomir și cu Andrei Pleșu. Le mulțumesc acum încă o dată. 10 august 1994 Păltiniș Despre libertatea gravitațională Libertatea gravitațională Așa cum zborul nu e cu putință în afara gravitației, libertatea nu are sens decât în condițiile existenței limitei. Libertatea reală este libertate gravitațională și ea trebuie distinsă de libertatea idealizată și „pură“. Într-un spațiu al
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
un text antologic prin irealismul său total (dar problema este mult mai complicată, am analizat-o altă dată) este cel puțin grotesc. Dacă filozoful român, făcând din necesitate virtute, trăia într adevăr demn și ascetic într-o mizerabilă cameră, la păltiniș, mutat de la vila 12 la 13, după cum erau instalate și funcționau... microfoanele, poate fi recomandat și impus același stil de viață mizer și famelic unei țări întregi ? Europa a constituit deci, în modul cel mai legitim, un tărâm mirific, incredibil
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
eu voi da o țeapă de cinci mii de lei (vechi) Poștei Române... De ce ziarul „Cuvântul“? Pentru că el cuprinde o temă care ar putea să te intereseze: Provincialismul și transcrierea unei conferințe Sorin Antohi - Mircea Martin, pe tema Grupului de la Păltiniș. Oricum, o dată cu trecerea timpului, ne este din ce în ce mai greu să ne dăm seama ce înseamnă cu adevărat „modelul de formare“ în acei ani. Și la urma urmei, cei de azi mai sunt interesați de așa ceva? Epigoni. Ziarul „Cuvântul“, reprezintă, în opinia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
anume confuzie În deceniile șapte, opt și nouă, sub dictatură și care clamau idealurile naționale - protocroniștii din jurul lui Edgar Papu și ai revistei Luceafărul - sau cei care veștejeau „decadența Occidentului”, din jurul luminatului și contradictorului C. Noica și al „Școlii de la Păltiniș”, dând, vrând-nevrând, apă la moara demagogică și reacționară a puterii politice. Iar „tinerii, inteligenți și insolenți” care s-au grăbit, după ’89, să atârne pe umerii statuii naționale faldurile murdare ale unei istorii și ale unei firi românești jalnice, penibile
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
s-o uit") și să refuze, după 1989, reeditarea". Lui Noica, același însingurat printre "neoconservatorii" cu rădăcini troțkiste din Cartierul Primăverii nu-i poate ierta faptul că în interpretarea sa "ființa" devine, pe nesimțite, "ființă națională". Cât privește discipolii, "șoriceii Păltinișului"("Munții Păltinișului s-au scremut și au ieșit niște ridicoli șoricei!", zice Theodor Codreanu), aceștia l-au "afirmat" pe Noica "prin reeditări profitabile", dar l-au "negat prin ideologie". Ideologia political correctness, firește, care, arată autorul, are o putere de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
uit") și să refuze, după 1989, reeditarea". Lui Noica, același însingurat printre "neoconservatorii" cu rădăcini troțkiste din Cartierul Primăverii nu-i poate ierta faptul că în interpretarea sa "ființa" devine, pe nesimțite, "ființă națională". Cât privește discipolii, "șoriceii Păltinișului"("Munții Păltinișului s-au scremut și au ieșit niște ridicoli șoricei!", zice Theodor Codreanu), aceștia l-au "afirmat" pe Noica "prin reeditări profitabile", dar l-au "negat prin ideologie". Ideologia political correctness, firește, care, arată autorul, are o putere de corupere morală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
județul Bihor. 78. Palosanu Camelia Lăcrămioara" născută la 19 septembrie 1962 în Suceava, județul Suceava, România, fiica lui Matei Dumitru și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Kundratstr. 16/4/73, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Păltinișului nr. 11, sectorul 4. 79. Palosanu Mircea, născut la 1 august 1957 în București, România, fiul lui Ioan și Teodora, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Kundratstr. 16/4/73, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Păltinișului nr.
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
Str. Păltinișului nr. 11, sectorul 4. 79. Palosanu Mircea, născut la 1 august 1957 în București, România, fiul lui Ioan și Teodora, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Kundratstr. 16/4/73, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Păltinișului nr. 11, sectorul 4. 80. Lup Ballai Erzsebet, născută la 22 decembrie 1962 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Ballai Francisc și Elisaveta, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Schweizertalstr. 1/B17, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
o mai prășesc pe jumătate coaptă, Mihăileni linia slabă, Nădejde-Sat brad, ăsta-i ieșit el așa, în legea lui! stînca, tunel și crestele brazilor, greu îți este să dai cu piciorul în țepușă! Utușoiu agitațiile ieșite culmi și alte povești, Păltinișul avînd o ieșire de munte cu tot cu geologia, halta Tarcău, Lunca de Mijloc mere, ceapa roșie funie atîrnată, Trotușul pui de rîu, textul sărăcit de atîtea glose pe termenul de adîncime, feroviare în "CFR", Cuchiniș biserică stil Maramureș, sirenă de 30
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fi vorba și de alții), ca pe un instructor cu propaganda și atât. Dar dacă se informează mai bine află că acesta era organizatorul seminariilor de filosofie la care participa crema filosofilor ieșeni, întreținea o corespondență cu Noica, mergea la Păltiniș, iar textele din Heidegger apăreau și datorită domniei sale. D. T.: Eu am aprobat să fie în caseta redacțională. Antonesei era redactor-șef adjunct pe partea culturală. Să revin la cazul despre care am început să povestesc. Duc colecția, mergem la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și civilizație. Ideea este salvată întrucâtva prin celălalt sens al ei, acela al sprijinului pe care cultura poate să-l ofere în momente de restriște. Însă și aici ruptura între mental și social introduce o notă falsă. * Citesc Jurnalul de la Păltiniș! Abia acum, spre rușinea mea. După primele 50 de pagini am o senzație de gol; ceva lipsește. Sper să găsesc justificarea renumelui în restul cărții. Altfel ar însemna că renumele ei a fost creat context: o carte bună în raport cu ce
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
43, județul Timiș. 204. Toth Adel, născută la 11 martie 1961 în localitatea Halmeu, județul Satu Mare, România, fiica lui Deak Ioan și Margit, cu domiciliul actual în Austria, 4073 Wilhering, Edramsbergerstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului nr. 89/79, județul Maramureș. 205. Toth Iosif, născut la 14 februarie 1958 în localitatea Halmeu, județul Satu Mare, România, fiul lui Alexandru și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 4073 Wilhering, Edramsbergerstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
89/79, județul Maramureș. 205. Toth Iosif, născut la 14 februarie 1958 în localitatea Halmeu, județul Satu Mare, România, fiul lui Alexandru și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 4073 Wilhering, Edramsbergerstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului nr. 89/79, județul Maramureș. 206. Stoll Mihaela-Adriana, născută la 22 aprilie 1966 în localitatea Hârsești, județul Argeș, România, fiica lui Mitut Nicolae și Vasilica, cu domiciliul actual în Germania, 35713 Eschenburg, Berlinerstr. 11 A, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]