400 matches
-
313. Broșcăuți ● - 314. Copălău ● 315. Cordăreni ● - 316. Corni ● - 317. Coțușca ● - 318. Cristești ● - 319. Curtești ● - 320. Dersca ● - 321. Drăgușeni ● - 322. Durnești ● - 323. Flămânzi ● 324. Frumușica ● 325. George Enescu ● - 326. Hilișeu-Horia ● - 327. Hlipiceni ● - 328. Hudești ● ● 329. Ibănești ● - 330. Mihălășeni ● - 331. Mileanca ● - 332. Păltiniș ● ● 333. Rădăuți-Prut ● - 334. Raușeni ● ● 335. Ripiceni ● - 336. Romă ● ● 337. Stăuceni ● 338. Suharau ● - 339. Sulița ● 340. Șendriceni ● - 341. Ștefănești ● 342. Todireni ● - 343. Trușești ● 344. Tudora ● ● 345. Ungureni ● - 346. Văculești ● - 347. Varfu Câmpului ● ● 348. Vlădeni ● - 349. Vlăsinești ● - 350. Vorona ● - Brașov Municipiul 351
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Gorbănești ridicat ● - 201. Hănești ridicat ● - 202. Hilișeu-Horia ridicat ● - 203. Hlipiceni ridicat ● - 204. Hudești ridicat ● - 205. Ibănești ridicat ● - 206. Leorda ridicat ● - 207. Lunca ridicat ● - 208. Manoleasa ridicat ● - 209. Mihai Eminescu ridicat ● - 210. Mihălășeni ridicat ● - 211. Mitoc ridicat ● - 212. Nicșeni ridicat ● - 213. Păltiniș ridicat ● - 214. Pomarla ridicat ● - 215. Răchiți ridicat ● - 216. Rădăuți-Prut ridicat ● - 217. Raușeni ridicat ● - 218. Ripiceni ridicat ● - 219. Romă ridicat ● - 220. Santa Mare ridicat ● - 221. Stăuceni ridicat ● - 222. Suharau ridicat ● - 223. Sulița ridicat ● - 224. Șendriceni ridicat ● - 225. Știubieni ridicat ● - 226. Todireni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
1978- 1987, încheindu-se, așadar, doar odată cu trecerea filosofului la cele veșnice. Este vorba de 165 de documente: delațiuni, transcrieri de convorbiri telefonice interceptate, transcrieri de înregistrări obținute în urma instalării de microfoane în camera pe care Noica o ocupa la Păltiniș. Este, deci, un dosar eterogen, căci urmărirea cărturarului s-a făcut de către un număr mare de ofițeri (nu mai puțin de 53, conform anexei de la sfârșitul volumului), din structuri diferite (locale și centrale) și, mai ales, cu pregătire și orizont
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
parlamentar din partea PRM), însă greul supravegherii l-au dus securiștii locali. Și, fără să desconsider provincia, asta se vede. Esența dosarului este alcătuită din transcrieri ale convorbirilor telefonice ascultate și, respectiv, ale convorbirilor înregistrate de microfoanele instalate în vila de la Păltiniș și în casa din Sibiu a lui Aurel Cioran (fratele filosofului Emil Cioran și prieten apropiat al lui Noica). Transcrieri chinuite, efectuate cel mai adesea de cadre care, oricât de puternic era sentimentul de subordonare față de aparatul din care făceau
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
care să sancționeze odată pentru totdeauna impuritatea empiriei celei producătoare de atîtea neajunsuri, între care "literatura". Și totuși, asistăm la o nouă execuție: Faptul că peisajul ideologic românesc actual a fost ocupat de mitul Păltiniș mă nemulțumește. Nu fiindcă e Păltiniș, unde am fost și eu (sic!), ci pentru că este un mit care obnubilează o întreagă tradiție românească existentă. Care șterge cu buretele aproape două secole și jumătate de cultură românească". Cum e posibil ca Noica, înrădăcinat în tradiția românească, fie
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
constituie eseurile dedicate triadei Noica - Pleșu - Liiceanu; două perspective diacronice, adică două amendamente: descoperirea unei consecvențe noiciene în ceea ce privește tratamentul literarului, operație care se opune "fugii după context" practicate de majoritatea analiștilor, interesați aproape exclusiv de scopul urmărit de grupul de la Păltiniș în încercarea de marginalizare a literarului. Următoarea abordare diacronică îi e consacrată lui Pleșu și poate fi astfel catalogată deoarece presupune reevaluarea scrierilor acestuia, considerate ca "iradieri" ale centrului reprezentat de Minima moralia. Și în cazul lui Liiceanu, Ștefan Borbely
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
scrisesem, unele cu mulți ani în urmă, au devenit, la rândul lor, celebre. Oamenii începeau să se intereseze de toată "opera mea". În urmă cu câteva luni, un cititor din Timișoara a întrebat la Librăria "Joc secund" de Furnalul de la Păltiniș. Un an mai târziu, Andrei Pleșu a publicat Despre îngeri și, la scurtă vreme după aceea, a devenit, la rândul lui, celebru. Traiectoria celebrității sale a arătat, în linii mari, la fel ca la mine. Și el a luat Premiul
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
a cauționat regimul sau a reprezentat o formă de complicitate. Am remarcat și noi această tendință, mai ales la tineri sau mai puțin tineri critici și eseiști. Scrie dl Pleșu: Nimănui nu-i trecea prin cap (înainte de '89 - Cronicar) că Păltinișul e o formă de propagandă leninistă, nimeni nu-l căuta pe Constantin Noica din dragoste pentru Nicolae Ceaușescu sau din simpatie pentru politica culturală a Suzanei Gâdea. A proclama astăzi astfel de năzbîtii e o simplă aflare în treabă. De
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
Ranin, despre chitaristul care mi-a cîntat șapte zile și tot atîtea nopți sub fereastră, mie și tuturor trecătorilor din Sibiu, despre discreția primarului Klaus Werner Johannis, aflat, de altfel, în plină campanie electorală, despre reîntîlnirea cu austera liniște a Păltinișului lui Noica și meditația asupra actorului provocată în mine de George Banu, despre prezențe și absențe, despre teatru și oameni, și în numărul viitor. Cum nu se întîmplă alte chestiuni arzătoare la ordinea zilei în teatrul nostru, voi detalia, subiectiv
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
în trecut, cu retrăirea episoadelor biografice: adolescența în Cotroceni, atmosfera sumbră a Facultății de Filosofie în anii marxismului, bursa de șase luni la Aachen și apoi bursa Humboldt, maturitatea trăită în apartamentul din Intrarea Lucaci, unde Securitatea instalase microfoane, perioada Păltinișului lui Noica, a cărui cameră nr. 13 din vila 23 beneficia de aceeași tehnică operativă de ascultare, înscenarea plagiatului după Noica sau peripețiile publicării Scrisorii despre umanism; 3) palierul filosofic, autorul rămînînd fidel impulsului speculativ: orice situație concretă este ridicată
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
Manolescu sesizase o marcată „suferință” textuală, vizibilă nu doar în coborîrea rostirii în zone degradate (motivația prin „autenticitate” a puerilă), dar și o „elementaritate” care nu se deschide, ci se închide în sine, ca să ne amintim și de filozoful de la Păltiniș. Ca întotdeauna, sesizăm că un simptom prezent în literatură se reclamă de la un moment de „instabilitate” culturală (e un eufemism...) care, la rîndul său, ne trimite înspre planuri multiple. Nu departe de literatură și, totuși, depășind-o, în urmă cu
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
23-28 decembrie, 3-8 ianuarie (54 de lei/zi la Bușteni și 62 de lei/zi la Sinaia), 29 decembrie - 2 ianuarie (440 de lei/serie) l Meseș, Tusa (jud. Sălaj) - seria 30 decembrie - 2 ianuarie (330 de lei/serie) l Păltiniș, Săliște (jud. Sibiu) - seriile 24-29 decembrie, 3-7 ianuarie, 30 decembrie - 2 ianuarie (47 de lei/zi la Păltiniș și 32 de lei/zi la Săliște) l Cozia (jud. Vâlcea) - seriile 24-29 decembrie, 2-8 ianuarie (43 de lei/zi), 30 decembrie
Agenda2005-47-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284410_a_285739]
-
decembrie - 2 ianuarie (440 de lei/serie) l Meseș, Tusa (jud. Sălaj) - seria 30 decembrie - 2 ianuarie (330 de lei/serie) l Păltiniș, Săliște (jud. Sibiu) - seriile 24-29 decembrie, 3-7 ianuarie, 30 decembrie - 2 ianuarie (47 de lei/zi la Păltiniș și 32 de lei/zi la Săliște) l Cozia (jud. Vâlcea) - seriile 24-29 decembrie, 2-8 ianuarie (43 de lei/zi), 30 decembrie - 2 ianuarie (305 lei/serie). De asemenea, pot fi oferite informații și despre alte tabere școlare deschise în
Agenda2005-47-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284410_a_285739]
-
Înscrieri pentru această acțiune se fac la gazda drumeților, dl Mircea Milancovici - Mielu (tel. 0257/252 573), la conducătorul grupului - dl Ioan Ciuliac (tel. 0257/285 513) sau la dl Roni Liptai (tel. 0257/272 317). ( I. B.) Pârtie renovată Păltinișul continuă să atragă ca un magnet, în special turiștii din centrul țării. Stațiunea a fost întemeiată de Societatea Carpatina Transilvană, în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Din nucleul inițial de vile, stațiunea conservă Casa turiștilor (1894), Casa medicilor
Agenda2006-01-06-turism () [Corola-journal/Journalistic/284604_a_285933]
-
al XIX-lea. Din nucleul inițial de vile, stațiunea conservă Casa turiștilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) și încă o vilă, toate fiind declarate monumente istorice. În ultimii ani, în stațiune au fost construite sute de alte vile. Păltinișul a fost locul preferat al lui Constantin Noica, el obișnuind să stea aici mai tot timpul, în special în ultima parte a vieții, fiind vizitat de numeroși oameni de cultură, formând o adevărată școală de filosofie. Acum, Schitul - o biserică
Agenda2006-01-06-turism () [Corola-journal/Journalistic/284604_a_285933]
-
culturale atît de diferite și aparent depărtate". Astfel între Al. Paleologu și C. Noica a apărut și s-a accentuat o diferență de undă moralistă. O detașare tot mai pronunțată a primului de cel ce avea să devină "magul de la Păltiniș" se bizuie pe preferința sa față de gînditorii nesistematici, spontani, "firi participative", de un entuziasm lucid, prelungit într-o "tinerețe sufletească": Chesterton, Ortega y Gasset, Denis de Rougemont, Cioran. Eseiști în accepția primară a termenului, de "încercare", ei învederează frecvent "o
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
-se asupra înțelegerii, rezolvării și transformării conflictelor. Participă studenți, tineri interesați de problematica menționată, ce activează în cadrul organizațiilor neguvernamentale, dar și aproximativ 50 de invitați din 18 țări europene. Următoarele etape ale acestui eveniment de amploare se vor desfășura la Păltiniș și apoi la Bran, unde vor avea loc o serie de traininguri, sesiuni și workshop-uri. Manifestarea va culmina în data de 18 august, când la Timișoara se va organiza un Marș al Păcii, începând cu ora 16,30 în Piața
Agenda2005-32-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284045_a_285374]
-
Noica, Cioran nu devine, ci revine după 1989. Să luăm cazul particular al lui Constantin Noica. Katherine Verdery observă (în op.cit.) că a fi împotriva regimului lui Ceaușescu echivala în România comunistă cu a fi european. Iar Noica formase la Păltiniș totuși pro-europeni. Totodată însă, filozoful furniza și argumente prolifice pentru protocroniști. Naționalismul și pro-europenismul lui Noica necesitau o interpretare foarte fină, pentru a-și putea explica conviețuirea. Noica este de altfel prima sursă a unei uriașe confuzii postdecembriste în legătură cu câțiva
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
autorului din procesul de realizare a individuației. Sub primul aspect, poemele sunt construcții bine chibzuite și îndelung șlefuite, parcă la „școală maiștrilor” (unele poartă semnul „maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal, din incantațiile poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
autorului din procesul de realizare a individuației. Sub primul aspect, poemele sunt construcții bine chibzuite și îndelung șlefuite, parcă la „școală maiștrilor” (unele poartă semnul „maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal, din incantațiile poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Teatrul Național. Nu vă amintiți oare rubrica lui despre arhei, începută aici, un eseu dens despre cosmos, conversația simplă, dar pertinența frazei lui, căuta suprainteligențele clujene, Marga, Papahagi, “antrenorul” cum spunea despre sine iscodea prin provincie după cei dotați pentru Păltinișul “catarilor”. Nu s-au potrivit lucrurile, atunci, dar Pleșu, Papahagi și Marga mai târziu, da. Cel puțin doi importanți prozatori au ieșit de la “Steaua”, D. R. Popescu, Eugen Uricaru, redactor aici vreo trei decenii, ca și Leonida Neamțu. Prin redacție
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
autorului din procesul de realizare a individuației. Sub primul aspect, poemele sunt construcții bine chibzuite și îndelung șlefuite, parcă la „școală maiștrilor” (unele poartă semnul „maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal, din incantațiile poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]