520 matches
-
Lamer și acceptată de I.I. Russu ; - „cei care se hrănesc cu fum [= cu aer]”, adică cei care postesc, cu lecțiunea kapnobotai sau kapnopotai. Sau „cei care calcă în picioare fumul”, adică cei care se abțin de la alimente preparate la foc (Pape, Kuhn, Gooss, Tomaschek ; vezi 70, pp. 341 și 71, p. 227) ; - „umblători prin fum” (140), traducere legată fie de practi- carea unor rituri apotropaice (75, p. 156), fie de practicarea fumigațiilor de plante psihotrope în vederea provocării extazei, idee lansată încă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
e poate ultimul scriitor important din Occidentul latin. Fontaine subliniază persistența prozei ritmice în operele pontifului, osmoza cu stilul biblic, influența liturghiei romane și a oratoriei sacre, al cărei model se formase un secol mai înainte odată cu Leon cel Mare, papă ca și Grigorie. BIBLIOGRAFIE Ediții: PL 77, 13-128 (Regula Pastoralis); CChr.Lat 140-140A, 1982 (Registrum Epistolarum: D. Norberg); 142, 1971 (Homiliae in Hiezechielem: M. Adriaen); 143-143A, 1979; 143B, 1985 (Moralia in Iob: M. Adriaen); 144, 1963 (Expositio in Canticum Canticorum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de asociație și susținut de primăria Vienei și fundațiile Bosch, Volkswagen și Soros, a fost un profesor de filosofie, preotul catolic Jozef Tischner. Numeroase personalități ale lumii academice germane și americane au susținut inițiativa (Hans-Georg Gadamer, Edward Shils, Ralf Dahrendorf...). Papă Ioan-Paul al II-lea i-a invitat de opt ori la reședința sa de vară, la «Castel Gandolfo Colloquia». Recunoscuți În Austria și pe plan internațional, mai mulți dintre prietenii săi și unii visiting fellows au participat activ la revoluțiile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
poate, ultimul scriitor important din Occidentul latin. Fontaine subliniază persistența prozei ritmice în operele pontifului, osmoza cu stilul biblic, influența liturghiei romane și a oratoriei sacre, al cărei model se formase cu un secol în urmă, o dată cu Leon cel Mare, papă ca și Grigorie. Bibliografie. Ediții: PL 77, 13-128 (Regula Pastoralis); CChr.Lat 140-140A, 1982 (Registrum Epistolarum: D. Norberg); 142, 1971 (Homiliae in Hiezechielem: M. Adriaen); 143-143A, 1979; 143B, 1985 (Moralia in Iob: M. Adriaen); 144, 1963 (Expositio in Canticum Canticorum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ascendentul moral și intelectual creat la Aiud de Benkö Ferenc, renumitul profesor de științe naturale, de Hermănyi Dénes József, preot, cunoscut prin culegerea sa de anecdote, de Stephan Tökö M. VĂsărhelyi, profesor de filosofie și matematică, și mai ales de PĂpai PĂriz Ferenc, savantul care adusese, la sfârșitul secolului al XVII-lea, („Medicinae Doctore, Ejusdemque Facultatis în celeberrima Academia Basiliensi Assessore”) nobila aspirație a contactului cu lumea, ceea ce-l va influența mai întâi pe prietenul și colegul său român, Mihail Halici
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Nagy-Enyediensi Professore Publico”, cum erau numiți în epocă - despre valoarea, respectiv utilitatea bibliotecii acestei Alma Mater vorbesc cărțile: Dictionarium Latino-Hungaricum, Succum et medullam purioris Latinitatis, eiusque geminam in Linguam Hungaricam convertionem, ad mentem et sensum proprium Scriptorum Classicorum, de Francisc PĂriz PĂpai, apărută în 1801 ce rezultat al colaborării a două case editorial-tipografice din Europa Est-Centrală, Johann Michaelis Landerer de Fuskut din Pozsony și Martin Hochmeister din Sibiu (Merituosul literat maghiar beneficia astfel de o frumoasă recunoaștere în posteritate, accentuată de altminteri
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Johann Michaelis Landerer de Fuskut din Pozsony și Martin Hochmeister din Sibiu (Merituosul literat maghiar beneficia astfel de o frumoasă recunoaștere în posteritate, accentuată de altminteri în prefața semnată de iluministul Petru Bod); a doua ediție, Pax Corporis, de același PĂpai, Cluj, 1764; Institutiones Philosophicae Naturalis dogmatico-experimentalis Quibus Veritates Physicae luculentis observationibus et experimentis illustratae ac confirmatae, nexu scientifico methodi, de Stephano Tökö M. VĂsărhelyi, Sibiu, 1736; Erköltsi Anthropologia, un manual de etică antropologică destinat elevilor, de Köteles SĂmuel, Târgu-Mureș, 1817
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Erköltsi Anthropologia, un manual de etică antropologică destinat elevilor, de Köteles SĂmuel, Târgu-Mureș, 1817; Dissertatio Juris publici de jure quod dicitur post limini, ediție tipărită de Michael Tsomos, la Cluj, în anul 1757; Erdelyie Feniks Tóțfalusi Kiss Miklós avagy Profess. PĂpai P. Ferenc-nek a könyvnyomtatăs mester-ségélynek talălĂsăról es folytatăsĂról a Tóțfalusi Kiss Miklós emlékezetére írot versei, volum omagial, în care profesorul PĂpai, de data aceasta în ipostaza de poet, dedică versurile sale artistului tipograf, Misztotfalusi Kiss Miklós; ediția aparține lui Petru
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
post limini, ediție tipărită de Michael Tsomos, la Cluj, în anul 1757; Erdelyie Feniks Tóțfalusi Kiss Miklós avagy Profess. PĂpai P. Ferenc-nek a könyvnyomtatăs mester-ségélynek talălĂsăról es folytatăsĂról a Tóțfalusi Kiss Miklós emlékezetére írot versei, volum omagial, în care profesorul PĂpai, de data aceasta în ipostaza de poet, dedică versurile sale artistului tipograf, Misztotfalusi Kiss Miklós; ediția aparține lui Petru Bod (Bod Péter) și a fost tipărită în anul 1767; A bănyăsz tudomăny és a Lipsiai gazdasăgról értekezö, tudós tărsasăg nemes
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Noica, Constantin, Nordstrom, Johann, Novacovici (editor vienez), O Obradovi, Dasitej, Obrenović, Milos, Occam, William, Olahus, Nicolaus, Olearius, Onasch, Konrad, Opitz, Martin, Oțetea, Andrei, Ovidiu, P Pal, Gäspar, Palama, Grigorie, Pali, Francisc, Palma, C. Fr., Pamfil, Eduard, Papacostea-Danielopolu, Cornelia, Papacostea, Victor, PĂpai, Francisc PĂriz, Papiu-Ilarian, Al., Papu, Edgar, Para, Ioan, Paracelsus, Theophrastus, Patrikeev, Vassian, Pauleti, N., Păcurariu, Mircea (istoric român), Pătrașcu, Voievod, Petrarca, Petrescu, Paul, Petrović, Mojsije (mitropolit de Karlowitz), Peuerbach, G., Petru cel Mare, Philipides, Daniel, Piso, Iacob, Pitagora, Piuariu Molnar
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Egységes Protestam Teologiai Intézet, Kolozsvăr, 1979. Szilăgyi SĂndor (sub red.), Monumenta Comilialia Regni Transilvaniae, Budapesta, 1882, p. 96, apud Jakó Zsigmond, Philobiblion transilvan, ed. cit., pp. 13, 433. Vezi cuvântul introductiv al lui Petru Bod la lucrarea lui Francisc PĂriz PĂpai, Dictionarium Latino-Hungaricum, Seccum el medullam purioris Latinitatis ejusque geminam in Linguam Hungaricam convertionem ad mentem et sensum proprium Scriptorum Classicorum, tomus I, Posonii-Cibinii, 1801, p. 6, în fondul de carte veche al Bibliotecii documentare a colegiului Bethlen din Aiud, cota
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
din Caransebeș, care semnează „Nob. Romanus civis, de Caransebeș”, a fost elev al liceului reformat din Sibiu și al Colegiului reformat din Aiud. Prieten cu scriitorii sași Valentin Franck von Frankenstein și Petru Melas, precum și cu învățatul maghiar F. PĂriz PĂpai. Halici era un european prin formație (a urmat cursurile Universității Altdorf de lângă Nürnberg), cât și prin receptarea și buna înțelegere a creațiilor venite dinspre alte culturi. La întoarcerea de la studii a lui Francisc PĂriz PĂpai, Halici îi dedică o odă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu învățatul maghiar F. PĂriz PĂpai. Halici era un european prin formație (a urmat cursurile Universității Altdorf de lângă Nürnberg), cât și prin receptarea și buna înțelegere a creațiilor venite dinspre alte culturi. La întoarcerea de la studii a lui Francisc PĂriz PĂpai, Halici îi dedică o odă scrisă în limba română, cu caractere latine și ortografie maghiară: „Când sănătate, scriind la voi, Rumanus Apollo La toți, căci svente-n împărăție ședeți! De unde cunoștințe așteptăm și științe: ferice. De Amstelodam, prin cărți și-n
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu sutele, pentru fiecare stradă, pentru fiecare clădire, și întârziind astfel cu câteva ceasuri înaintarea imperialilor. În cele din urmă, însă, au cedat sub numărul covârșitor al atacatorilor, iar pdestrașii germani au dat năvală în Piața Sfântul Petru, zbierând: — Luther papă! Luther papă! Clement al VII-lea ae afla în capela sa, nerealizând încă pericolul. Un episcop a venit să-l tragă de mânecă fără menajamente: — Sanctitate! Sanctitate! Sosesc! Au să vă ucidă! Papa era îngenuncheat. S-a ridicat și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pentru fiecare stradă, pentru fiecare clădire, și întârziind astfel cu câteva ceasuri înaintarea imperialilor. În cele din urmă, însă, au cedat sub numărul covârșitor al atacatorilor, iar pdestrașii germani au dat năvală în Piața Sfântul Petru, zbierând: — Luther papă! Luther papă! Clement al VII-lea ae afla în capela sa, nerealizând încă pericolul. Un episcop a venit să-l tragă de mânecă fără menajamente: — Sanctitate! Sanctitate! Sosesc! Au să vă ucidă! Papa era îngenuncheat. S-a ridicat și a început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
animalul. Îi povesteam femeiuștii aceleia tot ce fusese în noaptea de demult de la „Melody“. Nu avea chef să mă asculte. Nu avea ce să-și aducă aminte. Zâmbi, înduioșată doar: — Câți fleți de-ăștia de lanolină ca tine n-am păpat la viața mea. Câți din ăștia veniți pă conductă n-am... De mă mai luai și la tine în dimineața aia și se prindea Riki că nici nu ești aviator, acu’ mai erai tot la disperați în sanator la Bălăceanca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
scăldați în lumina falnică a tricolorului deci fanfara să-i întâmpinăm și omagiem cum se pomenește din străbuni cu tradiționalele noastre cântece de bucurie și marș“. Nu e bine, știu, să te-amuzi pe seama tricolorului. Înțelept și patriotic este să papi bani cu nemiluita și să privești, cu încântare, cum poporenii se cotonogesc pentru tradiționala sarma și nelipsita bericică de la finalul sărbătorii. 25tc "25" În jos, pe Bulevard. Dimineață cețoasă. Ultima zi a anului. Un vechi obicei, încă din anii studenției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
spiritul lor și te-apuci și trântești un documentar de ne aprobă bugetul și la anul, pă chestia investigațiilor care le desfășurăm. Căci nu uita, deviza noastră este: sapă, sapă și papă. De-asta avem buget, să săpăm și să păpăm. Crezi cumva altceva? La cinematografie nu-i niciodată târziu să părăsești platoul. Și-n lavstori, la culmea deznădejdii, ce-a zis tipa, în iubire niciodată să nu spui aimstori“. Cinefil înrăit, directorul meu își presăra întotdeauna finalurile de muștruluială cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
De...”, se așteaptă la o protecție. Pristanda este sluga șireată, „sclavul”, omul de ordine al burgheziei. Pe zelul lui se sprijină Trahanache, Tipătescu, Zoe, pe care-i tratează după deviza „bietei neveste”: „Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot”. Pristanda e slujbașul mizer plătit și de aceea incorect. Intră și el în „capcana comică” prin disimulare și naivitatea mijloacelor realizării acesteia. Aspectul acesta este ilustrat prin replica dată de Tipătescu după celebra socoteală a steagurilor: „Ghiță... apoi nu
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
wolverine. Sar pe ele din spate, apoi o iau la fugă, revin, mușcă odată aici, odată dincolo, până când puma ajunge să sângereze de moarte. Când săraca ființă e pe ducă, glutonul atacă frontal, îi smulge ochii din cap și îi papă ca pe niște găluște. Danny tresări, vizualizând imaginea: Marty Goines, EL, creatura pe care o privea. — Va trebui să ne uităm prin registrele pe care le aveți. Să verificăm toate wolverinele pe care le-ați împrumutat pentru filme și spectacole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
împărat prețuit în țară. 10. Cine iubește argintul, nu se satură niciodată de argint, și cine iubește bogăția multă, nu trage folos din ea. Și aceasta este o deșertăciune! 11. Cînd se înmulțesc bunătățile, se înmulțesc și cei ce le papă: și ce folos mai are din ele stăpînul lor decît că le vede cu ochii? 12. Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mîncat mult, fie că a mîncat puțin; dar pe cel bogat nu-l lasă îmbuibarea să doarmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
ar avea nici un suport real, deoarece persoana În cauză nu a fost - din pricina unei anumite sărmănii neuronale - admisă În vreo instituție de Învățământ superior. Respectivul Își minte cu nerușinare părinții că ar fi student - susțin sursele noastre - ca să le poată păpa bănuții la oraș, În desfătări oprite de lege și credință cu un individ bărbos, putred de vicii și care Își dă aere de intelectual priceput la deslușirea mesajelor artistice. În fine, acest Repetentu, un tânăr de o moralitate cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
primit la Reformă și cinci hectare de arabil ca untul - de ce-ți bați joc de el? De ce nu-l lucrezi? - Cum nu-l lucrez, domțători’?, zicea tata că zicea Ion acela. Am pus o postată cu pâne, alta cu păp’șoi - ce-o rămas am pus de harbuj’... - Și cele două hectare pe care le-ai lăsat În pârloagă? - Se hodinesc, săracele hectare, că pământu-i ca omu și ca Domnu, domțători’, lucrează el ce lucrează, da-n a șăptea zî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai bine. Austriacul, Turcul, Neamțul n-au pierdut niciodată vremea, explicând, justificându-se față de ocupat, cel mult ziceau: «Eu sunt mai tare și mai mare, eu am dreptate!» - punct. Dar Rusul n-ar mai fi paparus dacă, Înainte de a te păpa tot, nu te-ar pupa-n bot; dacă, Înainte de a te-nghiți, nu ți-ar Înghiți limba, În sărutarea-rusească, pe gură, sărutarea-morții...Și n-ar fi el ceea ce este dacă, Înainte de a te bate-n cuie de gard, nu ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
focul Într-o poiană; scotea din traista lui cea mare și grea cât un ciuhal: o mână de cartoafe (iar o să-l probozească Mătușa Domnica pentru că stricase cel puțin zece cuiburi - nu erau mai mari decât nucile), patru-cinci ciocălăie de păp’șoi de lapte, ciupit, din mers, prin porumbiștile străbătute. Și, bine-nțeles, șâpu’ - În fapt, o butelcă de-un litru - cu vin: jinișoru’. Dar pe acesta nu-l scotea - Încă... Mă lasă pe mine să păzesc focul și dă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]