472 matches
-
prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se zice că popușoieșii* care se fac pe spicul păpușoilor ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a noroc. Se zice că popușoieșii* care se fac pe spicul păpușoilor ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i, nu e bine a lăsa cîțiva ciucălăi acolo și că, dacă iarăși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i, nu e bine a lăsa cîțiva ciucălăi acolo și că, dacă iarăși se face foc în cuptor, apoi Maica Domnului vîră mîna pînă-n cot în focul cuptorului după acei păpușoi. Păr Se crede că oamenii păroși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i, nu e bine a lăsa cîțiva ciucălăi acolo și că, dacă iarăși se face foc în cuptor, apoi Maica Domnului vîră mîna pînă-n cot în focul cuptorului după acei păpușoi. Păr Se crede că oamenii păroși sînt cu noroc. Părul des e semn de belșug pentru om. Se crede că oamenii cu părul creț sînt mari mincinoși; acei cu părul roșu sînt răi. Omul cu părul roșu e răutăcios. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roadă șoarecii lucruri din casă. Din casă cînd ți se fură ceva, îți rod șoarecii toate lucrurile. Cînd strîng șoarecii mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt, iar de vor fi pe strujan* sus, pînă acolo va fi omătul de mare. Șoarecele e spurcat; să nu mănînci după el. (Gh.F.C.) Șoimane în noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
invocate de inginerul montanist în favoarea utilizării "plutitoarei întinderi a râului Siret" pentru transportul cărbunilor către portul dunărean. Drept repere pentru reușită, invoca mai multe caiace, care transportaseră pe Siret, de la Nămoloasa până la Galați, câte 200 chile (48.000 ocale)24 păpușoi fiecare. Or, acele caiace din spusele "plutașilor experți" puteau urca în amonte "până la Domnești, ca trei stații de poștă în gios de Comănești, sau și mai cu folos, să se remorcheze dacă podurile Siretului s-ar face trecătoare". Soluția cea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bine de un ceas" (SJIAN, Ministerul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 426/1854, f. 1). 4 Bunăoară, pentru realizarea și transportul la "cumpănă" a 1.000 oca de cărbuni, Sabo plătise fie 10 lei, fie 8 lei plus o dimerlie de păpușoi; iar pentru transportul acestora de la Comănești la Galați, achitase cărăușilor între 6 și 8 lei pentru fiecare sută de oca cărbune (ibidem, f. 2). 5 Ibidem. 6 Ibidem, f. 2. 7 SJIAN, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1841
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Gh. Andoroi, domiciliat pe strada Șara, nr.84 se înscrisese la despăgubiri pentru suma de 120.000 de lei declarând ca fiind definitiv pierdute următoarele bunuri, „...când s’au aruncat bombe incendiare din aeroplanele rusești”: „...casa care mi’a ars, păpușoiul, făina, câteva litruri (sic!, n.n.) de untdelemn, așternutul, toate hainele ce aveam și încălțămintea”. Se pare că magaziile băncii populare „Grădina” deveniseră adevărate depozite ale unor terți cetățeni, de vreme ce tot aici se înregistraseră și pagubele numitei Aglaia Carp, soția concentratului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
etalau în mod vulgar și inestetic toate felurile de fructe și zarzavaturi, până în mijlocul trotuarului, (...) negustori ce sparg ghiața chiar pe trotuarele din centrul orașului, aruncând cu hârdaiele în stradă apă și chiar zoaie, (...) vânzători de semințe, covrigi, mere murate, păpușoi fierți, expuse prafului și muștelor, ce dau ocaziunea la fel de fel de gunoaie”. O dovadă în plus a faptului că oamenii și, mai ales, obiceiurile lor au rămas „sub vremi” este dată de următorul detaliu: deși administrația locală a interzis accesul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost găsite apoi de către isteții „geandarmi” taman la el acasă: „...7 jirbinți de ață, 2 cordele, un val de materie neagră și o batistă mare pe care le-am dus acasă”. Vinovată de ascunderea acestor lucruri într un coșar cu păpușoi, tot nevasta omului se făcea și, mai mult de atât, nici nu-i dezvăluise stăpânului casei în timp util ascunzătoarea pentru a putea ține piept cu o minciună mai...credibilă percheziției „majurului” de la Postul de jandarmi Pungești. Neculai Nacu, de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aspecte: „... am făcut vizita medicală la 21 de elevi. Localul școlii este CAM impropriu pentru cei 60 de elevi înscriși”. Cât despre closet, acesta a scris că „... este în reparație” deci, nu exista așa că școlarii se vor fi dus prin păpușoaiele neculese încă de pe câmpuri. Înainte de a părăsi comuna, doctorul a dat „...sfaturi la oameni relativ la întreținerea salubră a fântânilor”, după care a semnat procesul verbal „spre cele legale” și a plecat. g. „Ședințili Comt. ezecutiv nu să țin regulat” Asta
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la Cernăuți un mic negoț comercial (sic!, n.a.)”. Aici, considerăm că suntem datori cu câteva comentarii în ceea ce privește sinceritatea petentului. Noi credem că a fost absolut IMPOSIBIL ca numitul Baar Meier Wolf să fi dat în viața lui vreo sapă prin păpușoii moșierului Constantinovici, deoarece NIMENI nu poate dovedi documentar că evreii ar fi nădușit din greu pe pământurile altora, sau chiar pe cel din jurul propriilor case! Mai degrabă și mult mai credibil ar fi să acceptăm ideea că Meier Wolf va
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
profesor de desen, sculptor de valoare mondială, Gheorghe Bendescu, fost profesor de fizică, ulterior, directorul laboratorului special al Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi. Dintre absolvenții liceului amintesc de Corneliu Zolyneacprofesor la Universitatea “Al. I. Cuza” Iași Facultatea de Biologie, Maria Păpușoi Zolyneacconferențiar la Universitatea “Al. I. Cuza” Iași Facultatea de Științe Juridice, Corneliu Sturzu-scriitor, fost director al Teatrului Național, Iași, Aurel Ciopraga, profesor universitar, fost decan al Facultății de Științe Juridice, Iași și alți profesori universitari: Richard Valter, Constantin Păpușoi, Costică
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
Maria Păpușoi Zolyneacconferențiar la Universitatea “Al. I. Cuza” Iași Facultatea de Științe Juridice, Corneliu Sturzu-scriitor, fost director al Teatrului Național, Iași, Aurel Ciopraga, profesor universitar, fost decan al Facultății de Științe Juridice, Iași și alți profesori universitari: Richard Valter, Constantin Păpușoi, Costică Cazacu, Ovidiu Scutaru, Paul Voicu, Laurențiu Slătineanu, Constantin Andronovici, Vasile Ștefan, Vasile Atudori, Marieta Costescu, Constantin Fălticineanu, Corneliu Huțanu. Deasemenea amintesc de: Mihaela Agachi-prim solistă la Opera Romănă, București, Eugen Șendriucfost director în Ministerul Învățămăntului, Iacint Țornghebel-fost director al
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
o binecuvântare pentru salvarea țăranului român, dar și a agriculturii, în general. Însușirile acestei plante l-au impresionat și pe țăranul de pe plaiurile noastre, care i-a asemănat rodul cu un porumbel (porumbă, cu un cuc (cucuruză sau cu un păpușoi (masculinul de la păpușăă, dar și pe marii agronomi, ca Profesorul N. A. Săulescu, care compară porumbul cu Făt-Frumos, cu chica în vânt, cu buzduganul la brâu și cu mantia verde de mătase foșnitoare în serile de vară. Presupunem că și tânărul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
La colibă, În fața unui foc care era Întreținut toată noaptea și cu o talangă În mână, era nevoie să-ți păzești avutul. Nu rareori se Întâmpla ca spre ziuă să te fure somnul și să te pomenești cu mistreții În păpușoi. Câțiva săteni aveau arme și Într-o toamnă Întreagă, stând de pază, mai Împușcau câte un godac. Era un spor de carne de vânat pentru iarnă. Tot acum cartofii ajungeau În pivnița țăranului și dacă avea pruni ceva palincă pentru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sovietic pluripotent, dă-mi voie să-ți spun una de-a lui moș Dumitru - un țăran - care a avut nedoritul prilej de a da nas în nas cu trupeții ruși înciubotați care călcau peste lanurile de grâu în pârg și păpușoi ca pe drumul mare, lăsând în urmă numai țărână și pleavă... Fierbând de furie, moș Dumitru ședea în capul ogorului său când un “starșâi litinant” l-a întrebat răstit: “Gde Berlin?” Moș Dumitru a priceput întrebarea, fiindcă în primul răzbel
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sat obișnuit din Ardeal, unde crumpenele se fac, însă cu multa trudă ca de fapt toate roadele câmpului. Se însămânțează grâu să-și facă tot omul o pită în casă, ovăz pentru caii care erau la mare preț, cucuruz sau păpușoi pentru hrana animalelor, însă și pentru mămăliga, ce se fierbea vârtoasă de se tăia cu ață tare. Mămăliga se făcea de cu seara să fie pregătită pentru dimineața, la masa rece, cu laptele cald, ce-l scoteau de la mulsul dinaintea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
frigului, o lipesc pe partea fără lipici și la al doilea fum se destramă, spre amuzamentul celor din fața mea, care nu mă scăpaseră din ochi cât timp m-am chinuit s-o răsucesc. "ia, taică, o Mărășească, nu mai fuma păpușoi", mă invită un moșulică simpatic, dîndu-mi o țigară puțin scuturată și strâmbă ca o grisină, "dă-le dracului că-s înecăcioase, am fumat și eu în timpul războiului." Vreau să-l refuz, dar nu am putere să-mi mai fac o
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cuprinde toate borșurile, ciorbele ș.a. La plăcinte, învârtite, alivenci ș.a. li se mai zice și «cocături».“ Preeminența mămăligii este indiscutabilă; o afirmă și Elena Niculiță-Voronca, în Datinele și credințele poporului român (1903): „La țăran, hrana cea mai de căpitenie e păpușoiul, din acesta face malaiul sau pânea de păpușoi coaptă în cuptor și mămăliga pe care o fierbe în toate zilele ...“ În popor, grâul era numit „cinstea mesei“, în timp ce porumbului i se zicea „hrana casei“. Primul era mult mai rar folosit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
alivenci ș.a. li se mai zice și «cocături».“ Preeminența mămăligii este indiscutabilă; o afirmă și Elena Niculiță-Voronca, în Datinele și credințele poporului român (1903): „La țăran, hrana cea mai de căpitenie e păpușoiul, din acesta face malaiul sau pânea de păpușoi coaptă în cuptor și mămăliga pe care o fierbe în toate zilele ...“ În popor, grâul era numit „cinstea mesei“, în timp ce porumbului i se zicea „hrana casei“. Primul era mult mai rar folosit de către țărani: „... târgovățul mănâncă pâne de grâu. Doară
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și mămăliga pe care o fierbe în toate zilele ...“ În popor, grâul era numit „cinstea mesei“, în timp ce porumbului i se zicea „hrana casei“. Primul era mult mai rar folosit de către țărani: „... târgovățul mănâncă pâne de grâu. Doară când nu erau păpușoi pe la țară, se făcea pâne de sacară, altădată și de orz, dacă nici sacara nu era“ (E. Niculiță-Voronca). Făina de grâu dă naștere, în afară de pâine, bineînțeles, unei game foarte diverse de plăcinte (din latinescul placenta, păstrat cu acest sens numai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
brânză. În consecință, credem că Radu Anton Roman ar fi trebuit să menționeze, printre „depunerile“, „aluviunile“ anterior pomenite, și pe aceea adusă de ocupația romană a Daciei. Și din porumb se făceau „cocături“, anume alivencele. „Se fac din făină de păpușoi cernută prin sâtă deasă, amestecând și puțină făină de grâu [amesteca cine avea, n.n.]. Făina de păpușoi se opărește cu lapte, apoi se pune smântână, unt, o oală de chișleag scopt sau brânză, se pune mărunt tocat: marari, harpacică și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pomenite, și pe aceea adusă de ocupația romană a Daciei. Și din porumb se făceau „cocături“, anume alivencele. „Se fac din făină de păpușoi cernută prin sâtă deasă, amestecând și puțină făină de grâu [amesteca cine avea, n.n.]. Făina de păpușoi se opărește cu lapte, apoi se pune smântână, unt, o oală de chișleag scopt sau brânză, se pune mărunt tocat: marari, harpacică și știr roșu și se amestecă înlăuntru să dea gust; se toarnă cu lingura pe frunze și se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fost făcută din făină de mei (cereală numită și „mălai“; etimologia acestui cuvânt este incertă, dar ni se pare semnificativă asemănarea cu millium-ul latinesc, care desemnează toate varietățile botanice ale meiului, termen din care provine și franțuzescul millet). Atunci când porumbul („păpușoi“ în Moldova) a luat locul meiului, numele popular al acestuia din urmă, „mălai“, s-a păstrat, desemnând porumbul măcinat. Nu știm ce denumire i se dăduse străvechii noastre fierturi din mei (și soldații bizantini cunoșteau o astfel de mâncare, numită
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]