130,214 matches
-
ucis doi oameni, judecătorii miloși l-au trimis să-și îngrijească părinții. Primarul Capitalei i-a sfătuit de curînd pe locuitorii cartierelor Militari și Drumul Taberei să învețe să zboare, pînă va fi gata inepția care se cheamă metrou ușor. Părintele Constituției a lovit de curînd pe cineva cu mașina și umblă acum să-l scoată vinovat tot pe nefericitul pe care era să-l trimită în lumea drepților. Mai nou se zvonește că prin licee vor fi instalate camere de
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
în capul lui Băsescu vrînd să-i învețe pe bucureșteni să zboare? Etc... Cînd dinspre autorități vin asemenea semnale aiuritoare ce să ne mai mirăm că prin licee se consideră încercare de mituire a comisiilor de bacalaureat cheta făcută de părinți, chetă tradițională, pentru a li se oferi profesorilor din aceste comisii sendvișuri și sucuri în zilele cînd își bat capul cu aceste examene. Ce Dumnezeu, chiar a dispărut bunul-simț din țara asta? Cum de își poate închipui cineva că o
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
asta? Cum de își poate închipui cineva că o comisie poate fi mituită cu sendvișuri și cîteva sticle de suc? Chiar atît de rău au ajuns să fie cotați profesorii din România? Și chiar atît de murdară e considerată gîndirea părinților bacalaureanzilor noștri?!! M-am trezit, zilele trecute, acuzat - nu direct, ci la grămadă - că dau bani pentru a mitui o asemenea comisie. Și această acuzație n-a venit din partea vreunui polițist ignorant, ci dinspre profesori de liceu cu gîndirea deviată
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
la adăpostul bărbii lui stufoase, ori pe lîngă viguroasa coadă amenajată la ceafă, se va termina definitiv cu socotelile, cu pisălogeala administrativă și cu scandarea zilnică a conturilor bancare. De partea cealaltă a mesei, cu traseele respiratorii vizibil obturate, bietul părinte cîntărește și el situația și se opintește să scoată, din neantul liceului său preistoric (mîntuit, evident, la seral!), toate cunoștințele despre artiști. Și ce adună viitura mîhnirii și a enervării, din mîlul stătut al unei memorii și ea destul de sedentară
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
s-ar putea spune că dimpotrivă. Fără vocație istorică și fără instinct social, artistul pare mai degrabă un ratat obraznic, un înfometat perpetuu și un guraliv incontinent. Fix ce-i trebuie unei june cu privirile pierite pentru a le arăta părinților cea mai crîncenă înfățișare a zădărniciei. Dar și frageda repăriță și încruntatul său tată se înșeală amarnic. Departe de a-și fi croit cavoul la mansardă, de a fi dat bir cu fugiții din fața concurenței și a economiei de piață
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
de rut. Obosiți și excedați de atîtea fetișuri, de atîta conformism și de atîta pervertire a libertății din pricina coliziunii cu piața, copiii de ieri, azi absolvenți insubordonabili și artiști lucizi, refuză ostentativ negustoria, muzeul, spațiile consacrate și mitologiile țepene. Dacă părinții luau de mînă estetismul și fugeau împreună în atelier și în sala de expoziție ca să nu-i prindă din urmă implicarea în istorie, ideologiile impuse și crampoanele realismului socialist, copiii coboară acum în stradă, se iau de piept cu istoria
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
Jeep-urile pe aleile parcului ca-n preerie. E, fără îndoială, vremea țoapelor îmbogățite... La un moment dat, în plină zi (de sărbătoare) se iscă un scandal între clanul șoferilor bogați susținuți de cei de la paza plătită de Primărie și părinții copiilor ce se dădeau cu săniuța în parc și care încurcau circulația... auto. Răspunsul pazei e clar: "... o fi scriind că accesul auto e interzis, dar noi așa avem ordin de la șefi". Neinspirat ca de obicei, în timp și spațiu
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
generațiilor mai în vîrstă și mai ales regional. în texte din Republica Moldova e cu deosebire frecvent și pare firesc chiar și în discursul birocratic oficial (ceea ce nu exclude, desigur, uzurile ironice): "uimirea dumisale se preschimbă în regretul nostru" (sud-est.md); "părinții dumisale" (ib.); "povestea dumisale" (iatp.md); "partidul dumisale" (luceafar.press.md); "soția dumisale" (flux.press.md); "întreaga ecuație a operei dumisale" (timpul.dnt.md); "un rezultat al experienței primarului I. B., tendinței dumisale spre o perfecționare continuă a activității primăriei
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
istorică a resentimentelor românești față de plasarea noastră alături de statele de la sud de Dunăre. Două sînt subiectele predilecte ale studiilor din Martor. Muntele Athos, evocat de discuțiile Ancăi Manolescu cu Horia Bernea (autorul unor superbe fotografii reproduse în revistă) și cu părintele André Scrima; apoi comunitățile aromâne, tema mai multor articole semnate de Irina Nicolau (Les caméléons des Balkans, urmat de Les Aroumains aujourd'hui), de Dominique Belkis în căutarea unei definiții a "meglenității", și de Marian Țuțui pe urmele aromânilor istrioți
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
să mintă că are pentru a atrage atenția adulților. Găsește din întîmplare o foaie publicitară pe care scria: "Blenoragia nu mai este o problemă. Doctorul X o vindecă garantat în trei zile". Și atunci s-a prefăcut că e bolnav, părinții l-au întrebat ce are și el a răspuns senin: blenoragie... Apoi sînt luate pe rînd pasiunile de preadolescență: Jules Verne, cataloagele cu mașini străine, diverse reviste. Cît despre război el a avut implicații directe și dure asupra băiețelului: "Pentru
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
dacă se duceau la fund și nu mai ieșeau niciodată la suprafața erau absolvite de vină post mortem și doar dacă nu se înecau, erau arse pe rug). Nici guvernul nu stă degeaba. îi căinează "cu glas mare" pe bieții părinți, le interzice, practic, o investiție avantajoasă și liberă, dar nu dă nici un ajutor pentru liceu: nici profesorilor, nici elevilor, nici editorilor, nici autorilor. Cînd ies profesorii sau studenții în stradă, guvernanții se plîng că nu sînt bani. Cînd e vorba
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
Lou Bega la București sau de Dracula Park, miliardele curg. Nimeni dintre cei de la putere nu pare să vadă că adevărata catedrală a mîntuirii neamului este școala. Mă întreb de ce Ministerul și guvernul nu stabilesc, din marea lor grijă pentru părinți și elevi, un preț eliminatoriu și la alte produse: la pîine și carne, la role, la blugi, la computere etc. în loc de carne, ca să economisească, părinții ar putea cumpăra oase pentru copiii lor, deoarece sînt mult mai ieftine și nici n-
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
este școala. Mă întreb de ce Ministerul și guvernul nu stabilesc, din marea lor grijă pentru părinți și elevi, un preț eliminatoriu și la alte produse: la pîine și carne, la role, la blugi, la computere etc. în loc de carne, ca să economisească, părinții ar putea cumpăra oase pentru copiii lor, deoarece sînt mult mai ieftine și nici n-ar fi prima dată în istoria recentă, în loc de blugi, s-ar putea folosi pantalonii scurți și iarna, și vara, rolele ar putea fi înlocuite cu
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
și intonații morale dintre cele mai neașteptate. Bastarzii, elemente perturbatoare, ca și avortonii sentimentali - am numit progeniturile legitime acoperite de aceeași neiubire parentală - se circumscriu sferei personajelor nerăsfățate de autoare, pentru care copiii par să cumuleze, prin generații succesive, defectele părinților. Experiențele traumatizante și insatisfacțiile infantile își pun pecetea asupra întregii lor existențe". Mecanismul transmiterii unui rău prenatal se complică uneori, sub pana Hortensiei Papadat-Bengescu, pe calea unei părelnice negări, care nu e însă o izbăvire, ci o altă înfățișare, distorsionată
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
se complică uneori, sub pana Hortensiei Papadat-Bengescu, pe calea unei părelnice negări, care nu e însă o izbăvire, ci o altă înfățișare, distorsionată, a aberației. Poate că, sub simulacrul unei eliberări, perversitatea sporește: Este interesant cum exacerbarea viciului unuia dintre părinți creează în progenituri un mimetism cu semnul invers, o inversare totală a acelui viciu, o convertire într-o așa-zisă virtute, ca mecanism de apărare pentru diminuarea angoasei. Senzualitatea violentă a Lenorei are ca revers senzualitatea uscată și mimată la
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
Wittgenstein (ambii, moștenitori ai unei tradiții filosofice care îi include pe Frege, Russell, Carnap, Quine). Se vorbește despre asemănările privind nu numai sensibilitatea filosofică (copilul Benjamin "furând" imaginile luminii trecute pe sub pragul camerelor închise așa cum Wittgenstein, copil, "fura" limba de la părinți). Deși n-a ajuns, ca Adorno, în America, și n-a apucat să producă o critică sistematică asupra culturii de masă, Walter Benjamin a devenit o figură de prim plan peste ocean. Teoreticieni ai filmului, istorici ai culturii, critici literari
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
Mircea Horia Simionescu) îl puteți folosi în scopuri practice: scriitorii, ca sursă de inspirație pentru botezul personajelor literare (Domnul Ambrozie o întîlni într-o seară de mai pe domnișoara Arșița. Bucurel și Argentina aveau o căsnicie aparent fericită etc.); viitorii părinți ca sursă de inspirație pentru numele copiilor; îndrăgostiții ca să caute în el numele pe care le răsfață în gînd; egotiștii ca să se uite în oglinda onomastică, care flatează întotdeauna; în fine, oamenii gentili, ca aide-mémoire, pentru a ști cînd să
Gogu, Costăchel și Gioconda by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/15211_a_16536]
-
este exemplul pe care-l dă și Daciana Branea în prefață - Grădina, cenușa sîrbului Danilo Ki". Probabil ar fi interesantă o analiză a imaginii tatălui în scrierile autorilor est-europeni, pentru că ea revine constant, asociată regretului de a-și fi pierdut părintele. în romanul lui Nádas, tatăl e mai curînd o absență, întreruptă de apariții fulgerătoare și neanunțate, pînă în ziua în care la radio, Simon și bunicii săi îl ascultă depunînd mărturie pentru acuzare și relatîndu-și detaliat trădarea într-un proces
Istoria într-o țară mică by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15212_a_16537]
-
se deschide cu o privire de ansamblu asupra contextului politico-cultural de la sfârșitul secolului al XV-lea marcat de căderea Bizanțului. Fără influența centrului cultural bizantin se constată nevoia de a se traduce textele sacre, scrierile canonice, hagiografii și lucrările marilor părinți ai ortodoxiei, fapt care duce în curând la o "autohtonizare prin provincializare" a culturii bizantine și care o obligă să își caute în spiritualitatea occidentală "multe din resursele propriei modernizări". Fenomenul de descoperire, de receptare și de asimilare a valorilor
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
floare. Mai mult: el pomenea constant de o epocă de lichidare. Și sînt convins că a avut dreptate să identifice în protestantism nucleul comunismului, nucleul teoretic". Acesta e planul de discuție în care trebuie înscris cu precădere omul pe care părintele Galeriu îl califica a fi "singurul nostru filosof ortodox", care, cu puțin înaintea prematurului său sfîrșit, pregătea un sistem de "logică ortodoxă", rămas neredactat. În loc de a-l raporta la un Șestov, la un Berdiaev, la un Soloviov, la un Bulgakov
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
sursele de inspirație pentru Ioana Nicolaie, care scrie cu mult mai puțin aplomb livresc, fără sofisticărie, cel puțin la prima vedere. încă din dedicație, interesul cititorului e stîrnit într-un fel mult mai sentimental: o fată scrie pentru și despre părinți și frați, aceștia din urmă nu mai puțini de unsprezece. Biografism așadar, cum ne indică și Ion Bogdan Lefter pe ultima copertă. N-ar fi ceva nou, ne-am obișnuit cu biografismul optzeciștilor. Ioana Nicolaie a frecventat de altfel cenaclul
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
tare/ mult după al patrulea copil/ care am fost eu// mama era acolo mereu/ puțin, puțin mai mare/ cu înflorita-i tristețe scotocind după mărunțiș/ aducîndu-mi doctorii și bomboane/ cheltuindu-se picătură cu picătură/ în intersecțiile lipicioase ale orașului/ unde părinții ei o măritaseră/ pe la 16 ani// mama rîdea mult și-mi spunea/ cum e cu prostiile, cum e cu țîncii din vecini/ cu numeroșii mei frați/ cu sandalele rupte, iubiții de mai tîrziu/ nefericirile și neliniștea/ și rîdea și mai
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
de apartament să folosească măcar măturița și lopățica atunci când își însoțeasc, pe străzi sau în parcuri, odraselele în plimbările cu scop fiziologic? Nu de alta, dar ar însemna să-i discriminăm pe pitbulli. Și nu se face, tocmai din partea noastră, părinții simpaticului Bubico!
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
și prin toate păstrând, ca pe niște relicve religioase, într-o valijoară luată la plecarea din Franța, fotografii vechi, tăieturi din ziare pariziene, pietricele din stațiunile climaterice ale tinereții ei. La rugămințile celor doi nepoți (orfani ce nu-și cunosc părinții) acestea devin, scoase din valijoara scorojită, acolo, în pierduta localitate siberiană Saramza, prilej de evocare a unor vechi evenimente ale tinereții ei, și nu mai puțin de "adorare" a "grefei franceze" din familie. Spiritul francez (de fapt, europenismul) este cel
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
și, aproape întotdeauna, cu o pălărie cubaneză pe cap (cu excepția uneia în care poartă o canotieră). Iat-o pe mama la douăzeci și patru de ani, brunetă și zâmbitoare, ieșind din biserică, de la slujbă, salutată de toate notabilitățile satului. Iată-i pe părinții mei pozând cu o umbreluță de soare, și mama cocoțată pe un măgar (fotografie care se numea "fuga în Egipt"). Iată-mă pe mine la șase ani pe un câmp cu porumb împreună cu alți copii. Și apoi spălătoresele, țăranii tunzând
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]