1,293 matches
-
Sava Ragusanski la Luțc, unde ne-am întălnit cu trimișii Moldovei în ziua de 2 Aprilie 1711. A treia oară a fost la Iași în 1 Iulie 1711 când i-am mijlocit țarului convorbirea cu Toma Cantacuzino. Am devenit astfel părtaș al gândirii țarului. De fiecare dată am fost iscodit de curioși dornici să afle ce s'a discutat. Le-am răspuns că sunt ostaș și știu să tac atâta timp cât port uniforma. Încă în timpul călătoriei spre Luțc de la Iaroslav, unde se
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
Lucia Negoiță numele meu de poet e m(e) ivănescu m de la mircea e de la emil fratele meu cel ce părtaș m-a făcut tainei lui „muzica: grai unde sfârșesc graiurile toate“ partea a doua adagio concertul pentru pian edvard grieg „...spaima aceasta înseamnă că nimeni nu moare cel puțin încă un timp câtă vreme ți-e frică privindu-i pe
1968 noiembrie (tot o poveste) by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/2571_a_3896]
-
zicând un coțcar filosofic, spunea Reger, care a izbutit să întoarcă o întreagă generație de savanți din domeniul științelor spiritului cu susul în jos. Heidegger este un episod respingător al istoriei filosofiei germane, spunea Reger ieri, la care au fost părtași și încă mai sunt toți oamenii de știință germani. Astăzi, Heidegger nu este încă întru totul demascat, vaca Heidegger a mai slăbit, dar laptele Heidegger se mai mulge încă. Heidegger, în pantalonii săi bufanți tociți, în fața casei-bloc din Todtnauberg, ca
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
decît o păcătoasă conștiință, cum aveau, cîteodată, suprarealiștii, un copil inert prăvălit pe o ladă. Phil-hip - iubitorul de cai... Dacă, în privința primei părți a unui roman de vieți în cartotecă, aveam a amenda felul în care-și vorbesc doi inși părtași ai cine știe cărei alergări cu lampă, citind continuarea, îmi mai trece. Arhivarul chiar e poveste în toată legea, așa nelegată cum pare, o cronică de burg decadent, în care un bătrîn bate (același motiv...) la o ușă - ușița unui ghișeu de
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
în cele din urmă eminamente steril. Este totodată în folosul unei analize pertinente să se țină seama că selecția literară corespunde în prea puține cazuri cu selecția operată așa zicând ,pe viu" de cel ce a cunoscut epoca fiindu-i părtaș. între acesta și reconstituant intervine ceva ce reconstituantul de obicei nu poate dobândi: percepția reală în epoca de odinioară a ponderii faptelor evocate ulterior prin mijlocirea surselor literare. Accentele cad diferit, importanțele rezultate în consecință sunt adesea altele decât cele
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
insanitățile și josniciile, toate stările de putreziciune larvare, încât desfășurarea lor publică a fost sistată și ,verificările" au continuat cu ușile închise. A contribuit la această decizie și inevitabila indiscreție cu care, în timpul ,spovedaniei" erau implicați ca martori sau ca părtași și pomeniți nominal chiar unii ,tovarăși" din ierarhia superioară de partid. Așa ceva, după codul nescris al partidului, nu se tolera decât dacă cel invocat public era pus mai întâi în discuția activului din care, la nivelul corespunzător, făcea parte. Dintre
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
partea întâi, ,Post-War: 1945-1953", partea a doua, ,Prosperity and Its Discontents: 1953-1971", partea a treia, ,Recessional: 1971-1989" și partea a patra, ,After the Fall: 1989-2005". Lucrarea îți dă impresia unui tăvălug ce vine amenințător peste tine, obligându-te să fii părtaș la un spectacol al istoriei absolut fascinant. Limitată doar de momentul trimiterii materialului la tipar, cartea se scrie, parcă, în continuare: de altfel, un răscolitor eseu despre problematica răului în istoria contemporană (From the House of the Dead: On Modern
Postwar by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10978_a_12303]
-
accesibile, care dau mărturii abia azi de-nțeles în grozăvia lor, asupra acelor îndepărtate (îN AL NOSTRU TIMP, ci nu cel DUMNEZEIESC) fapte și consecințe. Noi urmăm legea divină, însă, prin deprinderile și evoluția noastră, illo tempore și azi, suntem părtași acelor îngeri care „s-au împreunat cu femeile oamenilor“ și au provocat apariția unor monștri hibrizi, probabil „civilizația Masma“... Adică miticii uriași, giganți, Căpcăuni, etc., care sunt puzderie în protoistorie și în miturile lumii, dincolo de varietatea reprezentării lor, în post-diluvian
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
musical cu Robert Downey Jr în rolul principal, regizor, Keith Gordon. Asociația dintre gen și cineast e departe de a fi întâmplătoare, Gordon interpretând un rol secundar în celebrul All That Jazz al lui Bob Fosse, care sigur ar fi părtaș la top 3-ul musicalurilor din toate timpurile. Mie una mi-e simpatic pentru că a regizat acum vreo zece ani Mother Night al lui Kurt Vonnegut Jr. Scenaristul e inițialul Dennis Potter, ba chiar e ultimul proiect la care a
Despre gangsteri, psoriazis și bomba atomică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11056_a_12381]
-
din Revista Fundațiilor. Nu s-a pronunțat și nici nu mi-a adresat vreo mulțumire, deși sunt convins că s-a bucurat, socotindu-mă negreșit un sincer susținător al său; m-a introdus însă, ca să-i fiu în preajmă, colaborator, părtaș la sarcinile comitetului sindical-artistic pe care, la vremea aceea îl prezida. Cât privește articolul pomenit - de fapt în bună parte un studiu și chiar primul ce s-a scris despre dânsul, - contribuția lui s-a mărginit strict la a-mi
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
eleganța, naturalețea și, de ce nu, simplitatea alcătuirilor sonore iscate de bagheta lui Horia Andreescu. Un mod de a face muzică bazat pe meditația asupra sunetului cu întregul său alai de particularități fizico-acustice. O celebrare a fluxului melodic la care sunt părtași toți interpreții, căci laolaltă contribuie la nașterea cantabilității, fiind obligați să cânte și, pe cât posibil, să încânte. De curând, Horia Andreescu a împlinit șaizeci de ani, cinstindu-ne la Filarmonica bucureșteană cu o a noua beethoveniană concentrată în așa măsură
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
Gabriel Dimisianu La o nouă ,călătorie în timp" ne invită Ioana Pârvulescu, după aceea la care tot ea ne făcuse părtași în cartea din 2003, închinată Bucureștiului interbelic. De data aceasta ne vom vedea proiectați ,pe o altă planetă", pur și simplu, așa cum autoarea ne-a avertizat în chiar primele rânduri ale noii cărți (în intimitatea secolului 19, Humanitas, 2005). Altă
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
lucruri, care le simt cu toată puterea sufletului și a cugetului, că nu pot avea nimic comun cu strâmtele vederi sectare omenești. Ioan Crisostomul 6 spune că toți cei care la o faptă bună au ajutat direct sau indirect, sunt părtași la acea faptă. Poate că, cu ajutorul d[umnea]voastră dat Sluticăi , să aduceți mulți pe calea luminii lui Hristos, dacă tipăresc cartea despre El. Să ne ajute El! Vă rog să primiți recunoscătoarele mele salutări și sentimente. Irina G. Lecca
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
părere am, nu ce vreți să auziți. Vreți să mint?” Alt caz este Roșie O’Donnell, actrița, comedian, moderator la o emisiune pe ABC, “The View”. Zice că 9/11 a fost “an inside job” și că George Bush e părtaș la lovitură. Imediat politicieni cer postului ABC să o concedieze. Nu am nici cea mai mica simpatie pentru cucoana, dar ABC a făcut ce este corect: nu a concediat-o. Poți să spui că 9/11 a fost pus la
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
școli e de datoria statului să îl păstreze neutru 2) aici e ceva prea hermeneutic pt mine 3)că icoanele nu șunt puse de stat ci de oameni ai comunității e irelevant. dacă statul le permite sa ramana acolo, devine părtaș. e ca si cum le-ar fi pus el. de ex. în statele unite o grămadă de comunități religioase au pus simboluri în școli publice. statul a intervenit și le-a dat jos imediat. 4)nu există nici un consens în legătură cu situația asta
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
de versiuni românești comentate în spirit comparativ, cu un ochi atent la detaliul lingvistic problematic. În felul acesta, ceva din pasionantul mecanism interior al marii traduceri este dezvăluit cititorului interesat, care, așa cum subliniază Irina Mavrodin în cuvântul introductiv, este făcut părtaș la inestimabila experiență de traducere a autoarei, dobândită atât prin studiu personal, cât și prin lucru în echipă. Dar poate cea mai stăruitoare impresie lăsată de această carte este aceea de comuniune, de solidaritate umană peste timp, având drept punct
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
de cioburi mari din mine Pe care-un meșter le-a dospit în palme arse Da, era vara dar ningeau cumva spre tine Stoluri de fluturi mari ai dorurilor noastre Nu-mi amintesc decât că ne-am purtat în noapte Părtași umăr la umăr către celălalt O fi fost timpul nostru ? Nu știu, se prea poate ! Dar diminețile trosneau ca valul de înalt Nu-mi amintesc-vezi bine-prea multe despre noi, Decât că porțile-au rămas atunci deschise Când ai plecat, când
ÎNTRE UN FOC NEBUN ŞI-O LACRIMĂ DE FATĂ de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385262_a_386591]
-
străzi străine”; ”strada amestecată cu gunoaie și soare”), strada, deci, are un rol de primă însemnătate. Este locul matricial, la care poetul revine mereu, pentru a-și găsi rădăcinile : “strada caldă, fierbinte/ ca un lapte de mamă”. Ea este, totodată, părtașul fidel al evenimentelor: “Tu cu toată tinerețea/ (țâșnită prin blugi)/ în mers în ținută/ alergi.../ printre siluete cu fețele palide/ înaintând abstract către havuzul cu pești/ și mai departe/ spre tăcerea subțire ca o ceață/ din fața catedralei unde s-a
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
patimă, abnegație, dragoste. Cu furie. Cunoscutul jurnalist a scris cu cerneală violetă de la un cap la altul istoria echipei de fotbal Poli. A fost aproape de Zei, a dat mâna cu ei, le-a vorbit, i-a ascultat. Acum, ne face părtași la dialogurile și întâmplările sale, petrecute alături de echipă. I-a avut ca îndrumători pe bunicul său, care a ținut un jurnal despre echipă, și pe tatăl său, Gheorghe Ghilezan - „Dochi, medic la Poli“, cel care primește și dedicația autorului. Adăugați
Agenda2005-35-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284140_a_285469]
-
urmau, printre care și Maria. Un tânăr joacă rolul lui Iisus, citând pasaje din biblie. Personajele principale sunt urmate de „nazariteni“ în picioarele goale, având pe cap coroane de spini și ducând în spate cruci grele, pentru a se face părtași la suferințele lui Iisus. Pe Cerro de la Estrella (Dealul Stelei) are loc „crucificarea“. Sărbători de acest fel au loc în mai multe orașe din Mexic. La Queretaro, participanții la procesiune sunt legați cu lanțuri la picioare, iar în orașul Texco
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
Învierea lui Iisus, biruitor asupra morții și stăpân al vieții, dăruiește omului praznicul pascal pentru a-l aduce pe acesta mai aproape de Dumnezeu, luminându-i sufletul și dăruindu-i speranța în credința propriei sale învieri. Pentru ca și el să devină părtaș la veșnicia divină. Învierea lui Iisus demonstrează că înfrângerea morții este posibilă, iar învierea, o realitate. Iisus s-a jertfit tocmai pentru a-l elibera pe om și de nimicnicia acestui întuneric. Hristos a luat tot răul asupra Sa, pentru
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
modă. Dumnezeu să le ajute și să-i lumineze! Să-și amintească valorile umane și să înțeleagă rostul credinței și a lucrurilor sfinte! Uităm de bună cuviință, dar nu uităm de răutate, de ură. Uităm de părinți, uităm să fim părtași în responsabilități cu frații, dar nu uităm de moșteniri. Ne uităm, chiar, mama în sala de judecată, după ce, cu bunăvoință, ne-a dat semnătură pe ultima brumă de avere ce-o mai deținea. Pe acoperișul sub care ne-a adus
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
existențiale. Ostenit de această vâslire și frământat de dorul liniștii sufletești, autorul își propune și de data aceasta, în repetiție, ca de fiecare dată, să încheie șirul scrierilor sale cu cartea de față la care a dorit să mă facă părtaș printr-o smerită semnare a prefeței. Inima mea îmi spune că Stelian va mai scrie dar, de acum, cărțile sale vor fi răspunsuri la frământările altora, deoarece experiența acumulată, întrebând, l-a modelat și încet, încet l-a prefăcut în
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Iată că din urmă cu șapte ani, din ziua de 23 Aprilie anul 2009 ne facem părtași la nașterea în viața cea veșnică a Împărăției Cerurilor a unui mare cunoscător și mărturisitor al istoriei bimilenare românești, totodată și apologet al dreptei credințe creștine - Episcopul Damaschin Coravu al Sloboziei și Călărașilor, după ce și-a purtat cu toată demnitatea
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. DAMASCHIN CORAVU (1940 – 2009). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA MAREA SA TRECERE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1940 din 23 aprili [Corola-blog/BlogPost/384999_a_386328]
-
tâlc, bucurându-le auzul și străluminându-le mințile. La nevoie se arăta meșter la glume istețe, în stare a-mbuna omul, a-l înveseli! Îl strigau Povestitorul și, în scurtă vreme, puștiul căpătase o aură de căpetenie, astfel încât o mână dintre părtașii lui Nenea veniseră și se orânduiseră cu drag în jurul său. Faptul atrăsese înverșunarea fiului Clopotarului, mare tartor în sat, muncindu-și ortacii în nevolnicii supărătoare pentru oameni, nerecunoscându-și faptele niciodată, căutând alt țap ispășitor. Găliganul ăsta, la cinsprezece ani
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]