309 matches
-
în secolele XIX și XX religia a fost utilizată mai ales pentru a sacraliza identități de grup și proiecte istorice, ea este acum căutată mai cu seamă pentru a oferi individului căldură, securitate, asistență, un loc unde să-și verse păsurile și să se bucure de convivialitate. în 1999, cu un umor sec, foarte britanic, metodiștii englezi au dezbătut în conferința lor anuală dacă e potrivit să-i lase pe oameni să vină la biserică chiar dacă aceștia nu cred în Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în secolele XIX și XX religia a fost utilizată mai ales pentru a sacraliza identități de grup și proiecte istorice, ea este acum căutată mai cu seamă pentru a oferi individului căldură, securitate, asistență, un loc unde să-și verse păsurile și să se bucure de convivialitate. în 1999, cu un umor sec, foarte britanic, metodiștii englezi au dezbătut în conferința lor anuală dacă e potrivit să-i lase pe oameni să vină la biserică chiar dacă aceștia nu cred în Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cerem satisfacerea unui simplu capriciu sau obținerea unui lucru care poate fi dobândit prin propriul nostru efort. Cererea stăruitoare, insistentă, neabătută este cea care dă rezultate. Cunoaștem cu toții pilda evanghelică a orbului care, așezat la marginea drumului, își striga păsurile din ce în ce mai tare, cu toate că oamenii încercau să-l facă să tacă. „Credința ta te-a mântuit”, i-a spus Iisus, care trecea pe acolo. în forma sa cea mai înaltă, rugăciunea încetează să mai fie o cerere. Omul își exprimă, dintr-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
o legendă pentru cei care cred doar în logici monovalente. Cum să te înalți cu trupul la cer? Baștovoi nu se sfiește să-și așeze personajele în nimbul nemuririi. Ceea ce le trece dinspre viață spre viața veșnică este dragostea, comuniunea, păsul pentru celălalt, gândul la celălalt, destrămarea egoismului demonic. - Diavolul ca prezență ascunsă. Unde este diavolul în toată această construcție romanescă? Pe cine inspiră el? Cui îi suflă el în pânze? Pe cine conduce? Răspunsul se oferă pe tavă: pe decidenți
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
acestei comunități nu sunt excluși. Ajuns în imposibilitatea de a-și mai plăti chiria, și de a mai avea unde locui, Andi e primit de Sem și inițiat într-un mod de a trăi care poate fi începutul iubirii, adică păsul pentru celălalt. E un fel de apostolat pe care încearcă să-l aplice Sem. Iubirea se învață după manual? Trebuie să deprinzi tehnici ca să intri în sfera comuniunii? Aceste întrebări sunt scandaloase, mai ales că Andi găsește în biblioteca pocăitului
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
părere Luc. "Trebuie mers/ spațiul aspiră", scria Guillevic. Dar nu sunt chiar convins: puterea de aspirație și inspirație a spațiului vital se leagă direct de chestiunea lubrifierii contactului cu el prin indiferență. Aparența de cunoscut ne invită să trecem fără păs mai departe, în loc să împietrim sub fascinația ochiului malefic al vârtejului, cu care profunzimea ne țintuiește. Vreau să știu: de ce ne-am fixa pe metafora vegetală a rădăcinilor statornice în loc să cochetăm cu cea a șuvoiului ce, dimpotrivă, se refuză împotmolirii? De ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
din mâini n-o lăsa... Citea mereu pe dânsa... Când se făcu ca de nouă ani, știa câte în lună și în soare... El însuși ajunsese să fie o carte și toți megiașii veneau la dânsul și-l întrebau despre păsurile lor.” Petre Ispirescu 810. “...Ca Dumnezeu te-arăți în mii de fețe Și-nveți ce-un ev nu poate să te-nvețe ... Tu mi-ai deschis a ochilor lumine M-ai învățat ca lumea s-o citesc.” Mihai Eminescu 811
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de libertate. De aceea, coordonatorii acestei publicații, prof. Diana Mazga, Larisa Târzianu și Honceriu Geanina, au devenit, firește, parteneri ai elevilor și nu ghizi ai unei activități jurnalistice. O.M.G., cu alte cuvinte, îi invită pe liceeni să-și spună păsul, să fie ei înșiși. Aria curriculară limbă și comunicare editează revista multilingvistică Gânduri tinere pentru Europa. Editarea revistei pornește de la premisa că Uniunea Europeană este o societate complexă, în perpetuă devenire; un spațiu în care trăiesc persoane ce fac parte din
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
lor straie sărbătorești <...>. La Corbi, Stănești și Nucșoara, Voievodul s-a interesat îndeaproape de activitatea celor trei echipe regale ce lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a adormit într-o casă țărănească cu parfum
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ca două ramuri de floare pornite din acceași tulpină. Și așa a și fost, pe tot traseul viețiișcoală, profesie, locuință. De mic copil i-am iubit pe toți, dar sentimente deosebite am avut față de tatăl meu care îmi asculta mereu păsurile și-mi îndeplinea doleanțele. Mergeam foarte des la el la serviciu, la primărie și-mi plăcea nespus să mă joc la mașina de scris. Nu m-a bătut nici atunci când am reușit s-o scap din mâini și să-i
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Moloci cu Veronica, Margalina lui Iliuță, Doca lui Gherman, Verona Grigoraș, Ion Lavric (a lui Budașcă), cantorul Emanoil Cazacu cu dăscălița și ciubotarul Ion și Dafina, Tărâța și Verona. Cu toți ne aveam bine, ne vizitam adesea și ne cunoșteam păsurile. Dintre toți mai impresionant era "ciubotarul" Ion. Acesta a fost cizmar în tinerețe dar nu profesa meseria de foarte mulți ani. A rămas orb de ambii ochi, în urma unei întâmplări bizare. Demult, într-o noapte a Învierii Mântuitorului, a luat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rămas senilă. De aici, au urmat necazurile pentru preotul Repta. Am căutat să-l înțeleg, am vizitat-o pe doamnă, dar nu m-a recunoscut. Întâmplarea a făcut să fim vecini cu anii din urmă și i-am cunoscut toate păsurile. Simțindu-se singur și neajutorat, după decesul soției, a primit aprobarea Mitropoliei pentru a se recăsători cu doamna Mintici. Căsătoria lor a durat doar 2-3 ani, căci dânsul s-a stins la venerabila vârstă de 85 de ani. Actuala doamnă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
com‑ petițiile“. Și biciul e foarte bun, sunt de acord cu el în chestiunea aceasta. Trebuie să păstrezi biciul deasupra capului. Dacă te lași pe spate și spui că n-avem nicio șansă să devenim competitivi nu e bine. Acum, păs‑ trându-ne realismul, și alte țări, ca Polonia, au amânat nedefinit. V.A. : Și, dacă intri și nu ești pregătit, probabil costul este și mai mare ? A.M.P. : PĂi, sigur că da. Costul e foarte mare. Se poate traduce în șomaj
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
semnate de Const. Cehan Racoviță. E drept, în pagina a doua Timpul, prin C.C.R., directorul și redactorul responsabil, se adresează „Satelor noastre”, „funcționarilor sacrificați” celor „speculați prin piraterie” - spunându-le că ziarul e al lor și îndemnându-i: „spuneți-vă păsurile prin scris, nu cruțați pe nimeni, drepturile sociale se câștigă prin presă, condeiul e o armă, folosițio!”, dar ținând seama de experiența gazetărească a celui care în 1919 lucrase la ziarul Bucovina ca secretar de redacție, apoi prim redactor și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
faptului că suferința trăită intens de români a putut fi cristalizată în cele mai sublime accente muzicale redate prin Doina românească, în genere și „Doina Oltului”, în special. ... Nistrul își revindecă dreptul de a-și spune prin „Doina” sa: dorul, păsul, idealul, gândul cu un cuvânt, care constituie ansamblul de doruri românești, ce-s mult mai mari decât dorurile cristalizate în „Doina Oltului” - se argumentează în materialul citat. Revista trata probleme importante pentru cultura generală a cititorilor săi: „Fundamentul pedagogic al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se crea o atmosferă de liniște și reculegere, aceasta însemnînd faza de pregătire, de punere în situația oratorie; b) rugăciunea propriu-zisă, făurită de fiecare, imnul de slavă și mulțumire, apoi (sau mai întîi, e firesc, nu-i cu supărare) spunerea păsului inima revărsată; c) după care s-ar cuveni să urmeze partea cea mai însemnată, faza ascultării în care următor vorbirii și era oare nevoie să spunem ce ne doare și ce ne dorim, ca și cum nu s-ar ști? sîntem atenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cerut sfatul. El le-a vorbit multă vreme și i-a convins că pe cale pașnică lucrurile se vor îndrepta. Au făcut, după sfatul lui Costăchescu, o cerere cătră Ministrul de interne, alta cătră Ad-ția Casei Centrale a băncilor populare, arătând păsurile și rugile lor. Apoi au așteptat într'o liniște desăvârșită. Ed. Enășescu, Valea Glodului Și-a ținut liniștit satul prin sfaturi. Dealtfel nu era greu căci sătenii sunt liniștiți și pașnici de felul lor. Au alungat ei singuri pe cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decât o iluzie care nu are nimic cu realitatea. Ștefan cel Mare, pe patul de moarte, îi întreabă pe boierii care nu îl voiau domn pe Bogdan, fiul său, pe cine vor ei ca domn, iar după ce le-a ascultat păsul, le-a retezat capetele. Un complot au încercat să organizeze boierii, în 1523, împotriva lui Ștefăniță, nepotul lui Ștefan. Înspăimântați de executarea lui Luca Arbure și a fiilor săi, boierii “s-au ridicat asupra lui (Ștefăniță), septevrie șapte zile. Ci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Direcția de Protocol, spre exemplu, dialogul diplomaților străini era mai ușor de realizat, mai puțin complicat, întrucât aici era singurul loc unde orice membru al oricărei misiuni diplomatice putea să se întâlnească cu un omolog român și să își spună păsurile. Se primeau, astfel, o seamă de solicitări de audiențe ale șefilor misiunilor diplomatice din București care nu aveau propriu-zis un caracter pur diplomatic, ci mai curând scopuri revendicative. Cele mai frecvente erau reclamațiile referitoare la aprovizionarea celor două magazine cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ales vicepreședinte cu probleme științifice, funcție pe care am deținut-o până În 1990. N-am răsturnat munții. Mi-am spus punctul de vedere asupra unor probleme ale profesiunii. Am vizitat numeroase filiale județene, mai ales din zona Moldovei, am ascultat păsurile colegilor, le am Împărtășit din informația medicală de care dispuneam și Îndeosebi din domeniul morfopatologiei, am fost moderatorul unor consfătuiri științifice etc. Asistent la lucrări (A 30-a aniversare a Laboratorului Veterinar de Diagnostic-5 febr. 1986) Trebuie să recunosc că
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
zilnic la spital și în treacăt, uneori, la Mariuța, pentru a săruta copiii, mi se istoveau puterile și mi se umpleau orele disponibile. La mama, spre seară, veneau prietenii cei mai intimi rămași la București, ne spuneam știrile aflate și păsurile. Una din singurele persoane la care m-am dus a fost doamna Ion Ghica, [Alexandrina Ghica]. Biata femeie, de 80 de ani trecuți, venise în grabă de la Ghergani când era să-l ocupe germanii și trăsese la nepoata crescută de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am plecat la școli prin București. Înalte școli profesionale. Navetist orgolios. Naveta e o lecție de viață Cunoști lume căcălău în autobuz. Sau doar acolo. Navetistul e un filosof. Ca să fii filosof trebuie ca în timpul navetei să iei contact cu păsurile populației și să meditezi apoi. Ori numai navetistul se încadrează aici ca să parafrazez zicerea unui povestaș român. Dar zicea odată cineva că doar așa cu autobuzul, cu apariția lui s-a creat prilejul ca oamenii să se privească unii pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
putere și strălucire mare. Atunci Își va trimite el Îngerii s-adune pe cei buni și aleși din cele patru vânturi, din capătul pământului În capătul celălalt al cerului. (Marcu, 13, 24-27) PENTRU FIECARE DIN EVENIMENTELE ACESTEI JUMĂTĂȚI de veac, păs trez și astăzi, Încă intactă, o amintire a primelor im presii și primelor uimiri, la fel cum nu putem uita prima noastră Îmbrățișare de dragoste, din adolescență. Căci nici o ispravă de mai târziu a aviației nu a egalat, În intensitate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am făcut o sinteză lite rară a fenomenului roman tic, adică ceva mai presus de nive lul belferesc al examinatorului și de care nu mă ruși nez când o citesc astăzi după ciorna de atunci, pe care Întâmplă tor o păs trez. (Dar parcă avea totuși dreptate individul să ne trateze ca pe niște bănuiți de furti șa guri, fiindcă, la sfâr șitul orei de teză, unul dintre candidați mi-a furat de pe masă manualul francez cu care venisem, faptă pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a crizelor bancare, și cu ceva mărfuri prin rafturi oferite nouă, clienților abia treziți la gustul lucrurilor bune, ca „solduri“ din ceea ce mai rămăsese ca Încălțăminte, haine de sport și săpunuri englezești, bonetărie și parfumuri franțuzești, tricotaje și confecțiuni vieneze. Păs trez și azi În casă vestigiile unei asemenea epoci care nu se va mai Întoarce, cu produse de bun și solid confort În locul pacotilei de mai târziu, și-i mulțumesc aproape zilnic, pentru ele, fostului patron, Walter Prager, pe care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]