357 matches
-
păstorit pendulator, cu alternanța munte-șes, practicându-se, cel puțin de către oierii ardeleni, păstoritul transhumant. Termenii păstorești, în majoritate din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ouă și să muncească un număr de zile, la muncile agricole. Pentru pășunatul a doi boi, o vacă și 8-10 oi, țăranul era dator să secere 14 prăjini și să lucreze 3 zile cu carul și 3 zile cu palmele. Păstoritul se făcea în hotarul satului sau chiar pe moșia altui boier din afara comunei, prin organizarea de stâni de la Sfântul Gheorghe pânăă la Sfântul Dumitru. Cei care organizau stâni în hotarul satului, prin strângerea oilor de la cei care aveau pânăă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noastră revistă, filologică de ținută și de orientare, la care colaborează prietenii săi: I. Candrea Al. Rosseti, Th. Papahagi, I. Diaconu, Alexandrina Istrătescu, șa. În 1929 era ales membru de onoare al „Societății de etnografie". În vacanța anului 1924 cerceta păstoritul, la bascii din Basses Pyrenees, la Soule. Densusianu a fost și inițiatorul primului congres al filologilor români care sa desfășurat între 13 15 aprilie 1925 și la care a prezentat comunicarea Vorbirea populară din puncte nouă de vedere. O cerere
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
volume și studii ca Graiul nostru, Texte din toate părțile locuite de români, vol. III, București, 1906 1908, Folklorul: cum trebuie înțeles (1909, București). Din istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice (Buletinul Societății filologice, III București., 1907, V, p. 18-41) Păstoritul la popoarele romanice însemnătatea lui lingvistică și etnografică („Vieața nouă” VIII, 1912 ) Limanuri albe (1913) concepe volumul al II lea al Istoriei limbii române. În perioada deplinei maturități Ovid Densusianu publică cea mai importantă parte a operei sale. Dă la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
zorile vieții (1925) Încercări dramatice Brazde de lumină (1915), Fântâna blestemată (1915), publică monografia Graiul din Tara Hațegului ( București,1915), Flori alese din cântecele poporului ( București 1920 ), Vieața păstorească în poezia noastră populară ( I, II, București, 1922 -1925 ), Studii ca : Păstoritul la bascii din Soule și Limba descântecelor apărute în revista înființată de el - “Grai și suflet”, Le seizieme siècle (Paris, 1952 și 1958 ), volumele de Literatură română contemporană, Dante și latinitatea ( București,1921 ), Sufletul latin și literatura nouă . 2.2
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
colaborare cu prietenul său I.A.Candrea Dicționarul etimologic al limbii române, dicționar ce interesează mai mult din punct de vedere științific nefiind o capodoperă lexicografică. Aparținând catedrei de Filologie romanică el cercetează și graiurile dacoromâne și dialectele și problemele păstoritului. „Filologia romanică este un corolar de cultură, mediul și ambianța universalității, a limbii noastre” În legătură cu ortografia. Densusianu are propriul său sistem. Consideră sistemul fonetic al Academiei la 1904 ca un sistem fluctuant, de aceea, recomandă când are prilejul, moderația, dar
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
noastră populară Această lucrare este o operă de estetică a liricii populare românești, rod al unei meditații profunde asupra creației folclorice . Interesul pentru creația păstorească se manifestă la Densusianu pe fondul mai larg al studierii spiritului latin al popoarelor romanice, păstoritul fiind studiat de el un timp pe o arie largă. În acest sens amintim studiile și lecțiile Din Istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
spiritului latin al popoarelor romanice, păstoritul fiind studiat de el un timp pe o arie largă. În acest sens amintim studiile și lecțiile Din Istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea păstorească a poeziei noastre populare e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice, etnografice, juridice. Originea păstorească a folclorului nostru și rolul procesului de transhumanță în societatea feudală
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în vol. al II lea. Ovid Densusianu susține că cele care aparțin lumii pastorale, dar că nu putem admite teza că societatea feudală din nordul Dunării era o societate numai de păstori. Iată o doină în care se arată avantajul păstoritului, pus in contrast cu plugăria : Până ce trăiau la munte / Eram voinicel de frunte, / Cântam doina prin buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni / Oile s-or prăpădi, / Boii -n grajd vor flămânzi, / Părinții-or îmbătrâni, " Densusianu prezintă și câteva păreri mai „răzlețe" în care se exprimă și părțile mai întunecate ale păstoritului: Oile se pasc la câmp, / Tot pe ploaie și vânt, / Fire-ai maică, blestemată, / De ce nu m-ai făcut fată, / Să-ți aduc apă cu vadra, / Si-ai mai făcut un fecior, / Să dau țărilor ocol, Din munte și până-n
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Fire-ai maică, blestemată, / De ce nu m-ai făcut fată, / Să-ți aduc apă cu vadra, / Si-ai mai făcut un fecior, / Să dau țărilor ocol, Din munte și până-n baltă, / Să trec mică,viața toată " Toate aceste greutăți ale păstoritului „Poezia noastră populară, când înfățișează viața noastră păstorească, păstrează nota naturală și sinceră, nu ca poezia a acelora care ne dau pastorale cu atâtea artificialități și prezentă pe ciobani numai ca la sărbătoare, trăind cea mai frumoasă vieață.” Ovid Densusianu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Si ciobani frumoși" sau fragmentul despre trecerile ciobanilor spre Dunăre: 37 „De la Craiova la vale / Busuioc rogu răsare : / Cine mi 1-a semănat / Ciobanii când au plecat / Si cine mi 1-a sădit ? / Ciobanii cînd au venit” sau, urme alo păstoritului pendulatoriu, de la munte la mare: „Vara le vara / în vârful munților / Iama le ierna/ În prundul mării " Din creațiile populare din care am exemplificat, Densusianu trage concluzia că : „Din asemenea mărturii, răzlețe se vede că în poezia noastră populară a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
explice în mare parte circulația unor motive populare " continuând : Drumurile migrațiunilor păstorești au fost și drumuri de răspândirea cântecelor populare de altfel și a altor teme folclorice În această lucrare, sunt importante analizele de natură estetică deoarece ,atunci când afirmă că păstoritul a fost principala ocupație a românilor exagerează, documentele istorice atestând că păstoritul a fost practicat în strânsă legătură eu plugăritul și nu reușește să ne convingă, nici atunci când afirmă că plugăritul a adus la poezii mediocre. Examinând tumultul primăverii oglindit
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
au fost și drumuri de răspândirea cântecelor populare de altfel și a altor teme folclorice În această lucrare, sunt importante analizele de natură estetică deoarece ,atunci când afirmă că păstoritul a fost principala ocupație a românilor exagerează, documentele istorice atestând că păstoritul a fost practicat în strânsă legătură eu plugăritul și nu reușește să ne convingă, nici atunci când afirmă că plugăritul a adus la poezii mediocre. Examinând tumultul primăverii oglindit în cântecele ciobănești codrul înfrunzit, cântecul cucului asemuit cu un voinic, dorul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
să o socotim ca expresiunea cea mai înaltă a sufletului celor de la țară, creațiunea noastră clasică în gen Nu-l mulțumește variantele Mioriței găsite de ele. Obiectivul urmărit de Densusianu constă în demonstrarea faptului că balada oglindește un incident de păstorit pendulatoriu petrecut aievea pe drumurile pastorale, în speță pe drumurile dintre Transilvania către Moldova Argumentele pe care le aduce Densusianu sunt de natură logică : a) ungurenii aveau turme mai bogate trecând de la răsărit și miazăzi de Carpați, ar fi stârnit
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
de Carpați, ar fi stârnit invidia, de aici au pornit incidente și așa s-a născut balada ; b) balada Miorița este foarte răspândită în Moldova scenă a incidentului și în Transilvania, de unde se trăgea victima. Este adevărat câ poate împrejurările păstoritului pendulatoriu au fost prielnice unor tensiuni care s-au generat între oameni, ca acelea din Miorița, dar variantele ei nu confirmă această implicare. Chiar Densusianu constată că „Direct prin urmare nu se vorbește în Miorița de emigrațiuni păstorești care să
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
dușmănit în Miorița era un ardelean și aduce următoarele argumente : așa cum e cunoscut din numeroase izvoare mai vechi ori mai nouă, la transhumanța spre câmpiile Moldovei ori Țării Românești luau parte mulți ciobani din Ardeal în vremile de înflorire a păstoritului acolo, erau cunoscuți prin turmele lor din Ardeal, pot fi priviți ca ungureni ", autorul invocând numărul important de strigături satirice, mai cu seamă din Muntenia îndreptate împotriva ungurenilor", precum și absența din Transilvania a unor strigături ostile ciobanilor de dincolo de munți
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
lor din Ardeal, pot fi priviți ca ungureni ", autorul invocând numărul important de strigături satirice, mai cu seamă din Muntenia îndreptate împotriva ungurenilor", precum și absența din Transilvania a unor strigături ostile ciobanilor de dincolo de munți, ceea ce ar confirma că transhumanța (păstoritul pendulatoriu) se făcea numai dinspre Transilvania către sud și est. Recunoaște că în cele 43 de variante nu a descoperit nici o indicație cu privire la această ipoteză, dar insistă să demonstreze că și în variantele lui Alecsandri, G.Dem. Teodorescu, ciobanul victimă
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
particulare (școli, spitale, servicii sociale, teatre). Elementele umane sunt reprezentate prin populație, care are un caracter esențialmente mobil. Satul este spațiul socio-comunitar uman de grup restrâns, bazat pe tradiții, pe conduite culturale specifice, pe un anumit gen de activitate (agricultură, păstorit, pescuit, activități mixte). El este o comunitate stabilă și relativ închisă, cultivând tradiții, cutume și conduite specifice. Are un caracter originar gentilic sau tribal. Exemplele de mai sus sunt importante pentru înțelegerea aspectelor legate de starea de sănătate mintală și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
190, Finlanda. România ar trebui să privească mai mult spre Finlanda, deoarece, la fel ca ea, "trăiește sub pathosul (...) originarului necorupt încă"191. Ambianța săracă a acestui continent, minimalistă, este de fapt sursa originalului. Aici iau naștere profesiunile primordiale: agricultura, păstoritul și pescuitul. Spiritualitatea arhaică din aceasta zonă a generat un bogat lirism popular 192. După primul batant al revistei (Pagini de civilizație și cultură), urmează Interferențe de la Kalevala la moderni. Aici remarcăm un articol, de fapt o traducere de Grete
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în trecutul apropiat, astăzi și în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele mai bogate în informații sunt „Scrisori vechi”, „Folclor”, „Bibliografie” „Spicuiri mărunte”, „Poșta redacției”. Sectorul de poezie este susținut de I. Al. Bran-Lemeny, Ion Iordache, Vasile Coban, Nicolae Moisiu, Victor Tudoran, Lucian Costin, Iosif Mariescu, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
întrucît locuitorii lor fuseseră nevoiți să fugă sau să facă față masacrului. Totuși, chiar și în timp de pace, viața era extrem de dificilă. Cea mai mare parte a populației se întreținea din resurse proprii, fie din cultivarea pămîntului, fie din păstorit; creșterea vitelor fusese întotdeauna o ocupație larg răspîndită. Cei care locuiau în apropiere de mare puteau deveni pescari, marinari sau pirați. Prosperitatea și fericirea unui individ depindeau în foarte mare măsură de statutul deținerii pămîntului și de situația politică a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
observăm că aspectele privind comerțul și manufacturile nu au fost discutate în capitolul 2, cu toate că ele constituiau firește elemente de bază în viața monarhiei. Omisiunea aceasta reflectă faptul că locuitorii din Balcani se ocupau aproape în întregime cu agricultura și păstoritul. O foarte mică minoritate alcătuită din meșteșugari și negustori, în general greci sau sîrbi, locuia în orașe, dar pentru cea mai mare parte a românilor, sîrbilor, croaților și slovenilor problemele economice esențiale erau cele referitoare la pămînt și la producția
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
prieteni și admiratori, care se împărtășesc din crezul său patriotic și cultural. A trecut la cele veșnice în 1966. În perioada gherleană(1919-1940) a tipărit trei cărți: Dor și jale, 1920,Viața și opera lui Ion Creangă (studiu), 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei,1926. Dor și jale, Tipografia Diecezană, Gherla, 1920, este o carte de „poezii culese din război”, cu un subtitlu aproape sinonimic, „patimi și suferințe”. Sunt creații cvasifolclorice pentru că autorii acestor poezii au plecat și ei, „ din câmp
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]