385 matches
-
dezvăluit că urmează să-și înlocuiască logoul, un pătrat albastru închis care conține numele firmei. În noul logo, pe care Gap îl considera „mai modern și mai contemporan“, denumirea companiei era scrisă cu fonturi diferite, iar pătratul albastru devenea un pătrățel, într-un colț. Compania a introdus în mod discret logoul, pe site-ul gap.com. „Este o schimbare conformă cu evoluția brandului“, spunea, la data respectivă, o purtătoare de cuvânt a firmei; „o împrospătare necesară“, care alinia, în același timp
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
aproape de jurnal), eroii antieroi ("You! hypocrite lecteur, mon semblable, mon frère!"), așteptările sunt anulate de decizii care pulverizează viitorul, pe scurt realul și ficțiunea se luptă pentru putere. Jocul, mai mult decât un jurnal, implică artificialitate: autorul se joacă cu pătrățele de real, reconstituie un puzzle. El cere o lectură totală, o lectură angajată. Dacă opera e un joc, lectorul trebuie să fie cu atât mai serios, pentru a compensa neglijențele autorului. Dacă lectura nu ia opera foarte în serios, scriitura
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vesel îl aduse pe locotenent spre realități mai apropiate. Hector! Întors din depărtări, o văzu pe Nel care alerga spre el, în urma câinelui. Se opri. Ajunsă în fața lui, îl privi cu capul dat pe spate, surâzătoare. Purta rochia roz cu pătrățele verzi pe sub pardesiul verde care îi rămăsese și mai scurt și își pierduse și ultimul nasture. "Vrei să faci o plimbare pe cal, Nel?" Fetița își mușcă buza de jos, pentru a masca un surâs încântat, și privirea îi deveni
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
apărîndu-te în același timp. Glumesc... Nu îmi deschid brațele decît ca să te primesc. A.B.Cum a fost copilăria ta, jocul preferat? Jocul meu preferat, am mai spus, era unul cu sticle. De parfum. Pe o masă de șah. Cu pătrățele. În pătrățele. Dar era și tenisul de masă. Era și șahul. Era și cățăratul în arțarul din curtea casei părintești. Iarna, canalul îngheța. Aveam o pivniță adîncă, de vreo opt metri, în care îți putea fi frică să cobori. Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
același timp. Glumesc... Nu îmi deschid brațele decît ca să te primesc. A.B.Cum a fost copilăria ta, jocul preferat? Jocul meu preferat, am mai spus, era unul cu sticle. De parfum. Pe o masă de șah. Cu pătrățele. În pătrățele. Dar era și tenisul de masă. Era și șahul. Era și cățăratul în arțarul din curtea casei părintești. Iarna, canalul îngheța. Aveam o pivniță adîncă, de vreo opt metri, în care îți putea fi frică să cobori. Un beci. Acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
hipogeu foarte închis și recent islamizat, ca o moschee de schimb pentru timp friguros, sunt protejate de un dublu grilaj. Ghidul nostru dă semne de nervozitate. I-am zis sau i-am făcut ceva? Nu, nimic. Scoate din buzunar un pătrățel de hârtie tipărit și mi-l flutură sub nas: Știți cine mi-a dat chestia asta? Un rus din Vladivostok care abia bălmăjește un pic ivrit și nu cunoaște niciun cuvânt arab. El n-a călcat niciodată pe aici, dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
chiar În sat la noi. Niște oameni minunați. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească În pace! Învățătoarea era atât de bună cu noi, ne iubea pe toți. De multe ori ne dădea la toți copiii mere, bomboane, zahăr pătrățele și nuci. N-o s-o uit niciodată. Eu crescusem mai mare și eram de ajutor la creșterea fraților mei mai mici. Vara mergeam la munca câmpului cu toții. Era o armonie plăcută, că ne Întreceam la prășit. Tata mereu cânta cântece
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de durere și Sânge, ochii Lui blânzi și duioși și brațele Sale Întinse, nu uiți niciodată. Te pătrunde În inimă, În suflet, ți se umplu ochii de lacrimi. Această priveliște de pe perete este făcută din plăcuțe de faianță colorată și pătrățele de aur. Lângă El și călăi, aproape este și Maica Sa cu Maria Magdalena. Ele sunt sfâșiate de durere. Aici a plătit Cel Nevinovat pentru noi, vinovații. Aici, pe Golgota, s-a adus Jertfa! Îmi vin În minte câteva fraze
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
locuim aici. M-am uitat În jur. Bibelourile dispăruseră. Camera arăta ca un local chinezesc. Prin jur erau Împrăștiate mese lăcuite În negru și roșu, iar ferestrele erau acoperite cu perdele negre. Pe tavan fusese desenată o roată colorată, cu pătrățele și mici triunghiuri colorate, care creau un efect de mozaic. - Jack a făcut-o, a spus Mary, arătînd spre roată. Trebuia să-l fi văzut. A-ntins o scîndură Între două scări și s-a lungit pe ea. Vopseaua i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
foarte reușite. Rachetele aveau un singur inconvenient : din cînd în cînd, se rupeau (inconvenient minor, pentru că cea ruptă putea fi oricînd înlocuită cu o alta, de o altă culoare). și o calitate incontestabilă : lăsau pe piele un model simpatic, în pătrățele, de la așa zisul racordaj. Acest model avea doar o funcție estetică, nu durea prea tare. Oricum, ai mei nu m-au bătut niciodată așa cum mi-a povestit Svetlana că făcea tatăl ei, care o bătea la fund cu cureaua de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
într-o oglindă venețiană spartă și acoperită de praf. [...] M. c. p. Marți, 11 iulie [1950] Draga mea, am dat la legat seria c[ărților] tale p[oștale] din 1948 și 1949 într-un volumaș încântător, pe știuta hârtie cu pătrățele, și corespondența de la 1 ianuarie la 30 iunie [1950] în alt volum. Cum hârtia pepit nu ajungea, am dat și câteva benzi de piele roșie pentru cotor. Au să aibă înscrise numele tău mic și anul. [...] c. p. 13 iulie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mie și una de persoane specializate pe diverse domenii... — Luke, aici nu suntem în Manhattan, zic, deschizând portiera. O să vezi. În clipa în care coborâm din mașină, ușa de la intrare se dă în lături și iese mami, în pantaloni cu pătrățele și o bluză de trening pe care scrie MAMA MIRESEI. — Becky! țipă și vine în fugă la mine și mă îmbrățișează. — Mami. Îi dau un pupic. Ce faci, e OK? Totul e sub control, cred! zice, ușor fâstâcită. Am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Doream să fiu mai promt, dar mi se împotrivește timpul, pe care nu știu cum să-l mai împart. Am primit numerele din Sinteze, unele deosebit de interesante. îți mulțumesc călduros. Trimit acum vreo patruzeci de pagini. <footnote id="1">Alături, pe un pătrățel de hîrtie, nelipsita indicație asupra „succesiunii”: „întâlniri cu Otilia Cazimir”, „Lângă un portret de Camil Ressu: Puia-Florica Rebreanu”, „Mirajul perfecțiunii: Ion Irimescu”, „Coleg cu Horia Lovinescu”, „<< La Doulce France>>”. Publicarea lor a durat de la 31 iulie 1998 pînă la 9
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
votul e secret. Mai mult, când te prezinți la biroul de vot nu ai voie să iei un singur buletin de vot și să te duci cu el după perdea; trebuie, cel puțin în teorie, să iei cu tine toate pătrățelele de hârtie cu numele tuturor candidaților. Asta ca să nu se spună că încerci să-i influențezi pe ceilalți votanți care se află acolo și se pregătesc să voteze. Iar acum el mă întreabă cu cine am votat! Mă întreabă în fața
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
uscate, ca niște aripi jumulite, fără puteri... și, în timp ce căutam să dezleg misterul, auzii chiar lângă mine un clinchet de bicicletă. Am tresărit. - Cine a intrat cu bicicleta în clasă? - Eu. Vorbea o foaie de caiet. Ciudat! O foaie cu pătrățele exact ca cele din caietul ce-l aveam în mână. - Mă plimb de alaltăieri, continuă foaia. Și nu sunt singură, căci n-am plecat la o plimbare oarecare, ci într-o adevărată cursă ciclistă. Sunt însă singura care am mai
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
la Gherla și după aia a venit la Salcia. Și la Salcia a fost cu mine În pat. Îmi amintesc că păstrase În colțul zeghei o inimă de creion chimic și o cărpuliță din asta, și a făcut pe ea pătrățele de șah. Și din miezul ăla de pâine cu săpun și cu vârful lingurii am modelat niște piese de șah cum nu fac ăștia la strung... Și la o percheziție au dat ăștia de ele: „Cine le-a făcut, mă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au adus nici un răspuns, nici o brumă de speranță. Cărțile nu mă mai interesează. Pictura mă mai poate calma (de «coșmarurile din timpul somnului și de cele din timpul insomniei» - n.m.), e ca și cum aș face ordine într-un mic pătrat, un pătrățel pierdut în imensitate, dar dacă faci ordine într-un pătrățel e ca și cum ai face ordine în lume”. Deși n-am dreptul să-l suspectez, mă întreb: lehamitea sa e autentică? și: ce eveniment, oare, l-o fi convins că „bîlbîielile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mă mai interesează. Pictura mă mai poate calma (de «coșmarurile din timpul somnului și de cele din timpul insomniei» - n.m.), e ca și cum aș face ordine într-un mic pătrat, un pătrățel pierdut în imensitate, dar dacă faci ordine într-un pătrățel e ca și cum ai face ordine în lume”. Deși n-am dreptul să-l suspectez, mă întreb: lehamitea sa e autentică? și: ce eveniment, oare, l-o fi convins că „bîlbîielile noastre literare nu interesează Absolutul”? În această vreme de activism
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bănuiesc atunci ce vor deveni ulterior, În exil, rânduri ca acestea: „Metodă infailibilă pentru a ști care e fraza bună și care nu: Îmi imaginez că mă aflu În mijlocul Saharei, fără nici o carte cu mine etc. În buzunar, descopăr un pătrățel de hârtie, pe care este scrisă o frază. Dacă, citind-o, Înțeleg că pustiul a căpătat un sens și că nu mai vreau să plec de acolo, fraza e bună”. În Sahara exilului aveam să repet, adesea, aceste fraze redescoperite
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe care este scrisă o frază. Dacă, citind-o, Înțeleg că pustiul a căpătat un sens și că nu mai vreau să plec de acolo, fraza e bună”. În Sahara exilului aveam să repet, adesea, aceste fraze redescoperite pe un pătrățel incandescent de memorie. Confereau, Într-adevăr, sens pustiului, Îmi dăruiau râvnitul refugiu. Trecuseră anii, Însă, Între timp, ca apele, știam deja În ce măsură sunt și nu sunt apt pentru iluziile intangibilității. Ceea ce ne apropiase - literatura - ne și depărtase, s-ar zice
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
albușurile bătute spumă, apoi se pune peste magiun. Din restul de aluat, se fac bastonașe, care se așează sub formă de gratii peste nucă. După ce s-a răcit, la final, se pudrează cu zahăr și se taie sub formă de pătrățele. CORĂBII 300 g unt, 2 ouă, 3 pahare de zahăr tos, 1 plic de zahăr vanilat, făină cât primește aluatul (potrivit de moale), o cană de zahăr pudră, o cană de nuci întregi Se întinde o foaie groasă cât un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se părea mai mare. Și te uitai și, firește, alegeai bucata care ți se părea mai mare și tot așa fiecare deținut devenea numărul 1 în ziua următoare. După ce alegeam bucata de pâine, o tăiam cu lingura și o făceam pătrățele. După această operațiune o mai și răscoleam cu lingura pentru ca, măcar optic, să ți se pară mai multă. La aceste 95 de grame de pâine ni se dădeau și 10 grame de marmeladă de persoană, ca un cubuleț mic de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Jilava se făceau cursuri, erau oameni pregătiți, era o a doua facultate. Vreau să vă spun că se confecționau piese de șah din săpun, din lut. Nu exista tablă de șah, se confecționa din câte un petic de pânză și pătrățelele le coloram cu zeamă de iarbă stoarsă, că de unde creion sau culori!? La Grind erau pictori, îți făceau tabloul în două secunde. Erau oameni talentați, grei, domnule! Mă uitam și eu și îi admiram. Și acum glumesc cu Dumitru Vacariu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu este legat și se va deplasa pe o hiperbolă. Dacă este exact zero, se va deplasa pe o parabolă. d) Se poate folosi metoda sforii și a celor două puncte fixe, focare. Aria se poate aproxima prin numărul de pătrățele descrise de două poziții succesive care pot fi numărate pe hârtia milimetrică. e) Pentru a rezolva problema se poate folosi legea a treia a lui Kepler și datele privind Pământul, distanța medie de Soare și perioada lui de revoluție. (Brandt
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
micșunea-n fântâni Și jubilând, din mâzgă, Cu-o bucurie-adâncă Îți scriu pe-un ou de gâscă De angora, cald încă! Îmi mai place și "Elegie". Vino, cuminți, la ora de tristețe Să stăm în bănci. O, cumpărăți caiet cu pătrățele Azi o să ne-nvețe severa rouă marele secret. Nu trebuie cu sânii sau cu guma Dac-ai greșit ceva să ștergi Doar știi că literele ce le face bruma Sunt sufletele noastre străvezii. Când o să fim curând chemați La tabla-aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]