394 matches
-
la o didactică modernă a disciplinei, București, ED P, 1977. [82] PAȘCA DORINA, Corelarea, interrelația și transferul de cunoștințe. Eficiența lor în pregătirea elevilor din clasele I-IV, în Metode active de predare-învățare în lecții, TîrguMureș, 1977, p. 90-92. [83] PAȘCA Maria Dorina; GIURGIU, Viorica, Sistem de lecții folosit în vederea formării deprinderilor de scriere corect a diftongilor și grupurilor de litere, în Metode active de predare-învățare în lecții, Tîrgu-Mureș, 1977, p. 86-89. [84] PAȘCA, MARIA-DORINA, Scris-citit: corelarea imagine-cuvânt Tribșc, 7, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în lecții, TîrguMureș, 1977, p. 90-92. [83] PAȘCA Maria Dorina; GIURGIU, Viorica, Sistem de lecții folosit în vederea formării deprinderilor de scriere corect a diftongilor și grupurilor de litere, în Metode active de predare-învățare în lecții, Tîrgu-Mureș, 1977, p. 86-89. [84] PAȘCA, MARIA-DORINA, Scris-citit: corelarea imagine-cuvânt Tribșc, 7, nr.175, 1977, 5. [85] PENEȘ MARCELA, Stimularea creativității școlarilor mici în orele de compunere, în Revista de pedagogie, nr. 1, 1977, p. 58-59. [86] Perfecționarea procesului de învățămint. Simpozion. Craiova, 29 mai 1975
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
PARASCHIV GEORGETA, Excursia literară, în Buletin de Informare și Documentare a cadrelor didactice, Slobozia, nr. 3, 1980, p. 13-14. [137] PARFENE C., Literatura în școală, EDP, București, 1980. [138] PARFENE CONSTANTIN, Compozițiile în școală, Aspecte metodice, București, EDP, 1980. [139] PAȘCA MARIA DORINA, Folosirea în mod creator a orelor la dispoziția învățătorului la limba română în clasa a II-a, în Rev. de Ped., București, an 29, nr. 11, 1980, p. 49 50. [140] PETROVICI, ELENA, Culegere de texte pentru lucrări
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
român-german. București, EDP, 1993, 200 p. (Mî). [152] PANCU MOMANU, MARIANA, Pragmatica discursului didactic. în: RPed, 42, nr. 4-7, 1993, p. 111-116. [153] PÂRVU, IULIU, Ion Pillat - Aci sosi pe vremuri. în: Excelsior, 2, nr. 6, 1993, p. 24-27. [154] PAȘCA, MARIA-DORINA, Limbajul plastic în orele de citire la clasa a IV-a, îPrim, nr. 4-5, [f. a.], 37 39. [155] PAȘCA, MARIA-DORINA, O autoare își prezintă carte: Alfabetul se învață din povești. în: Tribînv, 4, nr. 3, 1993, p. 8. [în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 111-116. [153] PÂRVU, IULIU, Ion Pillat - Aci sosi pe vremuri. în: Excelsior, 2, nr. 6, 1993, p. 24-27. [154] PAȘCA, MARIA-DORINA, Limbajul plastic în orele de citire la clasa a IV-a, îPrim, nr. 4-5, [f. a.], 37 39. [155] PAȘCA, MARIA-DORINA, O autoare își prezintă carte: Alfabetul se învață din povești. în: Tribînv, 4, nr. 3, 1993, p. 8. [în curs de apariție]. [156] PĂCURAR, MARIA, Propunere de comentariu literar. O, rămîi de Mihai Eminescu. în: DidMil, nr. 4, 1993
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în biserica românilor, București, 1904; I.-A. Candrea, Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, I, București, 1916; Iorga, Ist. lit., I, 100-124; Ștefan Ciobanu, Începuturile scrisului în limba românească, București, 1941; Șt. Pașca, Probleme în legătură cu începutul scrisului românesc, CLG, 1957; Al. Rosetti, Cu privire la datarea primelor traduceri românești de cărți religioase, LR, 1958, 2; Pandele Olteanu, Contribuții la problema începuturilor și promovării scrisului românesc, LL, 1964; Panaitescu, Începuturile, 29-44, 67-97; G. Mihăilă, Studii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
semnului verbal este definit ca intensiune, iar nominatul sau denotatul lui ca extensiune. 53 Andrei Pleșu, op. cit., p. 77. 54 Ibidem, p. 67. 55 Ioan S. Cârâc, op. cit., pp. 56-57. 56 Platon, op. cit., p. 306 (Cratylos, 422 e). 57 Ștefan Pașca, apud Domnița Tomescu, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001, p. 5. 58 Constantin Noica, op. cit., p. 154. 59 Semnul sacralizat (cuvântul sacralizat "havuz" care valorifică prezența germenului de sacralitate din cuvântul profan) este un
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
55. 132 Ibidem, p. 94. 133 Ibidem, p. 104. 134 Ibidem, p. 53. 135 Ibidem, p. 11 136 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 42. 137 Pe baza cercetărilor consacrate ale lui Ștefan Pașca, Nume de persoane și nume de animale în Țara Oltului, Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești, Domnița Tomescu, Numele de persoană la români. Perspectivă istorică. etc., Dana Luminița-Teleoacă enumeră antroponimele care pot fi puse în relație cu sărbătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
munteni până la Unire (1787-1859), introd. edit., București, 1937; Regele Carol al II-lea preamărit cu slavă și credință de cântăreții neamului, București, f.a.; Documente literare, I-II, București, 1971-1973; Poezii cu formă fixă, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Ștefan Pașca, „Cântece poporane moldovenești”, DR, 1924-1926, partea II; Artur Gorovei, Cronica, „Șezătoarea”, 1926, 9-10; Gheorghe Cardaș, Memoriu de titluri și lucrări, București, 1938; Cioculescu, Itinerar, III, 124-129; S. Belozerov, Karagici în românește, AAF, 1980, 246; Octav Păun, Un bibliograf, RL, 1983
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
Boris Pasternak, A. S. Pușkin, Rafael Alberti, Vicente Aleixandre, Gabriel Celaya, Federico García Lorca, Juan Ramón Jiménez. Alt segment important include studii cu caracter științific, domeniile fiind folclorul, lingvistica, estetica, istoria, medicina, științele exacte, filosofia etc., ilustrate de nume precum Ștefan Pașca, Emil Petrovici, Gh. Bulgăr, Al. Graur, Gavril Istrate, Henri Jacquier, Alf Lombard, Dimitrie Macrea, Ion Pătruț, Romulus Todoran, Nae Antonescu, Romul Munteanu, Tudor Vianu, Nicolae Balotă, Al. Dima, Achim Mihu, Marian Papahagi, Petru Comarnescu, Mircea Țoca, Andrei Pleșu, Modest Morariu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
de perfecționare a activității de stagiu. IX.5. Caietul de practică pedagogică Departamentul pentru pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității de Arte „George Enescu” din Iași a elaborat un caiet de practică pedagogică autor, directorul departamentului , conferențiar universitar doctor Eugenia Maria Pașca. El constituie un instrument de lucru util studenților care optează pentru pregătirea psihopedagogică în vederea obținerii calificării didactice. Totodată, în contextul legislativ actual caietul de practică pedagogică include standarde profesionale de referință. Din această perspectivă, conținutul acestuia cuprinde informațiile necesare tuturor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
cu haiduci sau eroi populari, invulnerabili la gloanțe, posesori ai unor arme miraculoase primite În dar de la rege sau Împărat (aspect ce trimite spre prelucrările din imaginarul popular ale actelor de Învestitură ale cavalerilor medievali), cum este cazul lui G. Pașca, comandantul unui grup anticomunist din Maramureș 49. Unii dintre ei au apariții miraculoase, salvatoare și justițiare În situații-limită, cum este cazul lui Sfîrloagă, partizan din Munții Banatului 50. Percepția grupurilor de partizani transmisă prin memoria colectivă glisează așadar Între realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de istorie orală, vol. VI, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2005, pp. 262-283. Habermas, J., Raison et légitimité, Payot, Paris, 1978. Habermas, J., Moral Consciousness and Communicative Action, MIT Press, Cambridge, 1997. Hriniuc, I., „Rezistența națională anticomunistă. Profil de partizan - Gheorghe Pașca”, Anuarul de istorie orală, vol. I., Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998. Ionașcu, C., Rezistența anticomunistă din Dobrogea, Ex Ponto, Constanța, 2000. Ionescu, Ghiță, Comunism În România. 1944-1965, Londra, 1974. Jurj, C., „Mitul «venirii americanilor». Studiu de caz: rezistența anticomunistă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în domeniu. Printre semnatari se numără nume prestigioase ale școlii lingvistice clujene, precum și reputați colaboratori externi, români sau străini: Sextil Pușcariu, Al. Procopovici, Vasile Bogrea, Th. Capidan, Emil Petrovici, G. Giuglea, Silviu Dragomir, Nicolae Drăganu, Constantin Lacea, Sever Pop, Ștefan Pașca, Ion Mușlea, N. Georgescu-Tistu, Dimitrie Macrea, Ion I. Russu, Ion Pătruț, Romulus Todoran, Carlo Tagliavini, Leo Spitzer, G. D. Sera, W. Meyer-Lübke ș.a. În ce privește partea literară, mai puțin reprezentată, interesul revistei constă îndeosebi în textele critice dedicate literaturii române, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
la situația că numele de origine slavă erau precumpănitoare. Unora ar putea să le pare exagerată apreciere că pînă în secolul al XIX-lea numele de botez de origine slavă constituiau cca. 2/3 din onomasticonul românesc <footnote Vezi Ștefan Pașca, Nume de persoane și nume de animale în Țara Oltului, București, 1936. footnote> , dar susținerea nu este lipsită de temei. Creșterea prestigiului bisericii a condus și la sporirea rolului acesteia în alegerea numelui pe care părinții trebuia să-l dea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pururi fecioară Maria, cu drepții ei țigani, anume: Mihăilă cu femeia lui și cu copii și Cazan cu femeia lui și cu copii și Drăgan cu femeia lui și cu copii și Sava cu femeia lui și cu copii și Pașca cu femeia lui și cu copii și Ștefan cu femeia lui și cu copii și Sava cu femeia lui și cu copii și Drăgan cu femeia lui și cu copii și Șoltan cu femeia lui și cu copii și Pașca
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pașca cu femeia lui și cu copii și Ștefan cu femeia lui și cu copii și Sava cu femeia lui și cu copii și Drăgan cu femeia lui și cu copii și Șoltan cu femeia lui și cu copii și Pașca cu femeia lui și cu copii și Gherasim cu femeia lui și cu copii și Adam cu femeia lui și cu copii și Trifon cu femeia lui și cu copii și Costin cu femeia lui și cu copii și Marcu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
subiecții au preferat să exprime ideea de "sorturi" lexical, nu prin intermediul pluralului) nu răspund: 1 8) papare: 79 păpări: 7 nu răspund: 14 9) paște ("pâine sfințită"): 62 paști: 26 ambele: 9 pască: 1 (a fost ales singularul în context) #păști 22: 1 nu răspund: 1 10) râpe: 87 râpi: 11 ambele: 2 5.1.2. Variația privește oscilația între desinența -uri la plural (sorturi) și o altă desinență (-e sau -i) 11) pastrame: 73 păstrămuri: 24 pastrama (sg. art. în
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
dintre subiecți). 22 Semnul [#] marchează formele care nu sunt indicate în DOOM2, dar pe care subiecții le-au ales, în contextul dat (de exemplu, în DOOM2 sunt date formele de plural paște și paști, iar un subiect a utilizat forma păști). 23 În DOOM2 nu este indicată forma de plural invariabilă. 24 În DOOM2 se indică doar forma în -uri. După cum se vede, subiecții au preferat forma în -e. --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Mater” e di altri inni religiosi di Jacopone da Todi), Giandomenico Serra, Giulio R. Ansaldi, Giovanni Alessio. Sunt incluse și materiale bibliografice sau cercetări privind manuscrisele italiene de la Biblioteca Academiei Române. Alți colaboratori: P. P. Panaitesscu, Al. Busuioceanu, Dimitrie Găzdaru, Ștefan Pașca, Edgar Papu, Nestor Camariano, Emil Vârtosu, N. Geogescu-Tistu, H. Blazian, Aurelian Sacerdoțeanu, N. N. Condeescu, F. Dragnea, Șt. Crudu, Ion Schintee, Anita Belciugățeanu, Cornelia Dumitrescu, George Baiculescu, Ecaterina Carp. M. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289991_a_291320]
-
folclorul romanic și cel latin”, DR, 1923; N. Iorga, „Creațiunea poetică populară”. „Cercetări în Munții Apuseni”, RI, 1926, 1-3; N. Iorga, „Graiul și folclorul Maramureșului”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Graiul și folclorul Maramureșului”, „Grai și suflet”, 1926, 403-405; Ștefan Pașca, „Cercetări în Munții Apuseni”, DR, 1924-1926; N. Drăganu, „Graiul și folclorul Maramureșului”, DR, 1924-1926; Vasile Bogrea, „Graiul și folclorul Maramureșului”, FF, 1927, 1; O. Fouché, „Graiul și folclorul Maramureșului”, „Revue des langues romanes” (Paris), 1927; L. Salvini, „Folclor român comparat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
cneji, juzi sau vatamani care căpătau dreptul de a aduna oameni de prin țară și din țări străine ca să înființeze sate nouă. El menționează un număr de sate ale căror nume sunt luate de la cel al întemeietorului său: Pașcani de la Pașca, Bălănești de la Bălan, Milești de la Milea, Ostopcenii de la Ostopec, Onicenii de la Onica etc. Constantin C. Giurăscu, referindu-se la orașele, târgurile și cetățile moldovene, arăta: „E foarte posibil ca unii dintre martorii actelor domnești din secolele XIV-XV, desemnați prin numele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tavă dreptunghiulară, tapetată cu hârtie pentru copt. Deasupra se va pune umplutura, apoi se decorează cu fâșii de aluat decupate din cantitatea de cocă rămasă, care se dispun în formă de grătar, având grijă să fie bine lipite de marginile păștii. La sfârșit, se modelează în umplutură 8 găoace în care se vor pune ouăle de prepeliță. Pasca se coace 30 de minute în cuptorul încins la 180°, apoi se scoate și se umplu găoacele cu ouăle de prepeliță sparte. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
1892, 359-360; Rosetti, Dicț. cont., 82; Gaster Anniversary Volume, Londra, 1936; Iorga, Oameni, IV, 303-305; Elisabeta Mănescu, Dr. M. Gaster. Viața și opera sa, București, 1940; Artur Gorovei, Literatura populară, I, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1976, 219-232; Ștefan Pașca, Activitatea lui Moses Gaster în domeniul lingvisticii și al filologiei române, CLG, 1956, 1-4; Macrea, Lingviști, 137-152; Chițimia, Folcloriști, 273-326; Richard M. Dorson, The British Folklorists, București, 1968, 273-276; Vrabie, Folcloristica, 236-237; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
renumit, pot să vă spun că un prieten bun al meu, Aurel Suciu din Timișoara. Ieronim Comșa era? A, bine, dar el a făcut parte din comitet. Mai era Chebeleu... trei studenți din Cluj, mi se pare de la Medicină: Crainic, Pașca Corvin și Chebeleu... Ei au fost țărăniști, nu legionari. Crainic, așa-zis Gogu, a fost bătut groaznic... A fost un om voinic tare, și îmi amintesc că era în luna aprilie când a intrat în cameră Țurcanu și s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]