1,077 matches
-
lui Dostoievski constituie tradiția mea literară, literatura mea." Ceea ce va să-nsemne că traducătorii trădează, nobil, spre folosul propriei culturi. Și că, făcînd cuvenita corecție de istorie literară, combătînd, de fapt, un decontextualizat clișeu de școală, ,deși ni-s dragi pașoptiștii, e evident: traducțiile fac o literatură.", Alexandru Mușina dă, privind spre epoca în care, încă, nu li se făcuse loc în față, ,liniei" Maiorescu-Lovinescu partea ei. De-aici, odată fixată direcția, încep ,delimitările". În principal, desprinderea generației '80 de timpul
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
Anca Murgoci Sâmbătă, 15 martie, a fost sărbătorită Ziua maghiarilor de pretutindeni, iar cu această ocazie, au avut loc diferite evenimente culturale - slujbe religioase, marșuri, spectacole și discursuri în amintirea militanților pașoptiști. Stelian Tănase a scris un material dedicat lor, maghiarilor, pentru ziua de 15 martie, dar a vorbit și despre faptul că România a pierdut un milion de evrei și nemți după 1989. Acesta a spus că țara noastră ar fi
Stelian Tănase regretă că am pierdut un milion de evrei și nemți, după 1989 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41620_a_42945]
-
Maghiarilor de Pretutindeni este una dintre cele trei săbători naționale ale Ungariei, care comemorează Revoluția din 1848 - 1849. În fiecare an, la 15 martie, etnicii maghiari din România organizează ceremonii de depunere de coroane, slujbe religioase și discursuri în amintirea pașoptiștilor. Recentele evenimente de la Târgu Mureș, alegerile parlamentare din Ungaria și alegerile europarlamentare creează premizele unor manifestații lipsite de calmul anilor trecuți. În acest context au început să circule diverse informații, unele dintre ele vorbind despre o decizie a Ministerului Apărării
Zvonuri alarmiste înainte de Ziua Ungariei. Guvernul le dezminte by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/41932_a_43257]
-
autorul Istoriei Românilor sub Mihai Voievod Viteazul are calde cuvinte de prețuire: "excelentul meu prieten N. Bălcescu, unul din caracterele și una din inteligențele cele mai deosebite ce mi-a fost dat să întâlnesc în viață". Antirus, ca mai toți pașoptiștii, Bălăceanu trece Carpații, solicitându-i generalului Bem să-l înroleze într-un regiment de husari. I se dă și îmbracă o uniformă, dar generalul îl avertizează că nu-și ia nici o răspundere. Când husarii vor afla că e român, îl
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
Transilvaniei sau alt fel spus, româno-maghiare. În ziua în care existența națională a românilor din Ungaria va fi asigurată, cauza maghiară va triumfa neîndoios, căci aflată în mâna românilor, Transilvania va fi de nebiruit". Cum se vede, orizontul politic al pașoptiștilor și unioniștilor cuprindea întreaga românime, ei prefigurând într-un fel marea Unire din 1918. Oarecum în acest sens pledează și Ion Bălăceanu în fața contelui Cavour în timpul campaniei din Italia ( 1859) și a lui Kossuth, unul dintre conducătorii revoluției din Ungaria
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
al doilea soț, Nicolae Ipătescu este angajat la Departamentul Vistieriilor, tot arendaș și cu care Ana se mărită pentru avere. În cadrul întâlnirilor societății secrete „Frăția”, eroina îi cunoaște pe câțiva dintre liderii care vor forma guvernul provizoriu după izbucnirea revoluției pașoptiste. Ceea ce își doresc revoluționarii apare în Proclamația de la Islaz din 9 / 21 iunie 1848. Tot atunci se formează și Guvernul provizoriu. Când revoluționarii au sosit în București, în data de 16 / 28 iunie 1848, Ana Ipătescu a fost în fruntea
ANA IPĂTESCU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384411_a_385740]
-
noua putere. Membrii Guvernului provizoriu au fost arestați. În acest moment se face remarcată Ana Ipătescu. Pe 19 iunie 1848 ea a condus mulțimea adunată în fața palatului domnesc și a învins contralovitura pregătită de boierimea din Țara Românească împotriva revoluționarilor pașoptiști. Ana Ipătescu a fost glorificată de toate ziarele din epocă. Unii spun că eroina s-a implicat în salvarea revoluției, nu neaparat din spirit patriotic ci pentru că nutrea o iubire înfocată față de fruntașul pașoptist Nicolae Golescu. Indiferent dacă a acționat
ANA IPĂTESCU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384411_a_385740]
-
istoriei moderne, cultura, curentele de idei, revoluțiile petrecute în România au urmat în cea mai mare parte, modelul francez. Creativitatea (căci românul este născut poet) a făcut, treptat, posibilă evoluția de la simpla imitație la configurarea unei identități românești culturale valoroase. Pașoptiștii noștri au fost studenții și emulii lui Edgar Quinet, un filoromân pasionat, ai lui Jules Michelet, un alt mare prieten al României. Franța a făcut posibilă unirea principatelor. Franța a fost aceea care i-a introdus pe români în Europa
Franța, un prieten neglijat – C.F. POPESCU [Corola-blog/BlogPost/93048_a_94340]
-
care ar fi trebuit să „furnizeze” viitorii studenți. Fiii boierilor învățau acasă cu profesori străini, după care plecau la studii în străinătate la Paris, Viena, Berlin și Londra. Dintre cei plecați la studii în străinătate s-a format gruparea intelectualilor pașoptiști, de numele cărora se leag revoluția din 1848, Unirea Principatelor de la 1859 și Războiul pentru Independență din 1877-1878. În cadrul procesului de modernizare a societății românești, un loc bine definit ocupă reformele înfăptuite de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Prin legea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pregătesc un spectacol de o anume factură și probabil că vor fi mulți șocați. - Cu mai multe cântece din istoria românilor? - Da, chiar asta vreau să și fac. Adică un spectacol de imnuri naționale, pornind de la cântecele naționale din perioada pașoptistă la cântecele mobilizatoare din preajma Războiului de Independență, apoi de la momentul 1916, din perioada interbelică și până în epoca comunistă. Vor fi toate acolo. N-o să renunț nici la „Lumina-i steagul nostru-n zare”. Sunt cântece foarte frumoase, sunt ale istoriei
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
adevărată monografie a copilăriei, așa cum sunt oglindite și pățaniile lui Nică din ,,Amintiri din copilărie'', zugrăvite cu un talentul povestitorului înnăscut, Ion Creangă. Așadar, copilăria a constituit o temă mereu reluată și de marii noștri scriitori, de la cei din generația pașoptistă la marii clasici și de la creatorii interbelici la cei contemporani. ,,Cel mai mare povestitor al românilor'', cum îl numea Eminescu, Creangă, a înzestrat literatura română cu primul ,,roman'' al copilăriei, în care autorul este în același timp și povestitorul și
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
Falticeni, și ca un tribun al Națiunii, despre zbuciumul fruntașilor români din Basarabia, în lupta lor pentru recuperarea spiritului românesc. Deși fragilă, aparent, Oratoarea mi-a reactivat ungherul de memorie în care păstrez imaginea Anei Ipătescu - eliberatoarea conjuncturală a liderilor pașoptiști - și a Eaterinei Teodoroiu, eroina din Războiul Reîntregirii Neamului. Faptul acesta cultural și artisctic susținut de Doamna Ninela Caranfil m-a copleșit, m-a răscolit, m-a trezit dintr-un soi de somn, suprapus pe starea de veghe. Eram, aici
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX". O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX "Pașoptiști" români în Franța, Canada și Statele Unite, de Octavian Curpaș, Editura „Anthem”, Arizona, SUA, octombrie 2011, 282 p. Din Lumea Nouă, jurnalistul american de origine română Octavian Curpaș scrie un volum despre exilul românesc de la jumătatea secolului trecut. Judecat în ansamblu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
18.000 de scrisori, Voltaire a sintetizat epoca lui cu toate fațetele ei și pe toate planurile: filozofie, politică, religie, literatură, artă, sunt discutate cu o rară pasiune intelectuală. Corespondența lui Flaubert este, practice, un tratat de estetică literară, scrisorile pașoptiștilor de la noi, precum cele ale lui I.Heliade-Rădulescu, I.Ghica, N.Bălcescu, compun prima istorie a revoluției și în același timp ideologia ei, întrucât sunt înțesate de considerații filozofice, sociale și politice.Odobescu și Alecsandri, ca și Odobescu, ia temperature
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
18.000 de scrisori, Voltaire a sintetizat epoca lui cu toate fațetele ei și pe toate planurile: filozofie, politică, religie, literatură, artă, sunt discutate cu o rară pasiune intelectuală. Corespondența lui Flaubert este, practice, un tratat de estetică literară, scrisorile pașoptiștilor de la noi, precum cele ale lui I.Heliade-Rădulescu, I.Ghica, N.Bălcescu, compun prima istorie a revoluției și în același timp ideologia ei, întrucât sunt înțesate de considerații filozofice, sociale și politice.Odobescu și Alecsandri, ca și Odobescu, ia temperature
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
lor, slavii, sârbii și bulgarii, cât și influența în eternă Chestiune Orientală. În acest context, trădătorii, cozile de topor potrivnice intereselor rusești sunt firește Antonescu, mai târziu Ceaușescu. Pedeapsa lor e exemplară! Pe de altă parte Mihai Viteazul, Școala Ardeleana, pașoptiștii, Cuza, regii germani, Dej au formulat de a lungul timpului un program de emancipare fără tutela ortodoxă greco-slavă. Aderarea românilor la Europa este desigur firavă și mereu subminată de vecini. Dar în ciuda eșecurilor, proiectul este mereu actual. Baronii moldo-valahi, cu
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
prietenilor din exil și țară să vină să stea cu el pe timpul iernii, la căpătâiul unui om bolnav, care își presimțea moartea. Scrisorile de răspuns al surorilor, iubitei Luxița Florescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, frații Brătianu, Golescu și alți celebri pașoptiști ajung după moartea revoluționarului. Toți cei apropiați își exprimau regretul din diverse motive trecătoare și futile că nu pot fi alături de el pe timpul iernii să-i aline singurătatea și suferința. Nicolae Balcescu a ajuns la Palermo pe 17 octombrie 1852
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
a publicat și lucrări propagandistice, conforme cu ideologia oficială: Caracterul antiuman și antiștiințific al psihologiei burgheze americane (1954), „Războiul psihologic", instrument al agresiunii imperialiste (1954). Foarte curios, Ralea ignoră complet folclorul, pe Miron Costin ori pe Dimitrie Cantemir, pe scriitorii pașoptiști de la care se revendica, cel puțin în parte, „Viața românească", pe B.P. Hasdeu, și mai ales pe Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale (invocat o dată) și pe marele său contemporan Mihail Sadoveanu. Deși cele două condiții nu ar fi satisfăcute
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
de onoare. Drept urmare, viața și opera Mitropolitului Andrei Șaguna stă sub semnul unei personalități de dimensiuni europene prin formație, prin misiunea pastorală, prin ampla sa dedicare educării și culturalizării poporului român din Transilvania cât și prin participarea sa la mișcarea pașoptistă. Ca episcop, a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei iar după reînființarea Mitropoliei a elaborat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania după care s-a condus Biserica transilvăneană până în anul 1925 și care a stat totodată la
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
mai 1848) este ales vicepreședinte al memorabilei întruniri. La propunerea sa a fost proclamată Adunarea generală a națiunii române care „se declara credincioasă împăratului”, dar „ca popor de sine stătător și factor de bază al țării”. Ca și alți luptători pașoptiști, Bărnuțiu considera că nu poate exista libertate politică și dreptate socială fără libertate națională. Polemizând cu înfocare împotriva tezei eronate și mincinoase a conducătorilor revoluției ungare de la 1848 care promiteau românilor și altor naționalități din Transilvania un regim de libertate
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
După o călătorie plină de peripeții, liderul revoluționar ardelean a ajuns la Constantinopol, iar de aici la Trieste, apoi la Viena, unde a continuat să pledeze pentru recunoașterea drepturilor fraților săi ardeleni. Pentru sipiritul său de conciliațiune dovedit în timpul evenimentelor pașoptiste, Franz Josef l-a decorat în 1850 cu medalia Crucea de aur cu coroană pentru merite deosebite . După înfrîngerea revoluției, Simion Bărnuțiu se înscrie la Universitatea din Viena, pe care o părăsi în 1852, la insistențele poliției imperiale. Plecat în
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
seamă gânditor al românilor transilvăneni de la jumătatea secolului trecut. Bibliografie : 1. Radu Pantazi, Simion Bărnuțiu. Opera și gândirea, București, 1967. 2. Stelian Neagoe, Oameni politici români, Editura Machiavelli, București, 2007, pp.65-68. 3. Florian Tucă, Constantin Ucrain - Locuri și monumente pașoptiste, Editura Sport-Turism, București, 1988. George Baciu Referință Bibliografică: SIMION BĂRNUȚIU / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 207, Anul I, 26 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
literaturii naționale și a tradiției. Progresul trebuie să respecte ceea ce înlocuiește. Marile momente culturale și politice românești s-au desfășurat sub patronaj ideatic occidental (Corifeii Școlii Ardelene studiază la colegiul „De propaganda Fide” din Roma și la Universitatea din Viena; pașoptiștii români sunt francofoni; junimiștii sunt educați la Universități germane; statul român, în formula sa monarhică, este întemeiat prin aducerea unui Rege dintr-o dinastie occidentală - Carol; marile personalități interbelice cultivă relații privilegiate cu literatura și cultura franceză). Toate curentele noastre
DE SINCRONISM... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367582_a_368911]
-
punct a unui sistem de ferme - ale căror produse agricole și animaliere vor accelera dezvoltarea comerțului și implicit căile și mijloacele de navigație - va determina pe yankeul navigator și comerciant să navigheze în și dinspre stâmtoarea Magellan. * Anii din preajma revoluției pașoptiste europene - dinainte și după - găsește California într-o efervescență a schimbărilor care-i va conferi un statut aparte, distinct, în perspectiva de curând împlinitei jumătăți de veac de la dobândirea independenței Uniunii și de membru al ei, dar și câmp al
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
de ani, dar am ratat modernitatea în doar cincisprezece. Era și firesc să se întîmple acest lucru. Pe de o parte, pentru că am asistat la o degradare progresivă a clasei politice și a discursului public, la o disoluție a elitelor. Pașoptiștii și postpașoptiștii, cei care au făurit România modernă nu erau doar niște oameni cultivați evropenește, dar erau și de o suspectă, pentru aceste locuri, generozitate. Ei au fost dispuși să ia măsuri împotriva intereselor de clasă și a propriilor lor
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]