274 matches
-
deoarece un tratat de pace real este singurul mod în care se poate ajunge la o ordine concretă a fost formulată de Schmitt în legătură cu analiza rezultatelor primului război mondial. Pe baza acestei constatări Schmitt a formulat antiteza dintre "pace și pacifism" ("Frieden oder Pazifismus"). El considera tratatul de pace de la Versailles din 1920 și înființarea Ligii Națiunilor ca un exemplu de tratat care nu a creat o nouă ordine. Pentru Schmitt, Liga Națiunilor nu ar fi făcut altceva decât să continue
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
totul este înstrăinat, generalizat sau îndepărtat, omis. Ei practică o (aparentă) uitare impusă. În sinea lor se regăsesc, rar, semne ale civilizației părăsite... Monopolul, așa cum era de așteptat, aparține televiziunii, plină de programe stupide, ilogice, absurde, inutile, cu scopuri de pacifism extrem (și nejustificat); emisiunile răspund preocupărilor minuțioase pentru înfrumusețare a doamnelor, pentru întreținerea mediului casnic - spațiu care nu pare a fi părăsit. Străzile sunt mai mereu pustii, iar oamenii nu se pot dezlipi din fața fascinantului ecran. Deși pare de necrezut
Fahrenheit 451 (film) () [Corola-website/Science/302755_a_304084]
-
pierduți, rezultând apetitul pentru bucurie, însă regasit doar în mediul urban. Diferențele dintre mediul rural și cel urban au crescut. Sentimentul religios și disputele mistice asupra destinului au renăscut. Războiul a dus la contestarea credinței și bisericii. Dar a stimulat pacifismul în rândul intelectualilor ce s-a manifestat prin negocieri, dezarmare, crearea unor instituții internaționale că Liga Națiunilor, pacte pentru scoaterea războiului în afară legii. Însă dezamăgirile învinșilor și învingătorilor au dus la exasperarea orgoliului național, democrația fiind considerată vinovată pentru
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Mussolini a pretins că a fost rănit în luptă. După încheierea războiului și semnarea Tratatului de la Versailles în 1919, Mussolini a creat "Fasci di Combattimento" (Liga Combatantă). La început, membrii Ligii erau socialiști patrioți și veterani sindicaliști care se opuseseră pacifismului Partidului Socialist Italian. Platforma politică de început a fasciștilor era mai degrabă una de stânga, care milita pentru revoluția socială, reprezentarea proporțională, votul femeilor și redistribuirea averilor. Pe 15 aprilie 1919, fasciștii au declanșat prima lor violență politică, când un
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
și umanității sale cu un sistem inuman (nazismul) și, pe de altă parte, suferință unei captiv privat de posibilitatea de a lua contact cu lumea exterioară. În ciuda acestei pledoarii pentru Umanism, Ștefan Zweig și-a subsumat creația și viața unui pacifism care mergea atât de departe, încât nega scriitorului orice rol politic. Astfel, pe fundalul celui de-al Doilea Război Mondial, Zweig s-a distanțat de poziția altor exilați precum Heinrich Mann sau Ernst Weiss, precum și a organizației literare PEN-Club. În
Stefan Zweig () [Corola-website/Science/309690_a_311019]
-
al Doilea Război Mondial, Zweig s-a distanțat de poziția altor exilați precum Heinrich Mann sau Ernst Weiss, precum și a organizației literare PEN-Club. În 1952, cu ocazia comemorării a zece ani de la moartea lui Zweig, Thomas Mann a scris despre pacifismul acestuia: „Erau timpuri când pacifismul sau necondiționat mă chinuia. Părea dispus a accepta domnia râului, dacă prin aceasta s-ar fi evitat războiul, pe care il ură dincolo de orice. Dilemma estede nerezolvat. Dar de când am aflat, cum nici un război bun
Stefan Zweig () [Corola-website/Science/309690_a_311019]
-
s-a distanțat de poziția altor exilați precum Heinrich Mann sau Ernst Weiss, precum și a organizației literare PEN-Club. În 1952, cu ocazia comemorării a zece ani de la moartea lui Zweig, Thomas Mann a scris despre pacifismul acestuia: „Erau timpuri când pacifismul sau necondiționat mă chinuia. Părea dispus a accepta domnia râului, dacă prin aceasta s-ar fi evitat războiul, pe care il ură dincolo de orice. Dilemma estede nerezolvat. Dar de când am aflat, cum nici un război bun nu scoate la iveală decât
Stefan Zweig () [Corola-website/Science/309690_a_311019]
-
dintre ei, care n-au nimic de pierdut ar vrea să vadă răsturnări" - critică deputații care voiau, la cerera publicului, să reducă perioada serviciului militar (recent mărită de la 2 la 3 ani de către von Roon în 1860), acuzându-i de pacifism; afirmă că germanii nu pot fi conduși pe baza unei constituții, pentru că sunt "prea 'cultivați, și de aceea prea independenți și prompți critici ai măsurilor guvernului", sugerând că în plus în Prusia există o grămadă de disperați care ar vrea
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
oameni printre care și cei numiți astăzi "insumisos" ("nesupușii") au căutat strategii non-violente. Importanți pacifiști spanioli, cum ar fi Amparo Poch y Gascón și José Brocca i-au susținut pe republicani. Cum a demonstrat și autorul american Scott H. Bennett, "pacifismul" din Spania nu era echivalent cu "pasivismul", și munca periculoasă depusă și sacrificiile făcute de liderii și activiștii pacifiști, cum ar fi Poch și Brocca arată că „curajul pacifist nu este mai puțin eroic decât cel militar” (Bennett, 2003: 67-68
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
fost revoltați de naționalismul pe care îl considerau vinovat de marile pierderi de vieți omenești și distrugerile materiale și de aceea s-au orientat spre o politică bazată pe internaționalism prin intermediul organizațiilor internațonale precum Liga Națiunilor. O altă orientare politică, pacifismul a devenit tot mai importantă în perioada interbelică. A existat și o altă categorie de oameni, care au acționat diametral opus, considerând că doar o politica de mână forte și forța armată pot asigura protecția într-o lume haotică și
Urmările Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/305524_a_306853]
-
în acel an declara că nu-i poate înțelege pe acei pacifiști britanici care se mulțumeau „să-i lase pe mâna [Imperiului German] mari regiuni populate cu oameni albi și negri, pe care aceștia să-i exploateze” și că propriul pacifism depindea în primă instanță de pacea obținută cu ajutorul armelor, cu „Anglia păstrând Anglia, iar Germania păstrând Germania”. Granițele statale ar fi urmat a fi stabilite după afinitățile etnice naturale, nu după planurile făcute în capitale imperiale îndepărtate. În cartea "In
H. G. Wells () [Corola-website/Science/313844_a_315173]
-
situație, alții interesați cu o profundă competență în problemele sociale. Alții, pur și simplu, vizionari, cu acel concept de libertate veșnic tânăr, al generației Flower Power, din care fac și eu parte. Veți mai găsi printre noi acei încăpățânați ai pacifismului și ai libertății adevărate, nebuni frumoși care mai păstrează ceva din Don Quijote. Acest lucru mi-a oferit acel sentiment că nimic, niciodată nu este iremediabil pierdut; că aparenta linie de sosire nu este decât un nou început, o nouă direcție
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
timp. În contextul în care se instalează marea criză, aceasta literatura este una care descrie războiul sau este o literatura care încearcă să răspundă problemelor postbelice. Ruptura dintre front și viața civilă este prezentată ca atare tocmai din perspectiva postbelică. Pacifismul lui Remarque este un sentiment reprezentativ pentru soldații din anii războiului sau este un sentiment politic apărut în urmă războiului; și aici apare prima capcană și o astfel de carte apare că o imagine fidelă a războiului. Apare idee rupturii
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
Broz (viitorul mareșal Tito) este doar cel mai celebru exemplu. Germania lui Wilhelm al II-lea i-a lăsat pe diferiți revoluționari exilați în Elveția, între care Lenin, să-i traverseze teritoriul pentru a reveni în Rusia, în speranța că pacifismul va contribui la retragerea Rusiei din conflict. Încă de atunci circula în Rusia și în Occident ideea unui Lenin „agent german”, sau chiar zvonul că „maximaliștii” (traducere inexactă, dar răspândită, a termenului de bolșevici) sunt finanțați cu „aur german”. Revoluția
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
inamic. Antanta a intervenit în Rusia, în primul rând pentru a preveni prăbușirea frontului de est, iar principalul reproș făcut bolșevicilor a fost acela de „trădare” a alianței. După armistițiul de la Rethondes, din 1918, a fost combătută revoluția în sine. Pacifismul și criza economică de după război, precum și refuzul de a vedea revoluția zdrobită, a stârnit puternice simpatii active în straturile populare din Europa pentru Revoluția din Octombrie atrocitățile „Terorii Roșii” au fost ignorate, negate, minimalizate sau justificate ca simplu răspuns la
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
lansat în anul 1979 la Electrecord, reunește 10 cântece de factură folk rock cu influențe progresive, la care își aduc aportul doi membri ai grupului Sfinx: Dan Andrei Aldea și Nicolae Enache. Mesajele pieselor abordează teme diferite precum: dezarmarea și pacifismul („”, „Cântec pentru pace”), stări metafizice de mare sensibilitate („Cântec de leagăn”, „Dormi în pace”), sacrul și continuitatea („Casă bătrânească”, „Glasul pământului”, „Ardeal”, „Moara”), critica socială („Baladă pentru Omul sistem”, „Problema e una”). "Antirăzboinică" conturează un tablou muzical omogen și reprezintă
Antirăzboinică () [Corola-website/Science/319081_a_320410]
-
de a aduce confuzie lumii. Pentru rastafarieni consumul cannabisului, denumit și "vindecarea națiunii", este un act de spiritualism deseori însoțit de studiu de biblie. Aceștia consideră fumatul ca fiind un act religios ce curăță corpul și mintea, vindecă sufletul, facilitează pacifismul, aduce plăcere și îi aduce mai aproape de Jah. În secolul VIII canabisul a fost introdus în Africa centrală și de sud de către negustori arabi, unde este cunoscut sub numele de "dagga". Fumatul cannabisului a a devenit un stereotip pentru lumea
Mișcarea Rastafari () [Corola-website/Science/315467_a_316796]
-
în provincia canadiană Ontario. Populația amish își are originea în emigranții elvețieni de limbă germană. Ei cred în Noul Testament, în forma sa strict literară, și duc o viață izolată de lumea modernă. Valorile lor, de care se lasă ghidați, sunt pacifismul și traiul simplu. Veșmintele lor sunt ca acelea ce se purtau în secolele XVII și XVIII. Majoritatea populației amish vorbește, ca limbă maternă, limba Deitsch sau limba germană din Pennsylvania. Populația amish născută după 1960, cu vederi mai progresiste, tinde
Amish () [Corola-website/Science/324898_a_326227]
-
înscrise în contextul „feminismului deferențelor” (valul II) au analizat elevanța conceptului de maternitate și practicile materne pentru teoria politică (Gilligan și Tronto, etica grijii și argumente politice pentru astfel de etică, opoziția față de etica drepturilor și dreptății, practica maternă și pacifismul). Problematica dreptății a ocupat un loc semnificativ în discuțiile feministe de după 1980: Conturarea tipoligiei teoriilor și mișcărilor feministe prin concentrare prioritară asupra unei categorii de experiențe ale femeilor (Miroiu, 1999) Abordările politologice feministe sunt supuse atât criticilor extene cât și
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
publice ne explică odată în plus nedreptatea, războaiele, dezastrele ecologice. Orice persoană nu este doar un individ sau o viață, ci și un “produs al practicilor materne” . Războaiele înseamnă și distrugerea produsului acestor practici (întreaga investiție în ocrotire, îngrijire, educare). Pacifismul nu este o trăsătură naturală a mamelor (ele putând să fie ideologizate să-și educe copiii spre sacrificii și războaie), ci al gândirii materne și al creșterii copiilor potrivit virtuților materne mai sus pomenite. Gândirea și practica maternă pot să
Etici materne () [Corola-website/Science/325280_a_326609]
-
publice ne explică odată în plus nedreptatea, războaiele, dezastrele ecologice. Orice persoană nu este doar un individ sau o viață, ci și un “produs al practicilor materne” . Războaiele înseamnă și distrugerea produsului acestor practici (întreaga investiție în ocrotire, îngrijire, educare). Pacifismul nu este o trăsătură naturală a mamelor (ele putând să fie ideologizate să-și educe copiii spre sacrificii și războaie), ci al gândirii materne și al creșterii copiilor potrivit virtuților materne mai sus pomenite. Gândirea și practica maternă pot să
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]
-
Averea familiei a fost drastic micșorată însă Paz a continuat să primească venitul anual ca membru al familiei regale spaniole. A făcut vizite sporadice în Spania. Paz, al cărei nume înseamnă pace în spaniolă, și-a onorat numele prin respectarea pacifismului. A luat parte la congresul pacifist din 1921 de la Paris, din 1923 de la Friburg, 1924 de la Londra, 1926 de la Luxemburg. După detronarea nepotului ei Alphonso al XIII-lea în 1931, Paz a pierdut venitul anual. Viața ei în Germania a
Infanta María de la Paz a Spaniei () [Corola-website/Science/322160_a_323489]
-
din Asyut în 2009, iar acum este student la Master la Willy Brandt School of Public Policy din Erfurt, Germania. El este cunoscut pentru promovarea valorilor liberal democratice în Egipt, dar și a relațiilor de pace dintre Egipt și Israel. Pacifism Pe 9 Aprilie 2009 Maikel a fondat mișcarea „Nu serviciului militar obligatoriu” ( No to Compulsory Military Service movement). El a obiectat în Octombrie 2010 și a creat un blog prin care cerea să fie scutit de serviciul militar obligatoriu. A
Maikel Nabil Sanad () [Corola-website/Science/329913_a_331242]
-
al Evangheliei Sociale, baptistul american Walther Rauschenbusch, a identificat patru rele spirituale instituționalizate în cultura americană (pe care el le-a numit "entități suprapersonale"): individualismul, capitalismul, naționalismul și militarismul. Conform doctrinei socialiste, acestea trebuiau înlocuite prin colectivism, socialism, internaționalism și pacifism, respectiv. Altă mișcare teologică ulterioară din protestantismul "mainline" a inclus teologia eliberării, forme filosofice de creștinism postmodern și diverse influente teologice cum ar fi existentialismul creștin (pornind de la Søren Kierkegaard și incluzând teologi și cercetători ca Rudolf Bultmann și Paul
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]