597 matches
-
fi o vară sângeroasă. Cu câteva zile înainte ca soarele să fi intrat în Leu, am avut cel dintâi semn prevestitor de nenorociri. Posibil să fi fost o întâmplare, dar, în anii care au urmat, a fost pomenită ca o pacoste. Cam pe la a opta oră leneveam cu Rotari sub un măr, nu foarte departe de curte. Doar noi doi nu rămăseserăm acasă, căci ceilalți se temeau ca arșița să nu le dăuneze la cap. Pe lângă cei câțiva câini, însoțindu-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
voia să petreacă aceste două ore pe un loc incomod, în fața vreunui copil enervant care ba îi lovea tot timpul scaunul, ba se plângea de foame, ba de sete, ba de plictis - un copil care era, într-un cuvânt, o pacoste. Se cuibări în scaunul ei tapițat cu piele, cu spațiul său confortabil de întins picioarele și pernuța sa pentru cap ajustabilă; era recunoscătoare firmei pentru faptul că întotdeauna asigura angajaților călătorii la clasa întâi și se gândea că, și atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-o afară, continuă meșterul stingându-și țigara, din biserica bărbatului ei, doamnă, i-am spus, să mă lăsați acum să lucrez că mi se usucă peretele și nu mi se mai prind culorile, abia dacă am scăpat de ea, o pacoste! Bietul preot! Nicăieri pe unde am umblat nu mi s-a mai întâmplat așa ceva, să-mi dea lecții preoteasa! Că n-avem noi destule probleme cu satul că nu vor oamenii să mă plătească, dar ce să fac eu dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe care-l Împărtășea cu Hideyoshi, de la care primise, În ajun, o scrisoare de Încurajare din Harima. Dacă vei merge În ritmul ăsta, te vei putea ridica din pat la vremea când Înfloresc cireșii. — Oyu, n-am fost decât o pacoste pe capul tău, nu-i așa? — Ce prostii mai sunt și astea? Hanbei râse ușor: — Nu ți-am mulțumit Înainte, fiindcă suntem frate și soră, dar, În dimineața asta, simt, cumva, că ar trebui să spun ceva. Mă Întreb dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
grele de-și făcea copii prin grosuri...”; „[...] Că era pline închisorile de boieri și grosurile de cei săraci de-i batè și-i căzuiè cu capèteli pen garduri și leșinați de foame, și bărbați și femei. Și muriè prin grosuri”), pacoste pe capul țării, ființă insațiabilă („De lăcomie mare ce avea ca să tot mai strângă bani mai mulți, și domn era, și vistiernic mare, și neguțitor, și vameș...”) - și activa și întreprinzătoarea sa consoartă, care lucra direct sau prin interpuși: „Doamna
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
C., 127 Oprea, Dumitru, 122, 154 Oprea, Elvira, 89 Oprea, Spiridon, 152 Oprea, Ștefan, 257, 427 Ornea, Zigu, 394 Oshanitzky, Richard, 445 Ostahie, Corneliu, 38 Ouatu, Alice, 65, 88, 231, 468 P Pacepa, Ion, 493, 501, 502, 513, 515, 527 Pacoste, Cornel, 301 Paiu, Mona, 450 Paizi, Gheorghe, 301 Pal, Lucian, 449 Pal, Rodica, 293 Palade, Mihai, 143 Paler, Octavian, 148, 245 Pamfil, Eugen, 77, 80 Pamfilie, Ioan, 132 Pană, Dumitru, 173, 448, 449, 460, 461 Papaghiuc, Ștefan, 37, 134, 136
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Învățământ din cadrul Consiliului de Miniștri), Ștefan Voicu (redactor-șef al revistei Lupta de clasă), Petre Mâlcomete (secretar al CJ al PCR Iași), Alexandru Dumitrache (secretar al CJ al PCR Iași), Gheorghe Prisăcaru (prim-secretar al Comitetului județean al UTC), Cornel Pacoste (prim-secretar al Comitetului de partid pe Centrul Universitar București), Ion Traian Ștefănescu (președinte UASCR), Ion Manciuc (prim-secretar al CM al PCR Iași), Grigore Drondoie (secretar al Comitetului de partid al Centrului Universitar Cluj), Iuliu Pop (secretar de partid
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
furtună; galben; gospodar; griji; ideal; iluzie; imensă; inconștient; inutilă; iubire; împlinire; limba; lipsă; mașină; meditare; meschin; miliardar; milionar; doar la mine; a minți; moșie; moșii; muncitor; muzică; neajuns; nefericire; neliniște; nimănui; nimica; nimicnicie; Nirvana; nuntă; omenos; oportunități; opțiuni; opulență; orice; pacoste; palat; patrimoniu; pămînt; pierdut; pipă; pirați; politicieni; posesie; posibilitate; povață; povești; prestare; privat; probleme; răutate; responsabilitate; rubin; safeu; sat; satisfacere materială; scop; scump; sinceră; spirituală; stare; stimă; strămoși; strînsă; suflet cald; sufletească; superficialitate; superioritate; știre; testament; tot; tot ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
montană; cu flori; geografie; greoi; greu de urcat; greutăți; hop!; iarba; iarnă; interes; izvor; înalt; înălțare; înclinat; îngust; întins; înțelegere; înverzit; liber; loc; loc plăcut; lucru; luncă; mal; Maramureș; mare; mărunt; mînca; muncă; natura; naturalețe; nor; oboseală; odihnă; oi; oră; pacoste; pai; pășuni; periculos; pietre; pisc; plăcere; pom; ponta; posibilitate; povîrniș; prăpăstios; primejdios; problemă; pustiu; putere; rai; răsărit; recunoaștere; a ridica; ridicare; ridicat; ridicătură; salcîm; satul natal; seară; sport; strajă; struguri; suie; școală; și vale; șosea; tractor; Transilvania; treaptă; turmă; ținut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
maimuțică; melc; melcul; mic; mîine; mîndru; moale; mort; mulți; fără muncă; Nătăfleață; neascultător; necinstit; neconștiincios; neghiob; neinteresant; neisprăvit; neîndemînatic; nemernic; nepriceput; nerespect; neresponsabil; nereușit; nesătul; nesîrguincios; nestăruitor; niciodată; Nicu; normal; noroc; nu; obez; obezitate; obicei; obișnuit; obraznic; odihnit; ostatic; pace; pacoste; participare selectivă; fără pasiuni; patul; păcală; pătimaș; pereche; pernă; persoană; pesmet; pierde; pierde timp; a pierde timpul; pierdere de timp; pierzător; pisic; pisica; pisică; plicticos; politician; porc; Povestea leneșului; puternic; refuz; renunțător; român; românii; rupt; saltea; fără scop; sedentarism; singuratic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîna; înțelegere; înțelepciune; jele; a jeli; jertfă; 1,6 km; lovit; lume; de mamă; mașină; mereu; mine; mită; mîna întinsă; mîntuire; moale; munte; neajutorat; nemărginită; nepăsare; neputință; om bun; om sărac; omenească; omenesc; omenire; omenos; orb; de orfan; orfani; pace; pacoste; palat; pantofi; îmi pare rău; pasiune; părere de rău; părintească; permisie; pîine; plînge; plîns; protejare; rană; rațiune; răutate; recunoaștere; recunoștință; regret; religie; salvare; săptămînă; săracii; sărat; sărmani; simpatie; simț; sinceră; sîrguincios; sociabilitate; speranță; stimă; străini; strîngere de mînă; SUA; suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a minți; mister; mișelie; mîrșăvenie; moldovean; motiv; nas mare; nasol; neagră; neastîmpărat; neasumare; nebun; necesară; necinste; necredință; necunoaștere; nedrept; de neiertat; neloial; neordonat; neplăcut; neputincios; nerespect; neseriozitate; nesiguranță; nesinceritate; nespusă; nevinovată; niciodată; nimeni; obicei; obișnuință; om laș; omis; ipocrit; oribil; pacoste; palavre; pariu; Păcală; păcate; păcălit; părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
forță; fraudă; fricos; gestionare; griji; groaznic; imposibil; impotență; insucces; inundație; încruntare; înduioșat; îngrijorare; întîmplare; se mai întîmplă; învățătură; juvenil; lăcustă; măr; mic; moale; motiv; multiplu; muncă; năruire; neașteptat; nefiresc; neînțelegere; neșansă; niciuna; noroc; nu vreau; nu!; nu; obraz; orb; pace; pacoste; pastilă; părere; pățanie; pedeapsă; pericol; piedică; pierdere; plînset; Ponta; potop; prăpăd; prieteni; problema; problemă of.; război; rece; refuz; se revarsă; rezistență; rugăciune; rușine; separare; soluții; spaimă; sper că nu; suferința; suflet; supărat; suspin; suspine; șansă; teamă; trai; treabă; trecător; trouble
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lume; de măr; mărturisire; mîhnire; mîncare; mîntuire; moarte, încălcare; de moarte; mort; mortal; mov; multe; murdar; murdărie; nasol; natural; necinste; necurățenie; necuvenit; nefericire; neglijare; de neiertat; neîncredere; neînțelegere; nelipsit; nenoroc; nenorocire; nepermis; nereligios; de noi; noroc; obraznici; omenesc; omenie; omul; pacoste; pact; îmi pare rău; păcat; păcătoasă; a păcătui; pedeapsă/iad; perversă; să pierzi; picior; pierdut; plimbare; popă; porunci; prejudecată; prihană; probleme; prostituție; punct; rău făcut; rău necesar; răutăți; rea-voință; reacție; regăsire; regulă; relativ; cu respect; respingere; rugăciune; sacrificiu rău; sănătos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ușoară, dulce; greutăți; hotărîtor; indecis; indiferent; indulgent; inelar; inteligent; isteț; împărat; înalt; însoțit; însoțitor; înșela; înțelept; jurămînt; legat; legămînt; legătură; lipsă; loialitate; lup; masiv; militar; mînă; mîncare; mîngîiere; model; modest; moț; muncitor; mut; necaz; nenoroc; nenorocit; nevoie; noapte; omul iubit; pacoste; parteneriat; păr; penis; pervers; plăcere; politică; prieteni; prietenie; probleme; pui; răscoală; regret; romantic; salvatoare; sinceritate; sorț; stîlp; stîlpul casei; stres; susținere; șef; un adevărat tată; uniune; vigilență; voinic (1); 805/198/73/125/0 soție:soț(126); nevastă(69); femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
groază; groaznică; haos; iarbă; ignoranță; Iisus; indignare; indispoziție; inima; inimă frîntă; îmbrățișare; împăcare; în dragoste; încărcare; încercare; încercări; închinare; închis; încredere; înșelătorie; întîlnire; întuneric; îți pasă; lipsa cuiva; lungă; mică; mister; mîngîiere; moarte lentă; morfină; natural; nedescrisă; negru; neînțelegere; neplăcut; pacoste; patimă; păcat; pedeapsă; pesimism; pierdere de timp; plăcere; a plînge; ploaie; priveghi; prostie; purificare; putere; puternică; răbdare; rea; regret; religie; restanță; retrăiri; rugăciune; secret; sentimente; sesiune; sînt fericit; soartă; spital; sprijin; slăbiciune; suferință; sufletească; suicid; durere sufletească; sursă; suspine; tare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tras de boi. Doar două drumuri erau potrivite pentru trăsuri, dar aceasta nu crea nici o problemă, întrucît numai doi oameni se puteau lăuda că au trăsuri, pașa Belgradului și însuși cneazul Miloš. Țăranii sîrbi considerau pădurile din jur drept o pacoste de care trebuiau să scape cît mai curînd posibil, și, ca și americanii din zona de frontieră, ei au dat foc la mari întinderi ca să semene grîne printre trunchiurile carbonizate. De asemenea, modul de viață de zi cu zi din
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
diagnostic de tuberculoză, o prăbușire de eșafodaj un verdict de destin. A fi mic-burghez însemna a aparține unei rase iremediabil inferioare, irecuperabile, impure, de ultimă treaptă, a fi un ins în care nu se poate avea pic de încredere, o pacoste socială, un parazit, iarba rea da? demoralizant pentru ceilalți, contagios. Și cum citisem tocmai atunci Klim Samghin, cras exemplu de mic burghez, cu toate că ceva-mi spunea că personajul era rupt din Gorki însuși, am simțit aripa neagră a deznădejdii bătând
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
Ion Simuț Toate greșelile de tipar sau de corectură sunt o pacoste, dar cele strecurate în edițiile de referință sau în edițiile critice ale scriitorilor clasici sunt o calamitate. Un cuvânt greșit, o sintagmă sau uneori chiar o frază stâlcită riscă să se perpetueze de la o reeditare la alta, pe baza argumentului
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
Cannes". În timpul conferinței de presă prilejuita de prezentarea filmului sau "Melancholia", regizorul a afirmat că "îl înțelege pe Hitler", chiar dacă acesta nu era un om bun, și că îi plac evreii, "dar nu foarte mult, pentru că Israelul este o adevărată pacoste". Declarațiile lui Lars Von Trier i-au șocat pe organizatorii festivalului și au provocat indignare în rândul asociațiilor evreiești, regizorul cerandu-și ulterior scuze și precizând că remarcile sale au fost făcute în glumă, relatează Reuters. Am crezut pentru mult
Lars Von Trier, persona non grata la Festivalul de film de la Cannes, dupa ce şi-a declarat "simpatia" faţă de Adolf Hitler () [Corola-journal/Journalistic/69978_a_71303]
-
înțeleg multe lucruri din personalitatea lui și chiar simpatizez puțin cu el. Bineînțeles, nu susțin cel de-al Doilea Război Mondial și nu sunt contra evreilor. Sunt, bineînțeles, alături de evrei. Dar nu, nu prea mult, pentru că Israelul este o adevărată pacoste...", a spus Von Trier, care s-a întrebat apoi: Totuși, cum pot să termin frază asta?" Regizorul și-a exprimat apoi "admirația" și pentru Albert Speer (arhitectul-șef al lui Hitler - n.r.), considerându-l unul din marile talente date de
Lars Von Trier, persona non grata la Festivalul de film de la Cannes, dupa ce şi-a declarat "simpatia" faţă de Adolf Hitler () [Corola-journal/Journalistic/69978_a_71303]
-
Teologia naturală Sorin Lavric E o pacoste a oamenilor de știință aceea de a fi mefienți în privința doctrinelor religioase. Și la mijloc nu e o ră- utate gratuită, ci o insatisfacție adîncă, ce vine dintr-o constatare verificată de sute de ori: atunci cînd se apucă să
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
precum, în toamna lui 1949, obligația de a preda la orele de română, la clasele mari, biografia lui Stalin, în alternanță cu studiul operei Sofiei Nădejde sau a lui Bacalbașa. Ca asistent la universitate, prin 1950-1951, n-am scăpat de pacostea de a relua exegeza acestor modești epigoni, care uzurpaseră brusc locul maeștrilor. Încât despărțirea (silită) de învățământ aproape că am socotit-o în acel moment o descătușare. Un „dans al omului descătușat” am și executat cu acea ocazie, în camera
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
aproape imediat. -Dacă mă caută mama sunt la toaletă, da? îmi aruncă ea cu un aer complice. Capul ei blond de căpriță a dispărut. Nu-mi trece prin cap ce-aș putea să agăț în cuiul ăsta. Umerașele astea, ce pacoste! Doar n-o să le agăț pe ele de cuiul meu, sunt prea îndoite. În spatele lor e o scândură mare, pe care trebuie s-o fi procurat ca să fac o masă nouă, cândva, și am uita- t-o în fundul dulapului. Acum
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
de reprobabil pe atît de trecător, un fel de frămîntare sufletească pe care, dacă o condamnăm moral cu fermitate, vom reuși să scăpăm de ea, ci trebuie să pricepem că ura e o trăsătură constantă a ființei umane, o veritabilă pacoste pe care, în măsura în care am înțeles-o, în aceeași măsură trebuie s-o combatem. A critica ura sperînd că cei care urăsc se vor rușina într-o bună zi, renunțînd treptat să-și deteste adversarii, este o naivitate primejdioasă. Nimic nu
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]