155,444 matches
-
dintre Irena Talaban și dl Vasile Andru cu Gh. Măruța, ținut după gratii 17 ani, personalitate puternică și carismatică (1927-2001). Dl Gh. Penciu își amintește de Petre Pandrea, "la Aiud și după". Și alte lucruri de citit, dar nu și paginile paranoice de jurnal ale dlui Marin Mincu. Pictorial erotic Molipsindu-se de la Plai cu boi, Playboy și Hustler, publicația "interzisă minorilor" pe numele ei întreg Fracturi. Revistă a contraculturii românești, despre care am mai scris, publică în numărul 3 Primul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
românești, despre care am mai scris, publică în numărul 3 Primul pictorial erotic pe viu din România. O fată tînără și frumoasă își face autoportretul (nu grozav de interesant) și se lasă fotografiată și pictată goală (dar cu multă decență). Pagini mai degrabă de văzut decît de citit. Revine Ioana Băețica, după o proză memorabilă într-un număr precedent, cu o alta mult mai cuminte, în ciuda unui vocabular la fel de frust. De unde se vede că, uneori, în literatura generației 2000, dacă sex
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
alte lucruri demne de a fi semnalate în revista pomenită. Ancheta despre mass-media (pusă sub sugestiva întrebare: Scopul scuză mijloacele de informare în masă?), interviul dnei Chiper cu dl Mihai Pascu, secretarul nostru general de redacție, istoric prin formație, o pagină a dnei Magdalena Boiangiu, "perlele" de la Cu ochii în 3,14 și altele. Comentarii după o sinucidere suspectă Moartea suspectă a procurorului Cristian Panait a devenit un caz de mare interes pentru presa cotidiană. Unele ziare, printre care ROMÂNIA LIBERĂ
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
Eugenia Vodă Papagali Mă uit peste două cotidiane: pe prima pagină a amîndurora, sus, lîngă titlu, pe post de știre-bombă, stă scris, mare, plus foto color: "Stilistul Claudiei Schiffer se mută la Craiova", " Stilistul Claudiei Schiffer îndrăgostit de o olteancă". Din text rezultă că "stilistul" e machior și nu eschimos, ci
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
gîndesc, fără să vreau, cu un gust amar, la marii noștri machieuri, care nu mai sînt, la un Ștefan Mihăilescu, la un Ion Toma - cărora nimeni nu le-a spus, vreodată, stiliști, și care n-au apărut, niciodată, pe prima pagină a vreunui ziar... Și care, probabil, s-ar întoarce în mormînt, sau s-ar prăpădi încă o dată (de rîs), văzînd, în poză, în ce hal a machiat-o, pe dra Babalîc, dnul Rădulescu! Forme cu fond Într-o instituție de
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
vitală" care este pusă în valoare de Nicolae Florescu în comentariul său. Există aici punți aruncate către "începuturile narative" ale scriitorului pentru o mai bună orientare a noastră în structurarea unui plănuit volum, constituit din nuvelele publicate în țară, în paginile Gândirii, ale Universului literar și ale propriei reviste Meșterul Manole. Volum intitulat după altă nuvelă de atunci, Ucigașul Teofil, în ideea publicării lui într-o editură din Argentina, Cartea pribegiei a editorului inimos, Grigore Manoilescu. Certitudinea asupra acestor date permite
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
Gheorghe Grigurcu De altfel, sînt și anii în care C. Dobrogeanu-Gherea capătă și un bust într-un scuar central al Bucureștilor, răsplată de care n-au avut parte figuri mai ilustre ale trecutului românesc". Semnificativă e nota în josul aceleiași pagini, unde Gherea e pus în cumpănă cu... colaboraționistul Petru Groza: "Mai multe persoane au dat jos, în 1990, cu elan "revoluționar", bustul din strada Maria Rosetti, socotindu-l pe Gherea o figură caracteristică fostului regim comunist. Protestul energic al unui
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
românilor verzi", adică al acelor concetățeni ai noștri în conștiința cărora naționalismul suferă o autodesfigurare caricaturală, neegalată de nici un blam ce i s-ar putea aplica din exterior, diriguitorul, de pînă în 1989, al hebdomadarului rău famat, Luceafărul, răsfrînge în paginile sale fuziunea celor două totalitarisme, de stînga și de dreapta. Altfel spus, fenomenul ce reprezintă, după spusa unui politolog american, "ciuma" actuală a Estului. Ca o expresie a numitorului comun ideologic, criticul învinuiește categorial, referindu-se nu la individ, ci
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
comentariului). Sper să fiu bine înțeles, reportajele sunt "brici". Iftimie Nesfântu are "vână", miroase subiectul, știe ce și cum să caute în spatele lucrurilor, știe cum să-i ia pe oameni, dar, repet, problema e că transpuse din coloanele ziarului în paginile cărții ele sună fals. Prostul satului, Femeia ca pământu' sau Boul roș... sunt subiecte demne de Marquez. E uimitor cum I. Nesfântu nu-și dă seama. Oamenii din Erou al Muncii Socialiste, 17 frați și o bunică, Îngropați de vii
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
și întâmplările lor sunt extrem de interesante. Drumul n-ar fi fost deci greu! Pușcărie cu balamuc este un reportaj de senzație care îți face părul măciucă. Jurnalistul rămâne din greșeală închis peste noapte laolaltă cu bolnavii psihic de la Tg. Ocna. Pagini întregi în care înregistrează comportamentul "colegilor" de celulă sunt înfiorătoare: "Un epileptic aflat în criză se tăvălește pe jos, sfâșiindu-și zdrențele de pe el. Indiferent la tot ce-i în jur, pe un pat din aceeași încăpere, un tânăr urinează
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
Analiștii anteriori au preferat să vadă în Ceaușescu un produs al "negocierilor" dintre taberele bătrînilor, care se suspectau reciproc, decît un produs al lui Dej însuși. Tot în 22, Biroul de presă al Academiei Române răspunde, pe aproape o jumătate de pagină de revistă, învinuirii de plagiat aduse, într-un număr anterior, de către dl Ș. Papacostea coordonatorilor volumului IV din Istoria Românilor, volum editat sub egida Academiei. În loc să recunoască modul absolut neștiințific de preluare și citare, Biroul de Presă dă vina pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
care i se par mai puțin vii decît autorul Moromeților. I-aș recomanda puțintică răbdare. În al doilea rînd, dl Popescu se dovedește ignorant cînd afirmă că în ziare nu-și are locul cultura: toate marile cotidiane din lume conțin pagini, fascicole și suplimente culturale; și în toate scriu literatori despre literatură, cum se întîmplă și la noi, astăzi ca și înainte de război. În fine, cultura, după părerea mea, se află permanent la "intersecție" cu viața, și nu doar cînd crede
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
nu lipsește) din ziare - ea, cultura, ca și "textul despre ea" - decît dintr-o înțelegere primitivă a misiunii presei. P.S. Ca să nu fie îndoială că ziarul dlui Popescu conține exact "cultura" pe care pariază d-sa, iată cîteva titluri din paginile culturale ale Adevărului din ziua care a urmat notiței despre noi: Se cîntă rock Unplugged cu Direcția 5, Frank Sinatra, un maniaco-depresiv care a crescut natalitatea americană, Premieră la "Academia Vedetelor", Britney Spears, un Mickey Mouse al tv etc. Să
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
au călcat niciodată prin Cluj, o altă imagine a acestui centru de cultură față de care de multe ori ne trezim avînd o oarecare invidie. De ce spun o altă imagine? Pentru că nu academismul adormitor care bîntuia la un moment dat prin paginile Echinox-ului și nici aroganța seriozității pe care de multe ori ardelenii o afișează plicticos față de regățeni ar justifica acestă invidie, ci felul în care acestă seriozitate, atunci cînd e substanțială, reușește să se vîndă într-o formulă atrăgătoare. O
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
din partea Martei Petreu... oamenii onorabili de astăzi sînt fie îndrăgostiți de mansarda lui Cioran, fie îi analizează, inocent și apolitic, stilul. Sau, era să uit, preamăresc activismul tinerilor de atunci. Dincolo de aceste trei categorii, cel care vine și pune în pagină citate, documente și încearcă să analizeze un context înseamnă că face scandal. Un scandal pe care trebuie să-l dezavuăm în mod repetat (așa cum a făcut-o Dan C. Mihăilescu în prezentarea recentă de la ProTV a cărții Ionescu în țara
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
demodată și ireverențioasă e mai mult decît necesară. Există în interiorul acestei cărți o falie de perspectivă și de stil al scriiturii, o falie obiectivă și pe care autoarea o anunță de altfel la început. Primul capitol, de aproximativ 30 de pagini, aparține unui tip oarecum diferit de abordare față de capitolele care urmează. E un fragment de teză de doctorat, scris în 1991, deci cu zece ani înainte de eseurile care îi urmează, toate scrise în 2000-2001. Stilul doctoral se simte, dar, mult
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
clasice, prezentări ample ale celor 23 de volume publicate de Freud între 1891 și 1938 și a 2 volume postume, o cronologie cu evenimentele majore ale psihanalizei - și multe altele. Proiectul este deosebit de ambițios - realizarea pe măsură: aproape 1100 de pagini în ediția românească - și mai ales o complexitate care face din acest volum un instrument indispensabil de lucru și de informare. Eforturile celui de-al doilea cvartet de traducători din psihanaliza românească (după cel binecunoscut al Vocabularului de psihanaliză) - și
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
basarabeni de mîine. Care, deocamdată, învață. O cunoștință mai veche este Basarabia (literatură, artă, cultură), mensual coeditat de Uniunile de Scriitori din România și Republica Moldovenească al cărui redactor-șef este dl Nicolae Popa. Numărul 1-2 pe 2002 cuprinde destule pagini, cum se spune, de citit. În fine, Sud-Est, artă, cultură, civilizație este o frumoasă grafic revistă consacrată celor trei domenii la care se referă titlul, redactată de d-na Valentina Tăzlăuanu. Printre semnatarii numărului 1 din 2002, Eugen Coșeriu, Umberto
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
actului didactic, primul dintre respondenți desenează un tablou descurajator și foarte aproape de realitate al universității românești. În același număr, interesante considerații, din punct de vedere religios, asupra pornografiei face dl Beniamin Sângeorzan iar dna Gabriela Gavril îi consacră o personală pagină dlui Nicolae Balotă. Deportarea medicilor Nici n-a apucat bine premierul Năstase să anunțe că își dă demisia dacă România nu intră în NATO după reuniunea de la Praga, că s-a găsit și un prefect să anunțe același lucru, potrivit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
d-sa reușește în timpul din urmă să atragă atenția prin două scandaluri care ilustrează vocația cu pricina. Primul este un autodenunț. Din cinism sau din prostie, dl Popa publică în recenta sa Istorie a literaturii române de azi pe mîine pagini pe care le găsim în Cartea Albă a Securității sub forma unor note informative. Dl Dan C. Mihăilescu a pus pe două coloane în L.A.I. comentariile critice din Istorie semnate Marian Popa și denunțurile din Cartea Albă, semnate Micu
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
ascuns printre ruinele mănăstirii. I se păruse totdeauna că "puterea omenească stă în cuvinte" și se purtase față de ele "cu un respect deplin, ca și cum prin realitatea lor ele erau egale cu lucrurile" (p.22). Considerațiile lui Gauche, prezente în primele pagini ale cărții, relansează lectura Călătoriei..., pentru că ele sînt cele care dau cheia acestei căutări romanești. De fapt, marea taină a omenirii e puterea de a crea lumea prin cuvinte, mai mare chiar decît aceea de a reproduce viața în eprubetă
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
iar ultimul număr din Archaeus, tomul V/2001 - fasciculele 3-4, anunță pregătirea unei bibliografii generale a istoriei religiilor în România, proiect exhaustiv, dificil, ce ar urma să acopere intervalul cuprins între 1797 și 1997. Ceva mai redus ca număr de pagini în comparație cu aparițiile anterioare, acest ultim număr din Archaeus rămîne la fel de substanțial și de interesant: Eugen Ciurtin nu-și dezminte pasiunea pentru studiile orientale, Andrei Oișteanu interesul pentru imaginea evreului în culturile est-europene; li se adaugă o contribuție străină, un studiu
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
această temă, cea a istoricului Constantin Marinescu, ale cărui ipoteze privind etimologia numelui Părintelui Ioan acreditează originile etiopiene ale legendei. Impresionează felul în care autorul reușește să ofere, pe parcursul unui studiu care cu tot cu substanțialele note de subsol nu depășește șaptesprezece pagini, o cantitate uimitor de mare de informații, dar și o lectură proprie a legendei, tentantă, convingătoare, deși neașteptată, pentru că răstoarnă un raport ce părea mai mult decît evident: imaginea Părintelui Ioan nu este un rest de gîndire mitică, ci, paradoxal
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
Dan Ciachir. Textul este plin de generalități și de enormități. Din nou, e vorba despre un Pseudo-Cioran. În plus, un oarecare Florin Avram traduce din româna de la Humanitas (la rîndul ei, o traducere!) în franceza în care au fost scrise paginile filosofului: mai e nevoie să spun ce iese de aici? Toate acestea fac din respectiva bijuterie un gablonț veritabil", constată sarcastic dl. Vartic. Mes amis sont M.A.I. Butada, în franceză, care circula la noi în timpul lui Ceaușescu (cu înțelesul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
epoca televiziunii, acum sîntem în era computerului și a ciber-textului. Tocmai citesc o carte de Lev Manovich intitulată The Language of the New Media, foarte utilă din acest punct de vedere. S-a scris mult despre teoria digitală, ciber-poezie, există pagini pe internet incredibile și poezie concepută direct pentru ecranul computerului. Nimic din toate acestea nu exista cînd am publicat Radical Artifice. Unele din aceste lucruri sînt bine scrise, altele nu, iar o mare parte e reprezentată de poezie-text transferată pe
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]