616 matches
-
s-au separat, întrucât micile lor disensiuni conjugale au ajuns în spațiul public unde cucoana a stri gat de câteva ori „că-i iaste ceru înaintea ochilor și nici cum nu-l voiește de bărbat“. Aceste vorbe nu-i convin paharnicului și refuză orice cale de împăcare. Cu vân tul gre cesc „evghenie“ înseamnă de neam bun, deci „a se purta cu evghenicos“ are semnifi ca ția de a se purta conform rangului. Vezi în acest sens Violeta Barbu, „Concepția asupra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
probabil mă tușă, Pan tazi Pri mi chi riu, mare medelnicer, cumnat, soțul surorii Voi chi ța (cele două femei cu ace lași nume sunt personaje cu totul diferite), moar tă la această dată, și Costan din Năs turel mare paharnic. Toți sem na ta rii se pun chezași pentru respec ta rea an ga ja men tu lui dat. Scri soa rea de angajament, specifică epocii și in stru ment important în so lu țio na rea conflictelor familia le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cutremurul lui Can și să nu să aleagă de agoniseala caselor voastre ca praful și până nu veți mărturi si adevărul cum veți ști iertăciune nu veți lua“. La chemarea mitropolitului vin cinci vecini: jupân Chiriac, un chiașul Vișan, Mihai paharnicul, popa Platon și jupân Gheorghe. Ei nu și mai amintesc mare lucru: bătăii în uliță, Vasilache care s-a bătut cu nu se știe cine pentru amanta lui, Marica, scandal, Ilin ca Mucioaia implicată cu totul în această afacere împreună cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Gheorghe. Ei nu și mai amintesc mare lucru: bătăii în uliță, Vasilache care s-a bătut cu nu se știe cine pentru amanta lui, Marica, scandal, Ilin ca Mucioaia implicată cu totul în această afacere împreună cu ginere-său. Doar Mihai paharnicul aduce ceva nou în toată povestea. El își amintește următoarele: „că au auzit că au mersu Filipeasca cu carăta la acel Vasilache și s-au speriat caii din curtea lui și au fugit cu carăta și ia au rămas acolo
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ani de căsătorie. În calitate de rudă spirituală, el are datoria de a i îndruma „pe cale acea bună“ și de a le oferi sfaturile necesare realizării unei bune căsnicii. Iată cum sună le gă mân tul luat de un chezaș: „Eu Preda paharnicul sunt chezaș pă numiții - Mihalache și Catrina din mahalaua Flămânda - că vor trăi bine căsnicește, cum să cadecât vor fi șăzători la mine, iar de să va întâmpla vreo gâlceavă sau altă întâmplare rea, adică bătaie sau vreo sluțire vreunuia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Între Gîrle, La Luncă, Livedea lui Filaret, Moara Dr. Guchi, Morile Foișor, Privalul, Puțu Foișor, Ulița Grădinarilor, Ulița Măturari, Ulița Mielușelei, Ulița Paiului, Ulița Strugurari, Ulița Tabacilor, Ulița Tăierii (de vite), Vadurile Mirelui, Via Brînzaru, Vadul Moșului, Via Cupețului, Viile Paharnicului Enache Rohanu etc. Numele satelor încorporate devin nuclee denominative polarizante, structurînd adevărate familii toponimice: Broșteni, Mahalaua Broștenilor, Lunca Broștenilor, Plasa Broștenilor, Groapa Broștenilor, Balta Broștenilor, Moșia Broștenilor, Ulița Broștenilor, Biserica Broșteni etc. O altă direcție de evoluție se manifestă prin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unui incendiu. (însemnări despre trecutul comunei Cotnari ). Biserica catolică reconstruită de C. Balș „Târgul Cotnari, zice Cantemir în Descriptio Moldovae, este vestit numai pentru viile lui cele slăvite, care pe toate altele le întrec. Stăpânirea as upra lui este încredințată Paharnicului celui mare. Papistașii au întrânsul o Biserică de piatră prea frumos zidităʺ.( Este vorba de biserica a cărei ruine se văd și azi , constr uită în vremea lui Despot Vodă și devenită mai târziu catolică). Clădirea bisericii ar fi fost
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cel Mare ”). Nici Dimitrie Cantemir nu scapă prilejul de a aminti despre deliciile vinului de Cotnari, ceea ce înseamnă că din totdeauna el a stat pe mese domnești: „La zile mai de gală, primul pahar îl bea Domnitorul, primit din mâna paharnicul ui celui mare, care pahar se chema credința în l imba țării, turnând vinul întrudânsul dintr-un alt vas mai mare. În timpul cât Domnul bea credința, toți comesenii, Mitropolitul, Episcopul, boierii, oștenii se sculau în picioare și se aplecau. Acesta
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ă ca o S fântă Vineri/ Mi a spus o babă: la români,/”Băbeasca” place mu lt la tineri/Pe când “Feteasca “ la bătrâni. Cum era și la restaurantul Uniunii Scriitorilor: “Beau băieții harnici/ De cu seară-n zori/ Unii sunt paharnici/Alții turnători” într-un cuvânt, vinul e sângele Domnului și când văd câte unul care nu bea, îmi vine să fac moarte de... idi ot. Aceștia, nebăutorii, îs vrăjmașii sfintei noastre biserici drept- credincioase. Mie îmi place omul cumsecade, bun
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
păstorit în viață vinuri rare (De-aceea îmi și zice Păstorel). Și de la Grasă pân’la Ottonel Le-am prețuit, pe rând, pe fiecare. Despre Restaurantul Scriitorilor a făcut urmă toarea epigramă: “Beau băieții harnici, De cu seară-nzori. Unii sunt paharnici, Alții turnători!”. Iată și propriul său epitaf: “Aici doarme Păstorel Băiat bun și spirit fin Dacă treceți pe la el Nu l treziți, că cere vin”. Al.O. Teodoreanu-Păstorel, anticipând acest din urmă drum din viață al fiecărui om, ne sfătuia înt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
poposea în cramă la Cotnar, O binecuvântată slăbiciune. De care prea puțini aveau habar. Se mângâia cu Grasa și Feteasca. Și dulci, și seci, și, vorba aia, Când degusta din ploscă și Băbeasca, Poftea să-i toarne vinul Răreșoaia ... Apoi paharnicul pleca prin sate Să cheme frumusețile fecioare. Ca să le-ndemne Domnul, dezbrăcate, La stors ciorchini, ori la umplut urcioare. Avea Măria sa puteri divine De-a apăra acest străvechi hotar Și de-a răzbi navalele străine Cu paloșul muiat în vin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
urechilor, își rad părul, își fac tăieturi în brațe, își spintecă fruntea și își străpung brațul stâng cu o săgeată. După ce se pune regele în groapă, se gâtuie și se pun lângă el una din concubinele sale, un bucătar, un paharnic, un secretar, un ușier, cai, precum și șipușoare de aur (IV, 71). Printre slugile regelui, care sunt toți Sciți de origine, căci regele pune de slujește pe cine-i place, se aleg 50 de oameni cei mai deosebiți și mai bine
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
francez Eugène Bournouf (din care a și tradus câteva fragmente). Aceleași înclinații transpar și din nuvela Cele cinci surori de la Târgul Neamțului, a cărei atmosferă amintește de Cezara lui Mihai Eminescu. P. a fost atras și de „cânticelul comic”, scriind Paharnicul Chifterescu, un text plin de ironii la adresa boiernașilor provinciali, ignoranți și puși pe căpătuială. O bogată activitate a desfășurat în calitate de traducător. Demnă de reținut este tălmăcirea primei părți din Faust de Goethe, la care a început să lucreze înainte de 1859
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
ot Hotin și credința lui Manu Oană stolnic și credința lui Goraet ceașnic și credința lui Badea Bătrânul și credința lui Ioan vornicul...” etc. Din Iași, la 29 mai 1668, Iliaș Alexandru Vodă, după ce l-a miluit pe Postolache marele paharnic cu o parte din moșia târgului Vaslui, îi hotărăște și hotarele scriind: „...deci domnia mea, văzând slujbă cu mare dreptate și cu mare credință ce ne- au slujit nouă și țării noastre, și precum s-au milostivit alți răposați domni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cel Mare, vol. II, Iași, 1932). Letopisețele spun că în acest oraș a existat și un palat domnesc, făcut cu mult înainte de Biserica Sf. Ioan. „Ștefan Vodă cel Mare, aflânduse în palatul din Vaslui la 1471, a decapitat pe: Negrilă Paharnicul, Stolnicul Alexa și Vornicul Isaia, acuzați de acte de trădare". Cronicarul Dugloș mai zice: „La 1473, Ștefan Vodă biruind pe Radu, domnitorul Munteniei și luând în robie pe Maria, femeia lui Radu și pe Dochița, fiica lui, le-au închis
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care l-a făcut ca multă vreme Domnitorul să locuiască la Vaslui, să emită acte domnești, să ia măsuri administrative de mare importanță - la 16 ianuarie 1471 având loc aici actul de mare autoritate domnească, pedepsirea marelui vornic Isaia, a paharnicului Negrilă și a stolnicului Alexa, ca semn al înfrângerii opoziției boierimii care se opunea politicii Domnitorului. De altfel, încă de la 1464 Ștefan cel Mare a locuit la Vaslui între 5 și 11 iunie și a emis acte de danie; va
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vistierie." Se subînțelege că slujitorul fusese până atunci funcționarul ispravnicilor de ținut, un asupritor al locuitorilor iar trecerea lui în subordinea visteriei va conduce la încetarea abuzurilor fiscale. Atribuțiile sameșului sunt cuprinse în porunca Divanului Domnesc dată cu ocazia instalării paharnicului Const. Sion, ca sameș al ținutului Putnei, la 1829 (Uricarul, vol. XIV, p.293): „1. Sameșul va da cuviincioasa ascultare dregătorilor, aflându- se cu neadormită priveghere și silință ca să nu se întâmple cel mai mic cusur, la vreo poruncă și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
196): „Domnul poroșnic Enachi Borș, din Obârșeni, venind la isprăvnicie a făcut arătare că poroșnicul Vasile Solomon ar fi zis ca să meargă la facerea herestelei cu dânsul și jeluitorul a arătat că are vadea de judecată la luminatul Divan cu paharnicul Neculae Sion și cu serdarul Teodor Carp ca la Sf. Teodor să se afle la Divan să se știe ca să nu-l supere pe jeluitor fiind că are a merge să-și numere vadeaua, și să rânduiți pe altul în locul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locuitorilor de prin satele de la Ținutul Tutovei, că Poarta a orânduit Domn și stăpânitor pământului Moldova pe Constantin Dim. Moruz Voievod, ce a fost dragoman. Totodată le face cunoscut că s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei Moldovei către paharnicul Constandin Paladi și Stolnicul Iordachi Iamandi, ispravnicii ținutului Tutovei, ca să aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele Academiei Române, tom XXXI, p. 69 - 70) Se confirmă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stăpânitor pământului Moldova pe Constantin Dim. Moruz Voievod, ce a fost dragoman. Totodată le face cunoscut că s-au orânduit ca ispravnicii la acest ținut, Constantin Paladi Paharnicul și Iordachi Iamandi Stolnicul." 2. „1777 octombrie 8. Cartea Căimăcămiei Moldovei către paharnicul Constandin Paladi și Stolnicul Iordachi Iamandi, ispravnicii ținutului Tutovei, ca să aibă în purtare de grijă pentru menziluri". (din Analele Academiei Române, tom XXXI, p. 69 - 70) Se confirmă din cele de mai sus nu numai că la 1777 Poarta hotăra cine
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
episcopi și mănăstiri în jurul lor" care n-au avut a se plânge. Din Iași, la 23 iulie 1662, Evstratie Dabija Vodă scrie slujitorilor din Bacău să lase în pace de orice dajde mănăstirea Mesteacăn a lui Gr. Hăbășescul biv vel paharnic: „...și să fie în pace de dajdie, și de zloți, și de galbeni, și de taleri, și de lei, și dajdie preutească; așijderea și pe călugărițe să le lase în pace de desetină, de stupi, de goștină, mascuri și alte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în 1910 numai 43 răzeși aveau pământ, 49 erau fără pământ și 20 foști clăcași; Chițcanii cucoanei Casandra Costachi care în 1831 avea 238 locuitori, astăzi 90 răzeși aveau pământ, 10 fără pământ și 33 foști clăcași; Hănășenii, stăpâniți de paharnicul Liga și alți răzeși cu 93 locuitori în 1831, acum doar 14 aveau pământ iar 11 erau fără pământ; Sărățenii lui Docan și a răzeșilor - 70 răzeși aveau pământ și 71 erau fără pământ; Banca stăpânită de boierii Lambrino și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pământ; Sărățenii lui Docan și a răzeșilor - 70 răzeși aveau pământ și 71 erau fără pământ; Banca stăpânită de boierii Lambrino și de răzeși, numai 34 răzeși mai aveau pământ, 90 erau fără pământ și 104 erau foști clăcași; Hrănicenii paharnicului Cârjă și a altor răzeși, 168 aveau pământ și 6 erau fără nici o palmă de teren. În județul Fălciu situația era aceeași: „Olteneștii sulgerului Tulbure și a răzeșilor, 200 răzeși aveau pământ iar 10 fără pământ; Gușiței a bănesei M.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
138), Tutova (115), Roman (113), iar cele mai sărace erau Covurluiul (9) și Putna (28). În sama visteriei din 1759 printre alți boieri care purtau sarcina visteriei îi găsim trecuți și pe Panaite Cihodar (Tutova), Ion Miclescu, stolnic (Vaslui), Dumitrachi, paharnic (Fălciu). Ei încasau veniturile, prin ei se plăteau birul, zaharelul, judecătorii, ei în calitate de sameși împrumutau de la boierii - bancheri sumele necesare, pentru care se achitau dobânzi de 2% pe lună, figurând cu asemenea dobânzi lașul cu 250 lei și dobândă de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care aveau dreptul de a aplica, la trebuințe, arestări ori trimiteri la Iași, la Divan - pentru fapte mai grave. Pârcălab în limba ungurească însemna și „păzitoru de închisoare", un funcționar care avea o asemenea însărcinare. Un alt amploaiat domnesc era paharnicul care la Huși avea sarcina să vegheze asupra viilor. După ce Matei Ghica, la 1756, hărăzește Episcopiei dijma Hușilor, paharnicul era însărcinat cu adunarea dijmei din producția de vin, care făcuse parte dintre veniturile domniei. Domnitorul Scarlat Ghica în anul 1757
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]