507 matches
-
Și-amar redefinim conceptul de umanitate. DE CEALALATĂ PARTE A CORTINEI Te-mbraci în straie colorate Și cu răbdare ți-ai pictat pe față Un zâmbet ce în veci nu se mai scoate Și te transformă-n ochii lumii în paiață. Prin bluza largă, descheiată jumatate Cine mai vede printre nasturi roșii Că ai o inimă ce pentru oameni bate... Toți râd și nu îți văd decât galoșii. Cu pensule-ai întins sub ochi culoare Ce albă,lucie ascunde doar tristețe
EVADARE DIN MAGAZINUL DE VISE (2) (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344770_a_346099]
-
cruda realitate Nu râsul îți provoacă, ci necazul. Ciudat destin, s-alegi așa un sacrificiu Să treci în straie colorate,trist, prin viață Și-o lume-ntreagă făcând haz de-al tău supliciu Să nu-nțeleagă cine e de fapt paiață. TRISTE CHEI Triste chei prin lacăte uitate Vă mănâncă azi rugină de pustiu În ocean v-aș arunca pe toate Să vă pierd, de voi să nu mai știu. Triste chei ce descuiați odată Porți închise sufletului meu Răsunați amar
EVADARE DIN MAGAZINUL DE VISE (2) (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344770_a_346099]
-
pământ și-o împlinesc. Petalele deschise duc lumină în suflete, în inimă și-n gând, mireasma și-o revarsă-n zi senină, potirul veșniciei închinând. O, parfumate flori, ne dați viață, ne vindecați și sufletul pustiu când, transformați în palidă paiață, ne-ascundem ignoranța-n verde pliu. Veniți la noi cu-a voastră frumusețe, hrăniți-ne cu rouă ca un mir, cu dragoste și cu delicatețe să bem din al naturii viu potir! Referință Bibliografică: Floarea - potirul veșniciei / Curelciuc Bombonica : Confluențe
POTIRUL VEŞNICIEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345769_a_347098]
-
cu dușmanii - Câinii comunitari și hingherii Fac marșul păcii..... Aripa care lipsește mă doare, crescând), nu mai are loc de cuvinte, vede cum LINIȘTEA URBEI ESTE URIAȘĂ ȘI ALBĂ CA O BARZĂ CU PICIORUL LEGAT ÎN STELE și scrie despre paiațe, manechine, motani, fluturi cu sânge albastru, neuitând a spune despre ceea ce-i îmbracă viața, rochia de semne, cuvinte, culori: Pe frânghia cu semne de circulație,/ Rochia mea e din ce în ce mai subțire. Mihaela Oancea trăiește veșnicii în doi, vorbește cu gâze și
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
vine Sau a minții... bogății? Unii vor cât mai mulți bani Cu moda... în pas să fie. Alte gânduri nici nu au Cheltuiesc zilnic și-o... mie. Dar... Săracului nu-i dau. Alții își doresc în viață Oameni simpli, nu paiațe... Acel om, acea ființă Care să îi țină-n brațe Și-a iubi, e-a lor dorință. Visând, tăcuți, în ziua mare, Se înalță și-ncet zboară Spre-o iubire-adevărată. Singura lor comoară, E-a lor dragoste curată! Știm cu
PÂNĂ-N NOPŢILE... BĂTRÂNE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347325_a_348654]
-
susținută îndeaproape de către familia mea. Au urmat studiile de canto în cadrul Universității de Muzică di București, sub atentă îndrumare a profesoarei mele d-na Maria Hurduc. Debutul meu a avut loc pe scena Teatrului Liric din Craiova în rolul Neddei (Paiațe). Următorul pas în cariera mea a fost pe scena Operei Brașov în opereta ''Contesă Maritza'' că mai apoi să pășesc pe scena Operei Române în Boema de Puccini cât și pe cea a Teatrului Național de Opereta ''Ion Dacian'' interpretând
TINA MUNTEANU- ZÂNA OPERETEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346823_a_348152]
-
la balcon/ Orchestra nu mai cântă și nu mai are ton,// Iar scena e pustie și scândura e ruptă,/Cortina strâmb atârnă și sala este mută./ Din când în când mai cântă o pasăre prin pod/ De crezi că e paiața cu râsul său nerod.// Și personagii-umbre se mișcă fără rost/ În comedii sau drame ce parcă nici n-au fost/Fantomele s-adună și se despart în grupuri/Regizorul lipsește-el, meșterul de trucuri.// Și șoapte și foșniri se-aud dinspre
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
voi, pervers, bărbați, femei, duc viață rușinoasă.. . . La noi, mai vezi bătrâni sfătoși la poartă, pe-o băncuță, La voi, mulți tineri ,,puturoși”n-au casă nici mândruță. . . La noi, tot locul are-un strop și din eternitate, La voi. . .,,paiațele” conduc, se cred emancipate. La noi, vibrează ce-i duios, curg doinele de dor, La voi, e putred, găunos, un sentiment de-amor. . . La noi, ce-i simplu-i căutat, de preț e armonia, La voi și portu-i demodat, iubiți
LA VOI ŞI...LA NOI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346357_a_347686]
-
când mugurii vibrau În primăvara nopții când somnul e târziu Și visele albastre la revedere-și iau ... Un cântec mai răsună în scoarța fără viață A ramului ce ieri, pulsa de seva florii; Dar ce sonete, Doamne, scâncesc dintr-o paiață Cu lacrima logodnei uscată-n cer, când norii Mai uită că e toamnă și lasă să mai ningă Cu praf de stele-n palma deschisă-a unui gând, Pe-un ram dintr-o pădure ce-ncearcă să convingă Că nu
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
-n brațe pe cei care tac tăcerea-i omoară pe mine tăcerea n-o să mă-nhațe Nu m-am născut la tăcere în brațe gura de rai m-a-nvățat primul cuvânt n-o fi și viitorul un joc de paiațe despre patrie pot spune oricând Mamă și fiică mi-e țara și ard pentru ea în iubire ca para Costel Zăgan , Cezeisme , 2008 Referință Bibliografică: NU SUNT FIUL TĂCERII / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 815, Anul III
NU SUNT FIUL TĂCERII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345395_a_346724]
-
mulțumeam colecționând discuri. Atunci a apărut în viața noastră inegalabilul Herlea... Emilia Țuțuianu: Baritonul român Nicolae Herlea...? Boris David: Da, Nicolae Herlea, după mine, era cea mai frumoasă voce de bariton din lumea acelor vremuri. Am prins un film cu Paiațe de Leoncavallo cu formidabilul Tito Gobi, sau Rigoletto a lui Verdi cu Gigli. Au mai intervenit unele delegații la București, de obicei singur, când mă întorceam plin de cadouri de la Romarta, de pe Calea Victoriei. La un moment dat făcând mofturi, șeful
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
le-au ros... Neputincioși ne mai oprim pe-un vers Sădind o amintire în cuvânt; Iubirile au propriul univers Ce rareori coboară pe pământ. Halucinant ne învârtim prin viață În caruselul cu iluzii prinși, Cu ochii goi și zâmbet de paiață Ne lamentăm de neputință-nvinși. Ne mai aprinde câte o speranță Și mai visăm o poartă spre iubire... Cuvântului mai dăm câte-o creanță Când morții-i cerem iar o păsuire. de Gabriela Mimi Boroianu 28.02.2016 Referință Bibliografică
CARUSELUL CU ILUZII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377960_a_379289]
-
ea culcată. Toți copiii îi iubesc, Încântați de taina lor. Când florile se ivesc Le zâmbesc încântător. Peisajul îngeresc Mă îndeamnă la visare, De pe-o frunză să citesc Cerul scris cu Cerești Care. Și joaca-n circ este drăguță... Paiațe vesele, hazlii, Și sunt în circ bărbați, femei... Azi vin circarii cei mai buni Referință Bibliografică: CIRCUL-GRUPAJ POETIC PENTRU COPII / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2356, Anul VII, 13 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
CIRCUL-GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375901_a_377230]
-
să cunoască armonia căci energia pozitivă, aici la noi în țară, este prea puțină !” ********************* Așa grâi tribunul întrupat în dreapta să viața căci așa e cum v-am spus-o dragii mei prieteni românul este în propria lui țară o mizerabilă paiața iar Vadim Corneliu, în „România Mare”, are și frați gemeni. Referință Bibliografica: VADIM CORNELIU N-A MURIT ! / Liviu Pirtac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1723, Anul V, 19 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate Drepturile
VADIM CORNELIU N-A MURIT ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372607_a_373936]
-
ce-a vrut să îți dea viață într-o zidire nouă, după-al iubirii chip. Mi-am tatuat cu ură durerile pe față și sufletului ochii i-am scos, precum Oedip, când am aflat că doru-mi a fost doar o paiață, un cerșetor, iubirea purtând-o ca pe-un jip. Ce dor mi-era de tine și iată-mă pe dor stau răstignit, neliniști bătându-mă în cuie. Am încercat prin viață să trec nepăsător, dar pace pentru mine în lumea
OBLOANELE SUNT TRASE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373299_a_374628]
-
să fie și domnul inginer Ionescu, ce i-ar mai înjura el că nu cântă și cântecele lui oltenești! Nu trecu mult și-l văzui printre acei jucători, se împleticea, era beat mort, imita și el acel joc ca o paiață, lumea îl îmbrâncea și râdea de el. M-am sculat să-l trag mai la o parte, dar m-a respins, m-a înjurat și mi-a făcut vânt într-o parte. Striga ca un nebun, Silvia, Silvia și trăgea
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
iritare... „Candidatu”-i supărat fiindcă eu,un oarecare îi sunt „Contracandidat”! Cum,de ce am îndrăzneala să fiu cel ce se opune și să-i strice socoteala unui plan făcut anume? Mă ceartă și mă bârfește, îmi tot spune că-s paiață! Candidând e omenește să am și eu drept la viață. El doar minte și înșală pe oricine întâlnește, că n-aș fi mare scofală... Sunt un om ce nu gândește! Că-s lipsit de bunătate, laș,avar,un hoț și
„CONTRACANDIDATUL!” de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369258_a_370587]
-
aceasta. Printed in ROMANIA VAL GHEORGHIU CINCI DEGETE-N OCHI JURNAL (1990-2006) Prefață de Liviu Antonesei INSTITUTUL EUROPEAN 2007 CUPRINS Un jurnal public 7 Cuvînt înainte 11 1990 Revenire la Peleș 13 1993 Umorul bolnavilor 30 1994 Adio, "căruță cu paiațe"! 37 1995 Casa Poporului, Socola și alte complexe 44 1996 Cîte nu spune omu' la un Beaujolais! 88 1997 Happy-end cu bisturiu 111 1998 Pastel cu pubele 158 1999 Cu, pardon, creionul prin București 176 2000 ... Anonimul venețian 221 2001
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a ajuns această piesă de patrimoniu în incinta pomenită, cine este răspunzător de degradare, care-i este actualmente statutul patrimonial? E de salvat o piesă de valoare (cel puțin documentară). Dacă, nu cumva, e prea tîrziu. 1994 Adio, "căruță cu paiațe"! 16 noiembrie Am bîntuit o viață Teatrul Național. Am stat în stal, în lojă, la galerie, în culise, am urcat în podul celest, am coborît în subsolurile lui Hades. Tot atît de împătimit am bîntuit și sufletele actorilor, multe din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că numai atunci vor fi ei mari, cînd... vor avea directorul care le convine. Oricum, știu că repulsia mă va împiedica de-acum înainte să mai pun piciorul în teatrul la care atît de mult am ținut. Adio, "căruță cu paiațe"! 3 decembrie E adevărat, au greșit (ce vreți, oameni și ei!) comisarii poporului punînd, în marșul lor triumfal, elemente ale clasei muncitoare în ascensiune să facă bucăți, cu baroasele, monumentul Marii Uniri de lîngă Fundația Regele Ferdinand (Biblioteca Centrală), au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui Molière. Pe cînd aici, pe piciorul de plai al reziduurilor paternalist-comuniste, dimpotrivă, cei din descendența unui Millo se simt onorați să fie primiți de personajul care descinde, la rîndu-i, din subteranele înaintașilor săi clandestini și subversivi. O "căruță cu paiațe"! și-o fi zicînd în șmechereasca lui jovialitate de periferie. Și nu cumva o fi avînd dreptate? 19 decembrie Dacă n-ar avea substrat tragic, așa cum numai istoria noastră poate produce fără să obosească atunci povestioara cu Insula Șerpilor s-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în mișcare ca după un sunet universal, semnalizat mereu prin rimă: „Războiu-i foarte animal/ Mai cade unul de pe cal/ Cade pământul de pe cal/ Pocnesc potcoave de metal” (Cadență) sau: „De la Cozia la Vața/ Nimic nu costă viața/ nici eroul nici paiața/ nici stejarii dimineața” (Doină cu variațiuni). În căutarea propriului sine, A. a mai experimentat „poezia-concret-antropologică”, publicând autoreferențiale „sonete thailandeze”, „orientopoetică”, „balada Calcuttei”, „mamma Trinidad”: „Kabir în Caraibbi/ Dante în mantre/ Eminescu în Yemen” (Pregătește-te să trăiești în Trinidad). Romanele
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
mort, Păunul genial, Pentru glorie și franci). Altele osândesc mecanica dogmei și fățărnicia clerului ori procesele sociale nocive: lichelismul, paralizarea energiilor țării (Ploșnițele, Năpârca, Baroane, Omul cu ochii vineți). Desfigurarea bestială sau hidoasă a omului, traducând-o pe cea morală, paiațele anapoda, colajele eterogene, arătările cu o morfologie cvasifantastică, vermina foșgăitoare din pamflete trec în sfera vastei teme argheziene a apocalipsei. A. a realizat cea mai cutremurătoare panoramă a „materiei care se îneacă în propria-i putreziciune”. Valoarea excepțională a artei
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
français, Geneva, 1982; Santa Cruz, primavera y poesía, Santa Cruz de Tenerife, 1986; Care Daniel?, București, 1995; Amintiri fără memorie, București, 1995; Poeme, pref. Nicolae Florescu, București, 1999; Eminescu sub fiorul timpului, pref. Nicolae Florescu, postfață Andrei Ionescu, București, 2000; Paiața tristă, tr. și pref. Simona Cioculescu, București, 2002. Traduceri: Guido Gozzano, Domnișoara Felicia sau Fericirea, București, 1933; Jean Moréas, Stanțe, București, 1945; Dante, La Divine Comédie, introd. trad., Lausanne, 1964. Repere bibliografice: I.E. Torouțiu, Superbă inocență!..., „Litere”, 1934, 13; Vasile
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
se poate compara cu cea franceză, încît ceea ce acolo e ridicol și neînsemnat, la noi e grotesc și scârbos. Și la noi nulitate demagogică suplantează nulitatate; dar ceea ce în Franța e încă o comedie la noi e o farsă de paiațe. Fiecare din paiațele inculte, adeseori din natură stupide, râvnește 153 {EminescuOpXIII 154} la cârma statului, voiește a fi ministru, director de serviciu, deputat, om mare, și d. Brătianu are strania plăcere de-a permuta în diferite chipuri aceste figurine de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]