313 matches
-
dintr-o sensibilitate exacerbată a naturii proprii poetului, agravată de consumul de droguri și alcool, de singurătate și înstrăinare, eșecuri și deziluzii, se naște o poezie extrem de stranie, plină de obsesii apocaliptice, populată de umbre difuze, figuri demonice, simboluri sordide (paianjeni, șobolani, corbi), tensionată de insistarea într-o atitudine beligerantă fără un obiect clar, de refuzul capitulării, al resemnării. Toate arborate sub egida expresionismului: "Pe fruntea mea trece metal înghețat/ Paianjeni îmi caută inima./ Este o lumină ce se stinge în
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
obsesii apocaliptice, populată de umbre difuze, figuri demonice, simboluri sordide (paianjeni, șobolani, corbi), tensionată de insistarea într-o atitudine beligerantă fără un obiect clar, de refuzul capitulării, al resemnării. Toate arborate sub egida expresionismului: "Pe fruntea mea trece metal înghețat/ Paianjeni îmi caută inima./ Este o lumină ce se stinge în gura mea.// Noaptea mă aflam pe o câmpie arsă,/ Înmărmurit de murdăria și praful stelelor./ În tufișul alunului/ Din nou răsunau îngeri de cristal." (De Profundis) Dacă ar fi să
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
zidurile caselor și gardurile grădinilor. Tot mai des mă surprindeam luându-mi geanta, aruncându-mi impermeabilul pe umeri și ieșind în grabă din casă, fără să știu încotro merg. Orașul, care semăna cu un melc, o scoică, o pânză de paianjen, o dantelă elegantă, un roman cu o neobișnuită structură circulară, și ca atare fără final, mă descumpănea. Mă rătăceam deseori, multă vreme n-am reușit să rețin numele străzilor, nici unde începeau și unde se sfârșeau. Mă înecam într-un
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]
-
până sus de tot,/ Unde e posibilă liniștea,/ Pentru că viața și moartea s-ar întâmpla/ Mai jos de mine,/ Ca ploaia sub nori" (Sus) și deja intratele în conștiința măsurii morții, peste intuițiile de până atunci, versurile: "Un fir de paianjen/ Atârnă de tavan,/ Exact deasupra patului meu" (Scară la cer). Abia cu această lectură totală este posibil să-și facă loc, de la sine, un alt punct de orientare a lecturii critice. Nu patetic semnificativă, de-a curmezișul vederilor lui Marin
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
e singura dedicație. Psihoză îi e scrisă lui Virgil Untaru, care va fi cunoscut sub pseudonimul cu care Geo Dumitrescu și-a semnat, în Cadran, prima poezie publicată: Ierunca. Chingi de generație, destrămate într-o diafană, abia bănuită, pînză de paianjen. Psihoză e împlinirea unei stări ciudate, în care sufletul se face nu pui mic de pitpalac, ci nasture, în numele căruia moare trupul: " - Sânt un om mort, prietene, nu râzi?/ un om naiv și mort... - Îl priveam fără glas - / A desfăcut pistolul
Linia de pornire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8155_a_9480]
-
revista România literară „Cartea anului 2011", aduce în literatura română un personaj memorabil: Maria, o taranca din Cîmpia Transilvaniei, care, neîmplinita în iubire și în viață, ajunge să-și renege și să-și blesteme propriile vlăstare. Că o pînză de paianjen în miezul căreia se află această mamă terifiantă, familiile Sucutardean și Vălean își țes existentele într-o istorie de un veac. Apocalipsa pe care o așteaptă în orice clipă o parte dintre membrii milenariști ai clanului, rigorile religioase și sărăcia
Veste bună, privind romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, de Marta Petreu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/41411_a_42736]
-
de tăcere cu scaunele,/ cu lampă, cu biroul, masiv că un bivol, dormitând/ pe picioarele-i subțiri,/ cu copite de alama... s...ț Sub tic-tac-ul ceasului - maniacal -/ papilele-mi auditive vibrează, ca un recif de coral.../ La geamătul artriticei noptiere,/ paianjenii se chircesc,/ cu prazi cu tot, în unghere.../ Plutele papucilor tăi/ se-aud vâslind/ în camera vecină./ Apoi comutatorul./ Apoi explozia luminii,/ izbindu-ți-se de rețină...” (Tăcere) Majoritatea poemelor sunt statice, iar eu-l poetic surprinde stările cu mult
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
Cine era? Că orice femeie, o taină, iar taină că o perla dintr-o scoică. Ascunsă și dăruita atât îndrăznețului scufundator al adâncului mării, cât și plimbărețului căutător de stele de pe plajă." "Prin cămășuța subțire, ca țesuta din fire de paianjen, liniile armonioase și frumoase ale corpului i se zăreau clare și ochii celor doi nu știură ce să admire mai întâi. Unduirea soldurilor de pâine de casă, îngustimea taliei de trestie necoapta sau sfârcurile sânilor că boabele de coarna?" Dacă
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
deceniu și ceva după, originalul Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, cu bogate "rezervații" de glose glossolalice. Cum nimic nu iese din zona de control a inteligenței asociative 6, poetul îmbracă benevol cămașă de fo(a)rță7 a pînzei de paianjen și își pune "tautofoniile" sub semnul lui Arachne. Să fie aici o revelație a unei realități secrete? Nu s-ar zice. Și totuși: "Paianjenul apare în primul rînd că o epifanie lunară",8 iar Christos e prezent în omofonele savant
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
control a inteligenței asociative 6, poetul îmbracă benevol cămașă de fo(a)rță7 a pînzei de paianjen și își pune "tautofoniile" sub semnul lui Arachne. Să fie aici o revelație a unei realități secrete? Nu s-ar zice. Și totuși: "Paianjenul apare în primul rînd că o epifanie lunară",8 iar Christos e prezent în omofonele savant șîntocmite prin (în) sau (dez)-ț binare: "cînd, vampa, cată pegra a-l/opri: veghere cristalina;/ o priveghere Christ alină/ - cîndva, -mpăcată: pe Graal
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
pe a în e, deci "zidul lui Meyer". Mi-am dat seama de greașeală de-abia acum cînd am redeschis cartea ca să văd exact ce culoare avea plapuma de pe patul lui Ippolit, din visul acestuia. Era de mătase verde! Dar paianjenul lui Stavroghin, mai țineți minte? Unul mic, roșu! Mănușile lui Lujin parcă-mi amintesc că-s liliachii. Camera lui Raskolnikov și a babei au tapetul galben. Ar fi curios să-mi notez, să văd ce prefera din spectru Dostoievski. Pentru
“Sinucigaș ratat, bășică de fiere spartă pe două picioare” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13979_a_15304]
-
plăcea să mă urc în vișinul copt de la marginea plațului coboram pe la amiază cu gura-ncuiată cerul gurii roș-albastru-nnegrit astăzi cînd nimic din toate acestea nu-mi mai e la-ndemînă caut doar cuvîntul ce nu vrea să(-mi) rămînă Moștenire Precum paianjenul pe pînza lui proaspătă lasă și poetul bietul moștenire o dîră de viață perimată pe nisipul de sub apele calde Aurea libertas Sunetul aerului cum vocile în creștere ale morților cînd se întorc de pe-o parte pe alta a timpului
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
Din aceeași dată filmul poate fi văzut și în cinematografele din România. Intrigă din "Skyfall" este ținută în mare secret de producători, iar speculațiile despre noul film din seria "James Bond" abundă pe internet. Al patrulea film din franciză "Omul Paianjen", intitulat "The Amazing Spider-Man", în care rolul principal este jucat de tânărul Andrew Garfield, va avea premieră nord-americană pe 3 iulie 2012. Premiera filmului în România este așteptată pe 6 iulie 2012. Regia filmului este semnată de Marc Webb, iar
Cele mai aşteptate filme în 2012 - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/67558_a_68883]
-
le răspundă. Copiii erau Îngrijorați. Unul mai mic Începu să plângă. Dacă a pățit ceva Ionucu? S-o fi rătăcit? S-o fi Întâlnit cu mistreții? Dacă s-a Întâlnit cu mistreții? L-o fi mușcat vreun șarpe? Sau un paianjen uriaș și veninos? Or fi lupi În pădurea asta?! Dacă a căzut Într-o râpă? Dacă l-a Înghițit mlaștina? Panica copiilor tot creștea, căci se apropia timpul de plecat acasă.În curând avea să se lase noaptea.Și dacă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
De ce-ai lăsat, măi, vaca în trifoi ? se răsti la el Hortolomei. Copilul începui a scânci. Femeile se înduioșară și Jana suspină : - Săracu’, ce știe el! Apoi oamenii luară vorba de vitele pierite în sat. Una a înghițit un paianjen, cel mai multe însă au crăpat în trifoaie. Oaia și vita albă nu-i ca calul : îndată se îmflă. Erau și vaci care au luat cuie din iarbă. Cuiul păscut îi găurește boftul, însă se oprește în floare. Mai rău
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și în ajun, după mine să-mi aducă o bomboană de portocale sau un sandvici, și atunci ne-am fi prăbușit amândoi. Trebuie să fi fost vreo trei după-masă când, privind cu ochii arși de febră cum se plimbă un paianjen pe perete, am văzut niște bule transparente de lumină, care urcau încet și se spărgeau de tavan în cioburi colorate de aer. Am închis ochii. Mai întâi am văzut oglinda apei descrețindu-se și netezind cu cercuri largi toate cutele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
trecerea timpului, anulându-și într-o clipă de luciditate programul de autodistrugere pe care și-l declanșase încă din adolescență, prin desfrâu și alcool. Apoi plonjam cu gândul în structura ascunsă a lumii aceleia abominabile, atârnată de un fir de paianjen în care trăiam, și cotrobăiam în neant după o cale de izbăvire a sufletului meu păcătos, care se lăsase îngreunat încă o dată. Greșisem față de Dodo când întorsesem spatele iubirii, și iată, eram acum pedepsită din plin, pentru că greșisem din nou
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Urmează-mă, strigă Teo Haiduc de undeva din fața mea. Tunelul în care intrasem avea bolta joasă și trebuia să înaintez cu capul aplecat înainte. Mirosea foarte intens a mucegai. Am pus mâinile deasupra capului, ca să mă apăr de pânzele de paianjen care simțeam că mi se lipesc pe frunte. Am înaintat așa preț de câteva minute, timp în care vocea lui Teo Haiduc răsuna în fața mea, fără să se poată distinge vreun cuvânt din ce spunea. Inima îmi bătea să-mi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
-l tragă spre fundul unui hău întunecat, de teamă și regrete... Sugrumat de rămășițele scheletice ale vieții lui de altădată ce aruncau umbre macabre... Erau doar frânturi din trecut, amintiri dureroase care se agățau de el ca niște pânze de paianjen. Speranța, însă, era reală. Strălucea mai tare decât stelele care luminau cerul în acea ultimă noapte tăcută de noiembrie... Acum, în timp ce privea resturile vieții, pe care ar fi putut s-o aibă, își dădea seama că nu era vorba numai
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mă... Aaa ! Aaa ! Aaa ! Sar de pe bancă, Într-o panică nebună. Pe piciorul meu urcă un păianjen. Un păianjen mare și negru. Dă-mi-l jos ! strig Înnebunită. Dă-mi-l jos ! Cu o mișcare iute a brațului, Jack aruncă paianjenul pe iarbă, iar eu mă prăbușesc Înapoi pe bancă, și inima Îmi face treișpe-paișpe. Și, evident, momentul a fost total compromis. Bravo. Minunat. Jack Încearcă să mă sărute, iar eu Încep să urlu ca descreierata. Hai că mă descurc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Închin cuvintelor fierbinți/ Livezi Înflorite În fructe purpurii și aer curat./ De aceea omul de dimineață/ A fost aruncat la Începutul pădurilor./ Călător că badea Cârțan/ Să văruiască Întunericul căderilor/ La ochi are roți În fulger/ Pe efigie brațul Scaevola/ Paianjenul de aur În semnul Întrebării/ Și plânsul răsucit În nume scris”. Poet de o inventivitate deosebită, am putea spune cu apetit către construcții poetice foarte interesante. Regretatul poet Ioanid Romanescu are dreptate atunci cand menționează: ,,Făcând parte din caracterele ,,Foarte arare
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
lui goală, provocator. -Aș vrea să mă dezbrac, să facem dragoste, zise el. -Aici ? întreba mirata Lăură. -Nu este nimeni în jur. Avem toate peșterile astea la dispoziție...Le putem lua la rând pe fiecare... -Dar dacă sunt șerpi, scorpioni, paianjeni, șoareci sau alte dihanii ? -O ciupi ușor de talie. Nu-ți fie frică, esti cu mine... Își întoarse capul spre umărul ei și o săruta pasional. -Haide, vino, ca niște turiști fericiți, hai să facem dragoste!... Am înaintat câteva zeci
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ești amețit, uluit de abolirea ciudată a timpului datorită acestei fantastice îndeletniciri de-a umple ungherele goale ale zilei cu pânze extraordinar de fine, de monstruoase în geometria lor subțire, acaparatoare... (mă obsedează din copilărie fragilitatea amenințătoare a plaselor de paianjen)... uneori, zărindu-le îmbrobonate de rouă, între scaieții câmpului, am așteptat, ciulit la maximum, să cedeze, să se rupă, să cadă sub greutatea sferulelor transparente, sau să se prăbușească, tropăite de ghemotoacele acelea de coșmar, cu multe lăbuțe păroase, tarantulele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
partener tânăr pe care l-au acceptat din milă. — Nu ești decât un animal groaznic și dezgustător. — Totuși, pentru a te scuti de neliniștea de a aștepta o falangă de iluminați ai legii în apartamentul tău ca o plasă de paianjen, voi consimți să ajungem acum la o înțelegere. Dacă ești de acord, cinci sau șase dolari îmi vor fi de ajuns. — Sveterul meu a costat patruzeci de dolari, spuse tânărul, pipăind părțile care fuseseră destrămate de sabie. Ești pregătit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Prințese date uitării sau necunoscute... Emil BRUMARU Forma poate fi gustată în toate felurile ei, depinde de spectrul, îngust sau larg, generos, infinit al „privitorului“, de rafinamentul lui, de „degenerarea“ dorințelor sale care, uneori, ating patologicul divin, monstruosul delicat, animalier (paianjeni îngrozitori lucrați ca o bijuterie de lux, gușteri cu guși umflate doar aparent dizgrațios etc.)... sau diformul medieval ce te face să savurezi o infantă cu cearcăne secrete, datorate practicilor singulare, îmbufnată în gulerul ei dantelat, însă gheboasă, cu un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]