742 matches
-
liră; - școala kitharistului; D. educație literară: - școala gramatistului (cititul și scrisul); - studiul autorilor clasici; E. discipline muzicale (Musae): - matematica - disciplină fundamentală propedeutică pentru trezirea spiritului; - aritmetica - știința numerelor; - logistica (logistikh) - practica exercițiilor de calcul; - geometria; - jocurile matematice ale egiptenilor. III. Paideia (propriu-zisă): F. quadriviumul pitagoreic (stadiul avansat al disciplinelor muzicale): - aritmetica; - geometria; - astronomia; - acustica; G. filosofia. Dar, astfel înșiruite, aceste discipline nu spun mai nimic despre fabuloasa perspectivă pe care Platon o avea în legătură cu studiul lor. O redăm, pe scurt, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
astfel înșiruite, aceste discipline nu spun mai nimic despre fabuloasa perspectivă pe care Platon o avea în legătură cu studiul lor. O redăm, pe scurt, în continuare. 4.4. Fundamentarea absolută a curriculumului ca paideiatc "4.4. Fundamentarea absolută a curriculumului ca paideia" Expresia paideia înseamnă, la Platon, pur și simplu „educație”. El i-a conferit semnificații mult mai profunde, epistemice și antropogonice, probabil inspirate de pitagoreici, pe care nu le mai regăsim nicăieri în civilizația și cultura euroatlantică. Avem de a face
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceste discipline nu spun mai nimic despre fabuloasa perspectivă pe care Platon o avea în legătură cu studiul lor. O redăm, pe scurt, în continuare. 4.4. Fundamentarea absolută a curriculumului ca paideiatc "4.4. Fundamentarea absolută a curriculumului ca paideia" Expresia paideia înseamnă, la Platon, pur și simplu „educație”. El i-a conferit semnificații mult mai profunde, epistemice și antropogonice, probabil inspirate de pitagoreici, pe care nu le mai regăsim nicăieri în civilizația și cultura euroatlantică. Avem de a face cu o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de a face cu o fundamentare absolută, valabilă pentru întemeierea oricărui curriculum educațional. Ea are drept concept central adevărul și consideră cunoașterea un proces esențial al formării umane, conceput ca autocunoaștere și autodefinire de sine. Înțelesul filosofic al conceptului de paideia a fost dezvăluit de Platon în Republica, printr-o parabolă ingenioasă numită de obicei „mitul peșterii”, expus în cartea a VI-a a celebrului dialog. Sensul parabolei a fost interpretat multă vreme greșit. Abia în secolul XX Martin Heidegger l-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cartea a VI-a a celebrului dialog. Sensul parabolei a fost interpretat multă vreme greșit. Abia în secolul XX Martin Heidegger l-a supus unei hermeneutici atente, reușind să dezvăluie 21 înțelesul profund pe care Platon îl conferă conceptului de paideia. Este vorba de ceea ce fizicienii de astăzi numesc un „experiment imaginar” (Gedankenexperiment). „Socrate platonicul” propune conlocutorului său Glaucon să-și închipuie că omenirea din toate timpurile s-a născut și a crescut în condițiile constrângătoare ale unei spelaion („peșteră”): legați
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se simte responsabil față de semenii săi rămași în peștera apaideusică. Un imbold puternic îl îndeamnă pe posesorul cunoașterii absolute să se întoarcă în peșteră pentru a-și vindeca semenii de ignoranță speologică. Această reîntoarcere de la Sine la sine este însăși paideia; adică o descensio ad inferos, o coborâre în iadul leneviei și al ignoranței; dar generoasa dăruire de sine a Omului Bun se sfârșește nefericit, însă cât se poate de realist. Generosul posesor al cunoașterii superlative este întâmpinat cu agresivitate de către
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de către apaideusicii peșterii. Ei nu vor să fie dezlegați de ignoranță întrucât se simt bine cu ea. Platon sugerează că cei mai mulți oameni preferă educației lenea intelectuală. Cunoașterea profundă este dificilă, obositoare și neplăcută. Numai filosofii autentici se simt atrași de „paideia solară”. Majoritatea se limitează să-și conducă viața după părere, mulțumindu-se cu căldura și liniștea „grotei ignoranței” în care s-au născut. Mitul platonic este susceptibil de multe interpretări. De aceea, ne putem încumeta să-l considerăm o profeție
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
éducation dans l’Antiquité, Seuil, Paris, 1981 (trad. rom.: Istoria educației în Antichitate, Meridiane, București, 1997), vol. I, p. 109. 2. Îndeobște cunoscută, viața politică a lui Platon contează când trebuie să explicăm statutul Akademiei sale și ceea ce am numit „paideia platonică”. În Scrisoarea a VII-a, compusă între anii 353 și 352, când Platon avea 75 de ani, găsim această mărturisire: „Odinioară, când eram tânăr, intenționam, ca atâția alții, să mă consacru politicii în ziua când mă voi simți stăpân
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Republic of Plato, Londra, 1902. 14. Termenul folosit de Platon este fulax - phylax înseamnă, literal, „paznic”. Având în vedere atribuțiile lui phylax în cetatea imaginară a lui Platon, trebuie să-l considerăm însă ca fiind „santinelă”. Platon insistă că, prin paideia, phylakes devin „adevărați paznici” sau „paznici desăvârșiți”. Ei sunt, de fapt, o castă superioară, conducătorii militari ai polisului. G. Dumézil a observat similitudinea „santinelelor platonice” cu casta kshatria, a luptătorilor, din societatea antică hindusă (cf. O. Cornea, note la Platon
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
superioară, cea mai înaltă în polisul ideal. Similitudinea lor cu brahmanii hinduși este evidentă. Trebuie să subliniem însă că filosofii sunt „făcuți” prin educație și „înnăscuți” datorită sângelui albastru și originii nobile. Ei își câștigă noblețea prin travaliu philomathetic și paideia, nu o primesc de-a gata. 16. Paideia nu este posibilă decât întemeiată pe o solidă propaideia. Educația paznicilor (santinelelor), descrisă de Platon în partea a III-a (cartea a VII-a) a Republicii, începe după ce a fost împlinită propaideia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lor cu brahmanii hinduși este evidentă. Trebuie să subliniem însă că filosofii sunt „făcuți” prin educație și „înnăscuți” datorită sângelui albastru și originii nobile. Ei își câștigă noblețea prin travaliu philomathetic și paideia, nu o primesc de-a gata. 16. Paideia nu este posibilă decât întemeiată pe o solidă propaideia. Educația paznicilor (santinelelor), descrisă de Platon în partea a III-a (cartea a VII-a) a Republicii, începe după ce a fost împlinită propaideia. 17. Vezi I. Negreț-Dobridor, Mitul lui Chiron. Explorări
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o cunoaștere mediocră, speologică. Doar studiul adâncit al filosofiei permite „marea înțelepciune”, „cunoașterea solară”. 19. Mitul lui androguno" la Platon, Banchetul, 189d-192a (vezi mai ales ediția îngrijită de P. Creția, Humanitas, București, 2006). 20. apaideusia - cuvânt compus din a-privativum și paideia - desemnează atât starea de „nedesăvârșire”, cât și „ignoranța”, „prostia”, „lipsa de educație”, „neghiobia”. Pentru a depăși „starea de nedesăvârșire”, cu care anqropo" vine pe lume, omul trebuie să refacă desăvârșirea androgină de dinaintea pedepsei divine. Adică o harmonia (a(rmonia) kosmică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Platon despre adevăr”, în M. Heidegger, traducere de T. Kleininger, Repere pe drumul gândirii, Editura Politică, București, 1987. 22. Cicero, Despre orator, II, 94 (citat și parafrazat de Marrou, op. cit., p. 136. Capitolul Vtc "Capitolul V" Enkyklios paideiatc "Enkyklios paideia" 5.1. Curriculumul supremtc "5.1. Curriculumul suprem" Aceasta este marea creație curriculară a Antichității și, poate, a tuturor timpurilor - în orice caz, și a vremurilor noastre, când, în întreg spațiul euroatlantic se redescoperă, cu uimire și speranță reînnoită, virtuțile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
egipteană, continuau cu cele persane și se sfârșeau cu cele hinduse. Prăbușirea rapidă a efemerului imperiu le-a spulberat și a împiedicat „grecizarea lumii”2. Ruinele imperiului macedonean au păstrat încă multă vreme parfumul culturii eline răspândit de e)gkuklios paideia în numeroase orașe și, în primul rând, în cele mediteraneene. Chiar și după ce Roma și-a extins stăpânirea acestui tărâm. Ca și macedonenii, romanii au fost cuceriți de cultura și educația eline și au rămas astfel cel puțin până la sfârșitul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cele mediteraneene. Chiar și după ce Roma și-a extins stăpânirea acestui tărâm. Ca și macedonenii, romanii au fost cuceriți de cultura și educația eline și au rămas astfel cel puțin până la sfârșitul Republicii romane. Aceasta este perioada în care enkyklios paideia a devenit aproape o religie, o soluție soteriologică remarcabilă folosită cu succes cel puțin un mileniu. Între 336 î.Hr. (data urcării pe tron a lui Alexandru) și 529 d.Hr. (data închiderii Școlii de filosofie de la Atena de către împăratul Iustinian
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
devenit aproape o religie, o soluție soteriologică remarcabilă folosită cu succes cel puțin un mileniu. Între 336 î.Hr. (data urcării pe tron a lui Alexandru) și 529 d.Hr. (data închiderii Școlii de filosofie de la Atena de către împăratul Iustinian), enkyklios paideia era, de fapt, o dogmă pedagogică, pe care nu au afectat-o nici măcar năvălirile barbare; doar metamorfoze ale conținuturilor care influențau nesemnificativ idealul „formării integrale” pot fi semnalate în activitatea școlilor de pe întreg cuprinsul Imperiului Roman. Ce era enkyklios paideia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paideia era, de fapt, o dogmă pedagogică, pe care nu au afectat-o nici măcar năvălirile barbare; doar metamorfoze ale conținuturilor care influențau nesemnificativ idealul „formării integrale” pot fi semnalate în activitatea școlilor de pe întreg cuprinsul Imperiului Roman. Ce era enkyklios paideia?3 Nu trebuie să confundăm această expresie elină din secolul al IV-lea î.Hr. cu „enciclopedia”, termen folosit pentru prima dată în Europa secolului al XVI-lea de către englezul Elyot (1531) și francezul Rabelais (1532). Aceștia din urmă preluau cuvântul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
englezul Elyot (1531) și francezul Rabelais (1532). Aceștia din urmă preluau cuvântul egkukliopaideia folosit de Quintilian cu sensul de „erudiție a retorului latin”. Sensul actual de „cunoaștere universală”, lăsat de enciclopediștii francezi, nu acoperă deloc înțelesul elenistic al lui enkyklios paideia. Oricât ar părea de uimitor, aceasta desemna mult mai mult și mai profund. E drept, în greaca elenistică însemna, pur și simplu, „educație comună, curent, general primită” - așadar, „cultură generală”, „cultură de masă”. Totuși, nu „cultură vulgară”, căci nu era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pur și simplu, „educație comună, curent, general primită” - așadar, „cultură generală”, „cultură de masă”. Totuși, nu „cultură vulgară”, căci nu era pentru oricine, ea fiind rezervată grecilor care, abandonați în „oceanele de barbarie” după prăbușirea Imperiului Macedonean, au considerat enkyklios paideia singura modalitate de a-și proteja noblețea și superioritatea. Enkyklios paideia nu trebuie însă confundată nici cu „cultura de bază”, numită de eleniști propaideumata (propedeutica, propaideumata)4. Rostul propaideumatei era acela de a pregăti spiritul pentru enkyklios paideia, care urma
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cultură de masă”. Totuși, nu „cultură vulgară”, căci nu era pentru oricine, ea fiind rezervată grecilor care, abandonați în „oceanele de barbarie” după prăbușirea Imperiului Macedonean, au considerat enkyklios paideia singura modalitate de a-și proteja noblețea și superioritatea. Enkyklios paideia nu trebuie însă confundată nici cu „cultura de bază”, numită de eleniști propaideumata (propedeutica, propaideumata)4. Rostul propaideumatei era acela de a pregăti spiritul pentru enkyklios paideia, care urma să formeze „omul desăvârșit”, „omul uman”, „omul complet” (visat, în vremurile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
considerat enkyklios paideia singura modalitate de a-și proteja noblețea și superioritatea. Enkyklios paideia nu trebuie însă confundată nici cu „cultura de bază”, numită de eleniști propaideumata (propedeutica, propaideumata)4. Rostul propaideumatei era acela de a pregăti spiritul pentru enkyklios paideia, care urma să formeze „omul desăvârșit”, „omul uman”, „omul complet” (visat, în vremurile noastre, de raportul Aprendre à être redactat de Edgar Fauré). S-a crezut că acest ideal al formării spiritului este exclusiv o creație a generațiilor aristotelică și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
e)gkuklia maqhvmata (enkyklia mathémata = „învățătura enciclică”) și pretendenții Penelopei. Aceștia „aveau acces” la sclavele reginei din Itaca, dar nu și la nurii ei. „Mathemații” neglijau filosofia, rămânând fie un fel de „specialiști”, fie simpli semidocți 6. Așadar, e)gkukliVos paideia era, în esență, împlinire spirituală, adică Filosopia. Penelopa Perifronensis (Preaînțeleaptă) - și nu curtezanele efemere - decide și desăvârșește destinul lui Ulise. „Curtezanele”, adică diversele mathemata, nu sunt decât exerciții pregătitoare pentru marea lecție (mathema) a soartei. Doar filosofia poate dirigui curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adică Filosopia. Penelopa Perifronensis (Preaînțeleaptă) - și nu curtezanele efemere - decide și desăvârșește destinul lui Ulise. „Curtezanele”, adică diversele mathemata, nu sunt decât exerciții pregătitoare pentru marea lecție (mathema) a soartei. Doar filosofia poate dirigui curriculum vitae. Prin ea, e)gkukliVos paideia putea funcționa, realmente, ca un curriculum educațional absolut. 5.2. Programa matematico-kosmopoieticătc "5.2. Programa matematico‑kosmopoietică" Am văzut că enkyklios paideia aspira, în gradul cel mai înalt, la studiul filosofiei. Dar nu numai atât. Încă din secolul al IV
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exerciții pregătitoare pentru marea lecție (mathema) a soartei. Doar filosofia poate dirigui curriculum vitae. Prin ea, e)gkukliVos paideia putea funcționa, realmente, ca un curriculum educațional absolut. 5.2. Programa matematico-kosmopoieticătc "5.2. Programa matematico‑kosmopoietică" Am văzut că enkyklios paideia aspira, în gradul cel mai înalt, la studiul filosofiei. Dar nu numai atât. Încă din secolul al IV-lea, ea a asimilat și retorica. Așadar spiritul paideutic platonic și isocratic s-au reunit într-un tot unitar și coerent. Totuși
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
va vedea într-un capitol următor. De altfel, sistematizarea ca atare a fost pe nedrept atribuită lui Thrax și Varro. Ei mai degrabă au pregătit-o pentru creștinare - ceea ce va însemna și o abandonare a idealului educațional cuprins în enkyklios paideia. Altfel, putem regăsi programa bazată pe „cele șapte arte liberale” încă de la pitagoreici. Poate nu la Pitagora însuși, dar cu certitudine la pitagoreicul Archytas din Tarent (cca 440-360 î.Hr.)8. Pentru pitagoreici, cifrele aveau semnificații profunde și multiple - ceea ce înseamnă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]