266 matches
-
aplicare (statut litigios). Scopul acelui proiect a fost acela de a (re)asigura accesul R. Moldova la Marea Neagră prin portul Giurgiulești de pe Dunăre. Pentru a se stabili cărui stat ar reveni acea porțiune de pământ (enclava basarabeana de tip ), dosarul "Palanca" va fi analizat de o instanță de drept internațional. Potrivit ministrului de externe moldovean de atunci, Andrei Popov, pământul localității Palanca aparține Republicii Moldova și nu va fi deloc cedat Ucrainei. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Palanca, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305824_a_307153]
-
de pe Dunăre. Pentru a se stabili cărui stat ar reveni acea porțiune de pământ (enclava basarabeana de tip ), dosarul "Palanca" va fi analizat de o instanță de drept internațional. Potrivit ministrului de externe moldovean de atunci, Andrei Popov, pământul localității Palanca aparține Republicii Moldova și nu va fi deloc cedat Ucrainei. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Palanca, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305824_a_307153]
-
radical imaginea orașului. Orașul este lovit în martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă, care face un mare număr de victime (aproximativ 1.000 din totalul de 6.000 de locuitori). Un incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier Palanca Mare, cel mai grav afectat de epidemie. Epidemiile de holeră și ciumă s-au repetat la diferite intervale. Cimitirul înființat în 1723 ajunge neîncăpător și în anul 1749 este sfințit un nou cimitir, pe locul actualului Parc Central. Și acesta
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
pct. Bogatu; Refacere 2 punți pietonale sat Mănăstirea Cașin, pct. Ciorpan și pct. Mocanu; Refacere 2 poduri metalice str. Lucacești, punct Asandoaie și pct. Budaca; Refacere 2 podețe sat Valea Seacă, pct. Ioniță și pct. Luca; Refacere punte metalică sat Palanca, pct. Cica; Refacere punte pietonală sat Palanca, pct. Panaite; Refacere punte pietonală sat Palanca, pct. Biserică; Refacere podeț lemn, sat Palanca, pct. Filip Aneta; Refacere 7 podețe lemn sat Ciugheș; Refacere 1500 m drum local, sat Mileștii de Jos; Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Mănăstirea Cașin, pct. Ciorpan și pct. Mocanu; Refacere 2 poduri metalice str. Lucacești, punct Asandoaie și pct. Budaca; Refacere 2 podețe sat Valea Seacă, pct. Ioniță și pct. Luca; Refacere punte metalică sat Palanca, pct. Cica; Refacere punte pietonală sat Palanca, pct. Panaite; Refacere punte pietonală sat Palanca, pct. Biserică; Refacere podeț lemn, sat Palanca, pct. Filip Aneta; Refacere 7 podețe lemn sat Ciugheș; Refacere 1500 m drum local, sat Mileștii de Jos; Refacere 1500 m drumuri vicinale sat Băsești; Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Refacere 2 poduri metalice str. Lucacești, punct Asandoaie și pct. Budaca; Refacere 2 podețe sat Valea Seacă, pct. Ioniță și pct. Luca; Refacere punte metalică sat Palanca, pct. Cica; Refacere punte pietonală sat Palanca, pct. Panaite; Refacere punte pietonală sat Palanca, pct. Biserică; Refacere podeț lemn, sat Palanca, pct. Filip Aneta; Refacere 7 podețe lemn sat Ciugheș; Refacere 1500 m drum local, sat Mileștii de Jos; Refacere 1500 m drumuri vicinale sat Băsești; Refacere 90 m punte pietonală pe DC 185
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Asandoaie și pct. Budaca; Refacere 2 podețe sat Valea Seacă, pct. Ioniță și pct. Luca; Refacere punte metalică sat Palanca, pct. Cica; Refacere punte pietonală sat Palanca, pct. Panaite; Refacere punte pietonală sat Palanca, pct. Biserică; Refacere podeț lemn, sat Palanca, pct. Filip Aneta; Refacere 7 podețe lemn sat Ciugheș; Refacere 1500 m drum local, sat Mileștii de Jos; Refacere 1500 m drumuri vicinale sat Băsești; Refacere 90 m punte pietonală pe DC 185, sat Băsești; Refacere punte pietonală drum sătesc
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
ce oferea diverse privilegii comercianților din Liov, orașul este menționat ca punct vamal cu denumirea Teagheaneachi . Ca cetate de frontieră Tighina s-a dezvoltat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care a construit o cetate din pământ și lemn - o palancă, pentru a apăra trecătoarea de tătari , și a lui Petru Rareș. Cetățuia de pământ era, probabil, rotundă sau semicirculară, avea șanț și val de apărare, iar în poala valului din interiorul cetății erau făcute locuințe de tip bordei. Acest lucru
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
și Cetatea Albă. Se presupune că la Soroca, pe locul unei vechi escale menționată de sursele genoveze, "Alciona" („albastră” în grecește) sau "Polihromia" („colorată” în grecește - numele sunt bizantine) a fost înălțată întîi o cetate din lemn și pământ, o palancă sau poate o posadă în primul sfert al secolului XV, dar cu o primă mențiune documentară sub numele de Soroca doar la 12 iulie 1499 odată cu primul său pârcălab Coste. La 12 iulie 1499, la Curtea Domnească de la Hârlău, în
Cetatea Soroca () [Corola-website/Science/297707_a_299036]
-
(redenumită de turci în Bender) este o cetate moldovenească din secolul XV, din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care a construit-o din pământ și lemn - o palancă, pentru a apăra trecătoarea de tătari. Cetățuia de pământ era, probabil, rotundă sau semirculară, avea șanț și val de apărare, iar în poală valului din interiorul cetății erau făcute locuințe de tip bordei. Acest lucru este demonstrat de săpăturile care
Cetatea Tighina () [Corola-website/Science/317016_a_318345]
-
mai simplă, mai modernă. Acoperișul este construit din grinzi groase, dreptunghiulare și este acoperit cu ardezie, așezată sub formă de solz de pește (prezent la turnul mare și la cele două turnulețe). Podul castelului este pavat cu cărămidă așezată pe palanca. Lucarnele sunt confecționate din lemn de brad, acoperite cu tablă de zinc (mai tarziu tablă zincata) Fundația este din piatră de codru (beton ciclopan), iar pereții din cărămidă. La parter grosimea pereților, pe alocuri este de un metru. La etaj
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
a fost construită -în fața vadului peste Nistru- pe locul unei vechi fortărețe genoveze: "Alciona" (numit chiar "Olihonia"). Castel Alciona, situată la circa 160 km spre nord de Chișinău, a fost înălțata o cetate din lemn și pământ, a unei palănci sau poate chiar posade în primul sfert al secolului XV. Nicolae Bulat consideră cetatea Soroca „opera genovezilor” și nu-i altceva decît bătrînă „Olhionie” - colonie străveche, iar mai tîrziu factorie genoveza. di S. Georgio". "Atti della Società Ligure di Storia
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
fi spânzurat. O stradă din Bistrița poartă din 1995 numele lui Emil Rebreanu, una din Năsăud începând din 1996, precum și una din Onești. În anul 2012 a fost dezvelit un monument în memoria sa la granița dintre localitățile Ghimeș-Făget și Palanca din județul Bacău, în apropierea locului unde se crede că ar fi fost spânzurat. Monumentul are patru metri înălțime și este confecționat din piatră și bronz, pe o parte se află efigia sa, în timp ce pe cealaltă este reprezentat Sfântul Gheorghe
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
Biserica de lemn „Acoperemântul Maicii Domnului” din Palanca, raionul Călărași este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de importanță națională din Republica Moldova. Lăcașul este ridicat pe un fundament de piatră și are particularități tipologice cu bisericile din Horodiște și Vorniceni, elementele constitutive fiind specifice influenței arhitecturii
Biserica de lemn din Palanca () [Corola-website/Science/333900_a_335229]
-
aliniamentele succesive aprobate de Consiliul Militar Interaliat. Granița a fost trecută la 16/29 noiembrie prin Pasul Prisecani spre Tulgheș, Borsec, Toplița și spre Ditrău de către primele efective ale Diviziei a 7-a. Divizia 1 a trecut Carpații Orientali pe la Palanca și a ocupat Miercurea Ciuc. Ulterior, după ce au ocupat văile Oltului și Mureșului, la 25 noiembrie/8 decembrie Divizia a 7-a ocupat Târgu-Mureș și la 28 noiembrie/ 11 decembrie Reghin, iar Divizia 1 s-a întins spre sud-vest spre Brașov
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
cam 10 vagoane de sare care nu erau puține pentru acele timpuri. Datorită bogăției zăcământului de sare de la Târgu Ocna, Austro-Ungaria și România au fost interesate să construiască și au realizat în 1897, o cale ferată transcarpatică prin pasul Ghimeș - Palanca, pe Valea Trotușului, pentru a realiza legătură între Transilvania și Moldova. În anul 1891 transportul pe verticală a fost înlocuit cu transportul pe orizontală, prin executarea din dreptul puțului de extracție, a unei galerii de coastă -„tunel de extracție”. Data
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]