900 matches
-
al planseului nazal. Alterarea structurală este atribuită unei malpozitii și/sau deformări ale cartilajului nazal bazal spre despicatură, ducând la rotația lui în două planuri. Unghiul ascuțit dintre ramura medială și laterală devine obtuz. (4,5,12,15) Fantele labio palatine Fantele labio-palatine rezultă dintr-un defect de sudură a burjonilor faciali secundari (nazali, interni și externi) și a burjonilor maxilari (superiori) de sub gutierele olfactive. Fantele labiale interesează din față în spate buza superioară, pragul narinar, gingia și palatul primar. Buza
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
masivului median intermaxilar cu masivul lateral (unirea burjon nazal lateral cu cel maxilar superior), limita posterioară a sudurii corespunzând canalului incisiv. În cazul buzei despicate, incisivul lateral este dirijat, aceasta diviziune putând constitui singură o fantă minimă de malformație. Fantele palatine sunt datorate unui deficit de sudură a proceselor palatine provenite din față profundă a burjonilor maxilari superiori. Cauza defectului de sudură este o hipoplazie a burjonului maxilar superior. Când aceasta hipoplazie este unilaterală, procesul palatin se va uni cu septul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
lateral cu cel maxilar superior), limita posterioară a sudurii corespunzând canalului incisiv. În cazul buzei despicate, incisivul lateral este dirijat, aceasta diviziune putând constitui singură o fantă minimă de malformație. Fantele palatine sunt datorate unui deficit de sudură a proceselor palatine provenite din față profundă a burjonilor maxilari superiori. Cauza defectului de sudură este o hipoplazie a burjonului maxilar superior. Când aceasta hipoplazie este unilaterală, procesul palatin se va uni cu septul nazal, fanta palatină nedeschizând decât o fosă nazală. Dacă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
fantă minimă de malformație. Fantele palatine sunt datorate unui deficit de sudură a proceselor palatine provenite din față profundă a burjonilor maxilari superiori. Cauza defectului de sudură este o hipoplazie a burjonului maxilar superior. Când aceasta hipoplazie este unilaterală, procesul palatin se va uni cu septul nazal, fanta palatină nedeschizând decât o fosă nazală. Dacă hipoplazia este bilaterală, cele două fose nazale vor fi deschise, septul nazal rămânând liber, vizibil între marginile fantei. Sudura palatului primar și a buzei se produce
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
unui deficit de sudură a proceselor palatine provenite din față profundă a burjonilor maxilari superiori. Cauza defectului de sudură este o hipoplazie a burjonului maxilar superior. Când aceasta hipoplazie este unilaterală, procesul palatin se va uni cu septul nazal, fanta palatină nedeschizând decât o fosă nazală. Dacă hipoplazia este bilaterală, cele două fose nazale vor fi deschise, septul nazal rămânând liber, vizibil între marginile fantei. Sudura palatului primar și a buzei se produce din spate în față, iar a palatului secundar
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
liber, vizibil între marginile fantei. Sudura palatului primar și a buzei se produce din spate în față, iar a palatului secundar (bolta, val și lueta) se face din față în spate. Invers acestui proces normal de sudură, fantele labiale și palatine din malformație se formează din față în spate, pentru buza și palatul primar, și din spate în față pentru palat și valul palatin. Fantele buzei și ale palatului primar sunt limitate la buza, fantele labiale din buza despicată simplă (cheilodisrafii
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și lueta) se face din față în spate. Invers acestui proces normal de sudură, fantele labiale și palatine din malformație se formează din față în spate, pentru buza și palatul primar, și din spate în față pentru palat și valul palatin. Fantele buzei și ale palatului primar sunt limitate la buza, fantele labiale din buza despicată simplă (cheilodisrafii) sau interesează în mod egal palatul primar anterior, realizând fantele labioalveolare (cheilognatodisrafii). Fantele palatului secundar pot fi limitate la palatul moale (lueta și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
buzei și ale palatului primar sunt limitate la buza, fantele labiale din buza despicată simplă (cheilodisrafii) sau interesează în mod egal palatul primar anterior, realizând fantele labioalveolare (cheilognatodisrafii). Fantele palatului secundar pot fi limitate la palatul moale (lueta și valul palatin), reprezentând stafilodisrafiile. Vomerul se poate atașa la una din lamele palatine (fanta palatină unilaterală) sau să rămână liber (fanta palatină bilaterală). Fantele totale interesează în același timp sudura anterioară și sudura posterioară (cheilo-gnatoplatodisrafile sau despicăturile totale), ce pot fi unilaterale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
din buza despicată simplă (cheilodisrafii) sau interesează în mod egal palatul primar anterior, realizând fantele labioalveolare (cheilognatodisrafii). Fantele palatului secundar pot fi limitate la palatul moale (lueta și valul palatin), reprezentând stafilodisrafiile. Vomerul se poate atașa la una din lamele palatine (fanta palatină unilaterală) sau să rămână liber (fanta palatină bilaterală). Fantele totale interesează în același timp sudura anterioară și sudura posterioară (cheilo-gnatoplatodisrafile sau despicăturile totale), ce pot fi unilaterale sau bilaterale (gura de lup). Fantele labio-maxilo palatine Au o frecvență
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
despicată simplă (cheilodisrafii) sau interesează în mod egal palatul primar anterior, realizând fantele labioalveolare (cheilognatodisrafii). Fantele palatului secundar pot fi limitate la palatul moale (lueta și valul palatin), reprezentând stafilodisrafiile. Vomerul se poate atașa la una din lamele palatine (fanta palatină unilaterală) sau să rămână liber (fanta palatină bilaterală). Fantele totale interesează în același timp sudura anterioară și sudura posterioară (cheilo-gnatoplatodisrafile sau despicăturile totale), ce pot fi unilaterale sau bilaterale (gura de lup). Fantele labio-maxilo palatine Au o frecvență de 1
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
egal palatul primar anterior, realizând fantele labioalveolare (cheilognatodisrafii). Fantele palatului secundar pot fi limitate la palatul moale (lueta și valul palatin), reprezentând stafilodisrafiile. Vomerul se poate atașa la una din lamele palatine (fanta palatină unilaterală) sau să rămână liber (fanta palatină bilaterală). Fantele totale interesează în același timp sudura anterioară și sudura posterioară (cheilo-gnatoplatodisrafile sau despicăturile totale), ce pot fi unilaterale sau bilaterale (gura de lup). Fantele labio-maxilo palatine Au o frecvență de 1/500. Momentul critic embrionar de apariție a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
una din lamele palatine (fanta palatină unilaterală) sau să rămână liber (fanta palatină bilaterală). Fantele totale interesează în același timp sudura anterioară și sudura posterioară (cheilo-gnatoplatodisrafile sau despicăturile totale), ce pot fi unilaterale sau bilaterale (gura de lup). Fantele labio-maxilo palatine Au o frecvență de 1/500. Momentul critic embrionar de apariție a fantei o reprezintă perioada săptămânilor 5-7. Este incriminată ereditatea alături de alți factori favorizanți generali acceptați în geneza malformațiilor. Tipuri de fisuri labio maxilo palatine: -fisuri labiale unilaterale sau
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de lup). Fantele labio-maxilo palatine Au o frecvență de 1/500. Momentul critic embrionar de apariție a fantei o reprezintă perioada săptămânilor 5-7. Este incriminată ereditatea alături de alți factori favorizanți generali acceptați în geneza malformațiilor. Tipuri de fisuri labio maxilo palatine: -fisuri labiale unilaterale sau bilaterale complete sau incomplete (buza de iepure). -fisura labio-maxilară uni- sau bilaterală. -fisura labio-maxilo-palatină completă unilaterală sau bilaterală (gura de lup), -fisuri izolate de val, bolta palatină, incomplete. Inserția anormală a mușchilor valului palatin (ridicător și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
acceptați în geneza malformațiilor. Tipuri de fisuri labio maxilo palatine: -fisuri labiale unilaterale sau bilaterale complete sau incomplete (buza de iepure). -fisura labio-maxilară uni- sau bilaterală. -fisura labio-maxilo-palatină completă unilaterală sau bilaterală (gura de lup), -fisuri izolate de val, bolta palatină, incomplete. Inserția anormală a mușchilor valului palatin (ridicător și tensor) pe marginea posterioară a palatului dur, ca și hipoplazia mușchilor, sunt o cauză importantă a disfuncției trompei lui Eustachio, ce facilitează apariția patologiei inflamatorii otice, ca și hipoacuzie (de transmisie
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
labio maxilo palatine: -fisuri labiale unilaterale sau bilaterale complete sau incomplete (buza de iepure). -fisura labio-maxilară uni- sau bilaterală. -fisura labio-maxilo-palatină completă unilaterală sau bilaterală (gura de lup), -fisuri izolate de val, bolta palatină, incomplete. Inserția anormală a mușchilor valului palatin (ridicător și tensor) pe marginea posterioară a palatului dur, ca și hipoplazia mușchilor, sunt o cauză importantă a disfuncției trompei lui Eustachio, ce facilitează apariția patologiei inflamatorii otice, ca și hipoacuzie (de transmisie, mai rar de percepție). Modificările osoase și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
mușchilor, sunt o cauză importantă a disfuncției trompei lui Eustachio, ce facilitează apariția patologiei inflamatorii otice, ca și hipoacuzie (de transmisie, mai rar de percepție). Modificările osoase și cartilaginoase ale nasului, ca și modificările palatului dur, ca și al valului palatin, pot genera tulburări respiratorii și fonatorii. Implicarea unor mutații ale cromozomilor 2f, 6q, 17p, 22q, determină malformații ale buzelor și ale palatului. Implicarea diferiților factori de mediu, ca deficitul de acid folic, fumatul, medicația antiepileptică, doze crescute de acid retinoic
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
geneza acestor malformații ale buzei. Cauza defectelor multifactoriale includ atât factori genetici, cât și cei de mediu. Despicăturile faciale se întâlnesc într-o varietate genetică, însă nu s-a putut individualiza o singura genă care să controleze defectele labiale și palatine. Au fost identificate astfel de gene pe cromozomii 1,2, 3,4, 6, 11, 14, 17 și 19. Unele anomalii cromozomiale specifice sunt observate consecvent (trisomia D cu despicatură labială mediană sau despicătură labială asociată sindromului Woude). Sunt menționate legăturile
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Sunt menționate legăturile cu sarcina a unor factori de mediu ca medicamente (fenitoina, acid retinoic, antagoniști ai acidului folic) și fumatul. Rol protectiv îl joacă administrarea de multivitamine în primele 4 luni de sarcină. Una din tulburările frecvente asociate despicăturii palatine o reprezintă deletia 22 q 11. 2 cu defecte congenitale cardiace asociate cu defect septal ventricular, tetralogie Fallot, arc aortic întrerupt. Deletia 22 q11.2 include fenotipul în sindrom Di Georg (anomalii cardiace, hipocalcemie, agenezia sau hipoplazia de timus și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
congenitale cardiace asociate cu defect septal ventricular, tetralogie Fallot, arc aortic întrerupt. Deletia 22 q11.2 include fenotipul în sindrom Di Georg (anomalii cardiace, hipocalcemie, agenezia sau hipoplazia de timus și sindromul velo-cardio-facial). Există în cadrul sindromului Pierre Robin, asocierea despicăturii palatine cu micrognație, glosoptosis, retropoziția limbii în faringe cu obstructia căilor respiratorii. METODE DE DIAGNOSTIC Evaluarea unui copil cu despicătură orofacială necesită un istoric familial și prenatal corect, ca și un examen fizic. Istoricul trebuie să precizeze consumul în sarcină de către
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
din chirurgii pediatrici, oromaxilofaciali, otorinolaringologi, plasticeni, ca și colegii de la ortodonție, radiologie, logopedie, audiologie, psihiatrie (7,8). TRATAMENT Protocolul terapeutic Se realizează după consultul multidisciplinar prin aplicarea unui protocol bine stabilit: -în primele 6 săptămâni - îngrijire maxilo-ortopedică cu obturarea bolții palatine cu o placă de maxilar superior, în vederea creșterii normale a maxilarului superior și obținerii unei funcții normale a boltii palatine; -între 4-6 luni - se face obturarea chirurgicală a fisurii labiale; -după 1 an - control ORL regulat în vederea rezolvarii unor eventuale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Se realizează după consultul multidisciplinar prin aplicarea unui protocol bine stabilit: -în primele 6 săptămâni - îngrijire maxilo-ortopedică cu obturarea bolții palatine cu o placă de maxilar superior, în vederea creșterii normale a maxilarului superior și obținerii unei funcții normale a boltii palatine; -între 4-6 luni - se face obturarea chirurgicală a fisurii labiale; -după 1 an - control ORL regulat în vederea rezolvarii unor eventuale afecțiuni ale urechii medii (otite seroase, colesteatom) sau tulburări de vorbire; eventual prelungire chirurgicală a columelei cu corecția vestibulului nazal
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de fisură labio-maxilo-palatină reprezintă pentru copil un adevărat handicap estetic și funcțional. Se întâlnesc frecvent tulburări de alimentație datorită faptului ce sugarul nu poate închide buzele, neputând astfel să sugă în fisura labială, iar când fisura este și a bolții palatine, sindromul disfagic se accentuează. Se pot produce, de asemenea, inflamații recidivante ale căii aeriene superioare și inferioare. În cazul tulburărilor de vorbire, se discută despre apariția unei rinolalii deschise. Pacienții, pentru a putea fi înțeleși, trebuie să aibă o funcție
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ce necesită hemostază secundară. Uneori, plasarea unei traheostome postoperator poate fi folositoare în prevenirea tulburărilor respiratorii. Complicațiile tardive cele mai dificile sunt reprezentate de fistule sau insuficiența velofaringiană persistentă având un impact funcțional important. Apar, în special, în cazul defectelor palatine lărgite în zonele de tensiune sau la joncțiunea dintre palatul primar și cel secundar, sau la joncțiunea dintre palatul dur și cel moale (11). Se poate folosi pentru rezolvare fie un lambou local, fie o proteză dentară. Insuficiența velo-faringiană persistentă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Gh. În vârstă de 19 ani, a prezentat tulburări ventilatorii nazale, cu obstrucția intermitentă a foselor nazale, hipoacuzie progresivă și modificări de vorbire. Videofibroscopia evidențiază deviația septului nazal cu rinită cronică hipertrofică, la nivelul cavumului vegetații adenoide și un val palatin flasc. Examenul CT scanner confirmă existența unor sechele după rezolvarea unui defect labio- velo-palatin la vârsta de 1 an, cu un rezultat bun estetic și funcțional. Audiograma arată o hipoacuzie de percepție moderată, ce a necesitat protezare auditivă (10,17
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de somn la o vârstă mai tânără față de rasa albă. De asemenea, la estasiatici și la locuitorii insulelor din Pacific s-a constatat o prevalență crescută a SAOS. Elementele anatomice craniofaciale, care cresc riscul de apariție a SAOS, sunt: bolta palatină înaltă și îngustă, vălul palatin alungit, bărbia mică (micrognație) și situată posterior (retrognație), precum și o distanță mare între incisivii superiori și cei inferiori. La copil, aceste caractere se pot transmite genetic și se pot accentua odată cu creșterea, mai ales în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]