305 matches
-
întreprinsă pentru ca șamanul să ajungă, în extaz, alături de zei și să le ceară binecuvântarea, adică succesul la vânătoare. Același autor consideră că misterioasele "sceptre de comandă" sunt bețe de tobă. Dacă această interpretare este acceptată, aceasta ar însemna că vrăjitorii paleolitici foloseau tobe comparabile cu acelea ale șamanilor siberieni 26. Explicația lui H. Kirchner a fost controversată, și nu ne reclamăm competența de a o judeca. Totuși existența unui anumit tip de "șamanism" în epoca paleolitică pare sigură. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aceasta ar însemna că vrăjitorii paleolitici foloseau tobe comparabile cu acelea ale șamanilor siberieni 26. Explicația lui H. Kirchner a fost controversată, și nu ne reclamăm competența de a o judeca. Totuși existența unui anumit tip de "șamanism" în epoca paleolitică pare sigură. Pe de o parte, șamanismul domină încă în zilele noastre ideologia religioasă a vânătorilor și a păstorilor. Pe de altă parte, experiența extatică în sine, ca fenomen originar, este constitutivă condiției umane; nu ne putem imagina o epocă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Misterul" constituit de modul de a exista specific femeilor a jucat un rol important în numeroase religii, atât primitive cât și istorice. Este meritul lui Leroi-Gourhan de a fi pus în lumină funcția centrală a polarității masculin-feminin în ansamblul artei paleolitice, i.e. picturi și reliefuri rupestre, statuete sau plachete din piatra. El a putut să arate, în plus, unitatea acestui limbaj simbolic, din regiunea franco-cantabrică până în Siberia. Utilizând analiza topografică și statistică, Leroi-Gourhan a ajuns la concluzia că figurile (formele, chipurile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
era un sanctuar și că plăcile de piatră sau figurinele constituie "sanctuare mobile", având aceeași structură simbolică ca și peșterile pictate. Totuși, acest autor admite că sinteza pe care el consideră că a reconstituit-o nu ne revelă limbajul religiei paleolitice. Metoda sa îi interzice să recunoască "evenimentele" evocate în anumite picturi rupestre, în celebra "scenă" de la Lascaux, interpretată de alți cercetători ca un accident de vânătoare sau o ședință șamanică, Leroi-Gourhan nu vede decât o pasăre aparținând unui anumit "grup
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
inconsistență în "citirea" figurilor și semnelor, precum și faptul că n-a raportat riturile efectuate în grote la sistemul simbolic pe care 1-a stabilit 31. Oricum, contribuția lui Leroi-Gourhan este importantă: el a demonstrat unitatea stilistică și ideologică a artei paleolitice și a pus în evidență complementaritatea valorilor religioase camuflate sub semnul "masculinului" și "femininului". Un simbolism analog caracteriza "satul" din Mal'ta, cu cele două jumătăți ale sale distincte, destinate celor două sexe. Sistemele implicând complementaritatea celor două principii sexuale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vom întâlni, de asemenea, în religiile arhaice. Probabil că acest principiu al complementarității era invocat atât pentru a organiza lumea cât și pentru a explica misterul creației sale și al regenerării sale periodice. 7. Rituri, gândire și imaginație la vânătorii paleolitici Descoperirile recente ale paleontologiei au în comun faptul că împing tot mai departe în timp "începuturile" omului și ale culturii. Omul se dovedește mai vechi și activitatea sa psihomentală mai complexă decât se credea chiar și numai cu câteva decenii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
imagine" a apei, nenumăratele urme lăsate de degete și de diferite unelte indică un "act individual de participație", în care simbolismul sau mitologia acvatică jucau un rol bine determinat 34. Atari analize conforma funcția rituală a semnelor și a figurilor paleolitice. Pare acum evident că aceste imagini și aceste simboluri se referă la anumite "istorii", adică la anumite evenimente având legătură cu anotimpurile, obiceiurile vânatului, sexualitatea, moartea, puterile misterioase ale anumitor ființe supranaturale și ale anumitor personaje ("specialiști ai sacrului"). Reprezentările
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Pare acum evident că aceste imagini și aceste simboluri se referă la anumite "istorii", adică la anumite evenimente având legătură cu anotimpurile, obiceiurile vânatului, sexualitatea, moartea, puterile misterioase ale anumitor ființe supranaturale și ale anumitor personaje ("specialiști ai sacrului"). Reprezentările paleolitice pot fi considerate un cod semnificând atât valoarea simbolică (deci "magico-religioasă") a imaginilor, cât și funcția lor în ceremoniile care se referă la anumite "istorii". Desigur, noi nu vom ști niciodată conținutul precis al acestor "istorii". Dar "sistemele" în care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
35 Ceea ce a atras critica lui P. J. Ucko, op. Cit., pp. 140 sq. Acest autor, după ce a reamintit unele exemple în care comparația etnografică a clarificat unele aspecte ale societăților preistorice (pp. 151 sq.), prezintă o analiză a artei rupestre paleolitice în lumina faptelor australiene și africane (pp. 191 sq.) 36 Reamintim că conceptul de "fosile vii" a fost folosit cu succes în mai multe ramuri ale biologiei, cu deosebire în speologie. Troglobiile care populează astăzi peșterile aparțin unei faune de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Eurasia, în Europa Orientală, în Melanezia, la indienii din California etc.). El este practicat pretutindeni de către vânători, fie pentru a împăca sufletul animalului doborât, fie pentru a asigura înmulțirea vânatului 39. În ambele cazuri, continuitatea cu ideologia religioasă a vânătorilor paleolitici este evidentă. În plus, "solidaritatea mistică" între grupul vânătorilor și vânat lasă să se presupună existența unui anumit număr de "secrete ale meseriei" în posesiunea exclusivă a bărbaților; or, asemenea "secrete" sunt comunicate adolescenților prin intermediul inițierilor. Dansul circular ilustrează admirabil
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că acest zeu african reprezintă cea mai veche credință religioasă a vânătorilor euro-africani, într-o epocă pe care savantul suedez o localizează înainte de ~ 800041. Pe scurt, pare plauzibil să se afirme că un anumit număr de mituri erau familiare populațiilor paleolitice, în primul rând miturile cosmogonice și miturile de origine (originea omului, a vânatului, a morții etc.). Pentru a nu cita decât un exemplu, un mit cosmogonic pune în scenă Apele Primordiale și Creatorul, antropomorf sau sub formă de animal acvatic
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de figuri supranaturale și episoade mitologice, pe care le vom întâlni în tradițiile religioase ulterioare, reprezintă foarte probabil "descoperiri" ale epocilor de piatră. 10. Moștenirea de la vânătorii din paleolitic Progresele realizate în vremea mezoliticului pun capăt unității culturale a populațiilor paleolitice și declanșează varietatea și divergențele, care vor deveni de acum înainte principala caracteristică a civilizațiilor. Rămășițele societăților de vânători paleolitic! Încep să pătrundă în regiunile marginale sau greu accesibile: deșertul, marile păduri, munții. Dar acest proces de îndepărtare și de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
epocilor de piatră. 10. Moștenirea de la vânătorii din paleolitic Progresele realizate în vremea mezoliticului pun capăt unității culturale a populațiilor paleolitice și declanșează varietatea și divergențele, care vor deveni de acum înainte principala caracteristică a civilizațiilor. Rămășițele societăților de vânători paleolitic! Încep să pătrundă în regiunile marginale sau greu accesibile: deșertul, marile păduri, munții. Dar acest proces de îndepărtare și de izolare al societăților paleolitice nu implică dispariția comportamentului 14 E. Anati, op. Cit., p. 175; J. Maringer, The Gods oftheprehistoricmân, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și divergențele, care vor deveni de acum înainte principala caracteristică a civilizațiilor. Rămășițele societăților de vânători paleolitic! Încep să pătrundă în regiunile marginale sau greu accesibile: deșertul, marile păduri, munții. Dar acest proces de îndepărtare și de izolare al societăților paleolitice nu implică dispariția comportamentului 14 E. Anati, op. Cit., p. 175; J. Maringer, The Gods oftheprehistoricmân, pp. 184 sq. Vezi, de asemenea, Muller-Karpe, op. Cit., I, pp. 239 sq. 15 Și nu numai pentru credințele epocilor preistorice. Grecii înșiși localizaseră sufletul (și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și Mama-Pământ, sau cu o dramă mitică implicând împreunarea sexuală, moartea și învierea. 12. Femeia și vegetația. Spațiu sacru și reînnoirea periodică a Lumii Prima, și poate cea mai importantă urmare a descoperirii agriculturii, provoacă o criză în valorile vânătorilor paleolitici: relațiile de ordin religios cu lumea animală sunt înlocuite cu ceea ce se poate numi solidaritatea mistică între om s, i vegetație. Dacă oasele și sângele reprezentau până acum esența și sacralitatea vieții, de aici înainte sperma și sângele le întruchipează
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
violenței Note 1 Neurobiologul I. Segev, cercetător al mecanismelor cerebrale, de la Universitatea Ebraică Hadasah. Este membru al proiectului Human Brain Project. 2 Proiectul de cercetare Lower Danube Survey (LoDanS) are ca obiect de cercetare descoperirea și sondarea mai multor așezări paleolitice în regiunea Dunării de Jos, pentru a stabili, prin mijloace moderne, diferitele etape istorice ale evoluției hominidelor. 3 Gena Forkhead box protein P2, cunoscută ca FOXP2, localizată în cromozomul 7 (7q31, SPCH1 locus), face parte din grupul de factori de
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
dispunem de 35.000 de obiecte de patrimoniu. Realizarea unui asemenea patrimoniu muzeal a fost posibilă prin aportul specialiștilor băcăuani, aport cunoscut și recunoscut în mediile științifice și culturale naționale. În sprijinul acestor informații vin piesele descoperite în stațiunile arheologice paleolitice de la Buda și Lespezi, cele neo-eneolitice de la Podei-Tg. Ocna, Găiceana, Aldești-Onișcani, Poduri sau, cele mai recente, de la Fulgeriș Pîncești. De asemenea, pot fi amintite descoperirile aparținând epocii bronzului de la Răcătău, Răcăciuni, Oncești, Bărboasa sau Valea Seacă. Pot fi aduse în
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
și dezvoltat în principal pe baza cercetărilor arheologice efectuate de-a lungul timpului în diverse stațiuni din zonă. În cadrul colecțiilor de arheologie și istorie sunt cuprinse piese de o valoare deosebită, descoperite în urma cercetărilor arheologice (șantiere arheologice începând din perioada paleolitică și până în epoca medievalăă sau din achiziții și donații (pentru perioada medievală, modernă și contemporanăă. Acestea cuprind obiecte de patrimoniu cultural reprezentate prin unelte, ceramică, arme, obiecte de podoabă etc. Un loc aparte îl ocupă colecțiile de numismatică și medalistică
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
unelte din gresie, silex și menilit (lame, străpungătoare, vârfuri de tip „La Gravette”, gratoare etc.Ă, precum și oasele unor animale pe care oamenii acelei perioade le vânau pentru hrană și îmbrăcăminte (bourul, zimbrul, renul, mamutul. Dacă dovezile privind prezența omului paleolitic în regiunea Siretului mijlociu, respectiv în vatra orașului Bacău sunt destul de puține, mult mai numeroase sunt mărturiile ce atestă prezența omului neo eneolitic în acest spațiu geografic. Prin săpături sistematice și prin cercetări de suprafață au fost descoperite peste 40
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cușma Ordinului „Mihai Viteazul”; Brevet pentru acordarea Ordinului „Mihai Viteazul” slt. Gheorghe Glod, erou băcăuan din primul război mondial; Medalie dedicată sărbătoririi a 75 de ani de la Marea Unire (Colecția Dogaru Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: Epoca paleolitică; Atelier de prelucrare a pietrei în epoca neo eneolitică (reconstituire didacticăă; „Locuința-sanctuar” din epoca Cucuteni de la Mărgineni-„Cetățuie” (reconstituirea și detaliu din interior Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: „Moara” cucuteniană de la Poduri (reconstituire;Epoca bronzului; Hallstatt; Sabia
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
au fost identificate anumite preocupări artistice. Pe teritoriul orașului Huși și în împrejurimi (Râșești, Dobrina, Vutcani), arheologii au descoperit un fragment de femur, o bucată de fildeș, măsele de mastodonți etc. S-au găsit, de asemenea, unelte ale oamenilor preistorici (paleolitic și neolitic): răzuitoare și lame de cuțit (la Curteni și Arsura), vârfuri, percutoare, nuclee de silex, topoare de mână, unele șlefuite și perforate, dălți etc. Informația arheologică actuală conchide că zona orașului actual Huși și împrejurimile lui erau locuite la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
evenimente remarcabile, consumate pe durata a peste zece milenii, vom fi obligați să începem cu "Ciprul neolitic", situat între mileniul al IX-lea și anul 3900 înainte de Hristos, dar nu se exclude posibilitatea prezenței umane pe insulă încă din Epoca paleolitică. Arheologii au descoperit mai multe așezări, refugii de păstori, dar cel mai important sit arheologic din perioada neolitică este considerat cel din localitatea Kirokitia, care datează din mileniul al VI-lea î. H. În ordine cronologică, urmează Epoca chalcolitică (a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
credinșelor și ideilor religioase, Vol. III, Editura Științifică, București, 1992; Romulusă Vulcănescu, Mitologia română, Editura Academiei RSR, București, 1985; Pompiliu Poghirc, Satul din Colinele Tutovei, Editura Științifică, București, 1972; Zaharia N. Petrescu Dâmbovița, M. Zaharia, Em., Așezările din Moldova de la paleolitică până în secolul al XVIII-lea, Editura Academiei, București, 1970; Elena Negruți, Satul moldovenescă în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Iași, 1984. 50 Romulusă Vulcănescu, op. cit., p.448. 51 Ibidem, p.450 52 Mircea Eliade, Istoria credinșelor și ideilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
violenței. Nu sunt sigur că putem tranșa între aceste interpretări diferite ale stării naturale, deoarece aceste interpretări trimit la teorii diferite despre natura umană. Totuși este mai bine, mi se pare, să nu ne raportăm la situația oamenilor din epoca paleolitică pe care nu o cunoaștem bine, ci mai degrabă să ne referim la ceea ce cunoaștem totodată și în micile societăți neolitice și în societățile de astăzi. Tot ceea ce putem afirma ca fiind sigur sau aproape sigur este că în afara societății
[Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
44 000 de oameni sunt ridicați din Banat și deportați în Bărăgan, în zona pustie a județului Brăila. Lăsați sub cerul liber și neavînd voie să se miște decît între Rubla, Însurăței și Călmățui, deportații intră în condiția unor ființe paleolitice în accepția elevată a cuvîntului: leagă cărămizi din chirpici, cu ele înalță ziduri și drept acoperiș pun bîrne acoperite de țipirig. Neavând apă, sapă fîntîni și, neavînd hrană, cultivă legume pe care le păstrează în beciuri. Pe scurt, retrăiesc forma
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]