768 matches
-
speculativă conform căreia nici vânătorii și nici culegătorii etnografici nu au, la rigoare, o societate, în înțelesul său comun (Ingold 1999). Așa cum vom nota, existența unor formule sociale complexe, ierarhizate, compromite această „ceartă de cuvinte”, cel puțin pentru comunitățile din paleoliticul superior. Chiar și în absența ierarhiei ereditare, individualizarea tradițiilor stilistice, tot mai clar vizibilă în a doua jumătate a Pleistocenului superior, indică existența unor mecanisme de control social la fel de puternice, cum este opinia publică, dar și succesiunea temporară sau viageră
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
superior, indică existența unor mecanisme de control social la fel de puternice, cum este opinia publică, dar și succesiunea temporară sau viageră, a indivizilor de ambe sexe, capabili să îndeplinească anumite roluri sociale predefinite (cf. Flanagan 1989). Altfel spus, cel puțin oamenii paleoliticului superior aveau deja o societate, în înțelesul său cel mai plenar, și încă una care depășea în complexitate, cel puțin ocazional, unele formule etnografice. footnote>, sortite adaptării în raport cu o singur reper fundamental, ecologia: în timp ce „fermierii au relații de succes între
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cultural istorică, această bătrână formă de evoluționism înlocuiește abuziv indivizii din modelul darwinist cu „culturile”, devenite entități cu o esență proprie, sortite ele însele unei evoluții vegetale (naștere, hibridizare, degenenerare, dispariție). footnote> cu care a fost explorată viața socială din paleolitic, în ciuda acordului general cu privire la importanța acestei dimensiuni, pentru toate aspectele evoluției umanității pleistocene - somatice, cognitive, tehnologice, economice etc. Deși a reprezentat dintotdeauna cel mai important depozit de idei pentru imaginația paleosocială a arheologilor, etnografia vânătorilor și culegătorilor a făcut puține
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în general, lipsa unei diferențieri importante de statut social între membrii comunității, cu excepția unor vagi distincții între clasele generale de vârstă și sex, sau a prestigiului personal viager; • lipsa corelativă a unei diferențieri de statut economic; • apariția târzie (nu înainte de paleoliticul superior, sau de echivalentul lui african) a complexității socio-economice și a stratificării sociale. Deși portretul robot schițat mai sus se pretează mai greu verificării directe, prin mijloacele de investigație proprii arheologiei, majoritatea specialiștilor sunt de acord că, cel puțin în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
după schița reieșită din actele simpozionului Man the Hunter (Lee & DeVore 1968) și, în consecință, după societatea boșimanilor !Kung, acest portret mizează, dacă nu o pe uniformitate absolută, cel puțin pe o anume constanță în timp a organizării sociale din paleolitic, atribuibilă, fără îndoială, așa numitului „sindrom” vânătoare-cules: slab susținut tehnologic și pe deplin imers în contextele ecologice, acest „mod de producție” desfide creșterea demografică, acumularea de prestigiu și de bunuri, fiind constrâns la regenerarea circulară, permanentă, a condițiilor inițiale. Longevitatea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
socio-economice mai complexe, a modului de viață prădător; tot ea impune și recrutarea, de către arheologia preistorică, a analogiilor din sânul acelor societăți în care aceste condiționări structurale se manifestă cel mai limpede, cele ale vânătorilor-culegătorilor actuali și subactuali. Însă, arheologia paleoliticului trebuie să țină seama de variabile neglijabile pentru etnografia vânătorilor și culegătorilor actuali: existența unor forme de umanitate - și, prezumtiv, de socialitate -, ca și a unor contexte climatice, demografice și tehnologice fără nici un echivalent contemporan. Alături de particularitățile acumulării și conservării
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
socialitate -, ca și a unor contexte climatice, demografice și tehnologice fără nici un echivalent contemporan. Alături de particularitățile acumulării și conservării documentației arheologice, aceste variabile explică dificultatea operaționalizării univoce a bogatei cazuistici etnografice, ca și prudența manifestată de preistoricieni în translatarea, către paleolitic, a modelelor propuse de antropologi. Valorificarea datelor etnografice în cercetarea socială a paleoliticului reprezintă, oricum, o provocare uriașă, din nenumărate motive. Așa cum s-a remarcat de multă vreme (Wobst 1978), recuperarea datelor etnografice are tendința de a fi extrem de limitată
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
contemporan. Alături de particularitățile acumulării și conservării documentației arheologice, aceste variabile explică dificultatea operaționalizării univoce a bogatei cazuistici etnografice, ca și prudența manifestată de preistoricieni în translatarea, către paleolitic, a modelelor propuse de antropologi. Valorificarea datelor etnografice în cercetarea socială a paleoliticului reprezintă, oricum, o provocare uriașă, din nenumărate motive. Așa cum s-a remarcat de multă vreme (Wobst 1978), recuperarea datelor etnografice are tendința de a fi extrem de limitată în timp și spațiu, iar modelele interpretative pe care le susțin pot fi
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în contextul particular al epocii paleolitice, însoțită de o sintetică schiță de reevaluare a statutului categoriilor de sex și vârstă amintite. În final, dorim să avansăm câteva sugestii legate de vizibilitatea lor în contextele arheologice. 5. Epoca paleolitică? Invocarea termenului „paleolitic” stârnește, în imaginația mai mult sau mai puțin instruită a contemporanilor, o serie de asocieri reflexe: epoci glaciare, oameni adăpostiți în peșteri (eventual pictate), unelte de silex cioplit etc. Uităm frecvent că această spontană înlănțuire de idei - manipulată de antropologia
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
extensia sa inevitabilă, ideea unor societăți paleolitice predominant vânătorești, se bazează pe premisa - poate reală în contextul tehnologic contemporan -, a speciei umane ca vârf al piramidei trofice (cf. Hart & Sussman 2009), ca și pe asocierea, frecvent nejustificată, dintre „comunitățile din paleolitic” și societățile vânătorești actuale și subactuale din medii ecologice reci. Există suficiente rațiuni pentru a contesta ambele sugestii. Imaginea arhetipală, a omului paleolitic viețuind constant în condiții riguroase, trebuie serios ajustată, ideea însăși de „epocă glaciară” solicitând o drastică adnotare
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mediului rece, ca omul de Neanderthal. Limitele de toleranță fiziologică ale ultimilor nu erau fundamental diferite de cele ale omului modern (Davies & Gollop 2003), iar datele arheologice nu indică apariția unui bagaj tehnologic adecvat climatului rece, decât odată cu trecerea la paleoliticul superior, în cel mai bun caz. Nu surprinde, în acest context, că abia în urma unor prelungite acumulări tehnologice a fost realmente posibilă popularea efectivă a zonelor reci, fie ele și generoase în termeni de biomasă. Chiar și acceptând realitatea ocupării
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mai bun caz. Nu surprinde, în acest context, că abia în urma unor prelungite acumulări tehnologice a fost realmente posibilă popularea efectivă a zonelor reci, fie ele și generoase în termeni de biomasă. Chiar și acceptând realitatea ocupării ocazionale, începând cu paleoliticul mijlociu cel puțin, a unei diversități de medii și contexte ecologice, inclusiv montane sau riguroase (Hopkinson 2007), nu strică să subliniem că această efemeră înstăpânire acoperă, în cel mai bun caz, 200.000 de ani din durata de 2,5
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
temperate nu sunt atât de puține pe cât am fi tentați să credem. Consumul lor ridică, însă, serioase probleme de procesare (Jones 2009), care reclamă, la rândul lor, prezența în contextele arheologice a unui inventar arheologic specializat, în întregime absent până în paleoliticul superior. footnote> este masiv documentată, inclusiv de chimia osului, începând cu paleoliticul mijlociu (ex. Bocherens 2009; Bocherens el al. 2004; Hoffecker 2009; Pathou-Mathis 2000; Villa & Lenoir 2009). Ea își păstrează poziția centrală în paleoliticul superior, când apar și primele indicii
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Consumul lor ridică, însă, serioase probleme de procesare (Jones 2009), care reclamă, la rândul lor, prezența în contextele arheologice a unui inventar arheologic specializat, în întregime absent până în paleoliticul superior. footnote> este masiv documentată, inclusiv de chimia osului, începând cu paleoliticul mijlociu (ex. Bocherens 2009; Bocherens el al. 2004; Hoffecker 2009; Pathou-Mathis 2000; Villa & Lenoir 2009). Ea își păstrează poziția centrală în paleoliticul superior, când apar și primele indicii privind o lărgire a bazei alimentare și către alte resurse, mai puțin
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
arheologic specializat, în întregime absent până în paleoliticul superior. footnote> este masiv documentată, inclusiv de chimia osului, începând cu paleoliticul mijlociu (ex. Bocherens 2009; Bocherens el al. 2004; Hoffecker 2009; Pathou-Mathis 2000; Villa & Lenoir 2009). Ea își păstrează poziția centrală în paleoliticul superior, când apar și primele indicii privind o lărgire a bazei alimentare și către alte resurse, mai puțin productive, inclusiv vegetale (Kuhn & Stiner 2001; Lalueza et al. 1996). Situația este, însă, infinit mai puțin clară pentru paleoliticul inferior. Deși indiciile
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
poziția centrală în paleoliticul superior, când apar și primele indicii privind o lărgire a bazei alimentare și către alte resurse, mai puțin productive, inclusiv vegetale (Kuhn & Stiner 2001; Lalueza et al. 1996). Situația este, însă, infinit mai puțin clară pentru paleoliticul inferior. Deși indiciile privind practicarea cu relativ succes a vânătorii sau recuperării agresive a cadavrelor nu lipsesc (Echassoux 2009; Villa și Lenoir 2009), ele sunt tafonomic departe de profilul univoc cinegetic, recunoscut începând cu musterianul și, oricum, se concentrează clar
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
comunităților actuale de vânători-culegători din mediile calde utilizează arcul și săgețile otrăvite, practicând o vânătoare în grupuri mici (Marlowe 2005), în timp ce, în mediile temperate și reci, tehnicile de stocare joacă un rol vital (Testart 1982). Absența acestor facilități, nedocumentate înainte de paleoliticul superior, nu putea rămâne lipsită de consecințe în planul eficienței achiziției resurselor și, implicit, în domeniul organizării sociale. O altă problemă ce merită o discuție ceva mai extinsă o reprezintă parametrii demografici ai epocii paleolitice, esențiali pentru orice abordare coerentă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
creșteri demografice foarte lente, realizată, după tiparul vânătorilor culegătorilor cunoscuți etnografic, prin escaladarea graduală a raportului de echilibru instaurat între dimensiunea populației și capacitatea productivă a mediului. Din nefericire, chiar și acest scenariu contrariază net așteptările etnografice! Dacă acceptăm, pentru paleolitic, un regim de creștere demografică anuală normal pentru comunitățile de vânători culegători actuali, cum este de exemplu, cel al boșimanilor !Kung, cel de 0.007 %, o populație inițială de 10.000 de persoane, poate conduce la nivelul populației actuale de pe
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
fi putut genera un spor demografic cu o medie mult sub cele înregistrate etnografic, mai ales dacă energia reproductivă a grupurilor era și ea foarte restrânsă. O astfel de interpretare se poate, însă, susține cu greu, cel puțin pe durata paleoliticului superior, în care abundă dovezile privind existența unor rețele de contact între populații foarte distante. Chiar și pentru paleoliticul inferior și mijlociu, ipoteza este mai greu de probat: dacă macro-izolarea grupurilor umane poate fi susținută - episoadele de speciație fiind grăitoare
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a grupurilor era și ea foarte restrânsă. O astfel de interpretare se poate, însă, susține cu greu, cel puțin pe durata paleoliticului superior, în care abundă dovezile privind existența unor rețele de contact între populații foarte distante. Chiar și pentru paleoliticul inferior și mijlociu, ipoteza este mai greu de probat: dacă macro-izolarea grupurilor umane poate fi susținută - episoadele de speciație fiind grăitoare în sine -, extensiunea geografică a acestor populații sugerează identificarea, în epocă, a unor soluții proprii pentru această problemă<footnote
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
parametrilor etnografici actuali. Însă cea mai convingătoare explicație - care nu exclude, în fapt, nici una dintre observațiile de mai sus -, este și cea mai parcimonioasă. Dat fiind punctul final al evoluției demografice, care indică o creștere infimă de populație în decursul paleoliticului, responsabilitatea nu poate să revină decât unor cote masive de mortalitate. Altfel spus, creșterea de populație, ocazional rapidă și intensă, era echilibrată, pe parcursul Pleistocenului, de o mortalitate catastrofică, care putea duce aproape la extincție populația dintr-o zonă. Ce ar
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
pare, era constant prezentă, atât în cazul populațiilor de Neanderthalieni, cât și în cazul celor de Homo sapiens sapiens. Un studiu comparativ între subiecți aparținând celor două populații a relevat diferențe semnificative în privința vârstei la care apare hipoplazia smalțului: în paleoliticul superior, aceasta corespunde etapelor timpurii ale copilăriei (0-5 ani), pe când în paleoliticul mijlociu, manifestările sale caracterizează intervalul 3-5 ani (Skinner 1996); printre altele (carență de vitamina A în alimentația mamei), diferențele pot semnala o perioadă mai timpurie de înțărcare a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în cazul celor de Homo sapiens sapiens. Un studiu comparativ între subiecți aparținând celor două populații a relevat diferențe semnificative în privința vârstei la care apare hipoplazia smalțului: în paleoliticul superior, aceasta corespunde etapelor timpurii ale copilăriei (0-5 ani), pe când în paleoliticul mijlociu, manifestările sale caracterizează intervalul 3-5 ani (Skinner 1996); printre altele (carență de vitamina A în alimentația mamei), diferențele pot semnala o perioadă mai timpurie de înțărcare a sugarilor în cazul societăților paleoliticului superior, probabil dictată de imperative sociale. footnote
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
timpurii ale copilăriei (0-5 ani), pe când în paleoliticul mijlociu, manifestările sale caracterizează intervalul 3-5 ani (Skinner 1996); printre altele (carență de vitamina A în alimentația mamei), diferențele pot semnala o perioadă mai timpurie de înțărcare a sugarilor în cazul societăților paleoliticului superior, probabil dictată de imperative sociale. footnote>. O altă cauză au putut-o reprezenta bolile cu transmitere sexuală (cu virulență redusă, dar cu mare rezistență, probabil endemice în sânul grupurilor), capabile să afecteze grav, periodic, fertilitatea femeilor și să limiteze
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mic de populație (un număr efectiv de adulți cu capacitate reproductivă de aproximativ 10.000), a cărui expansiune s-a realizat între 80.000 și 30.000 ani (Boone 2002: 22, dar vezi și Harding & McVean 2004). footnote> Graficul demografic paleolitic nu poate fi, așadar, cel al unei creșteri gradate, punctată de echilibre intermitente, ci unul în zig-zag, în care momentele de colaps aproape le echilibrează pe cele de creștere accelerată a densității. Dovezile arheologice privind expansiuni, respectiv contracții masive de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]