391 matches
-
de lateralitate (Leroy et al., 2003). Mobilizarea pasivă a degetelor 2-5 υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă în supinație. ω KT este plasat în lateral, P pe fața dorsală a degetelor 2-5, iar policele cuprinde degetele pacientului pe fața palmară, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: flexia și extensia degetelor de la nivelul falangei 1, cu menținerea în extensie a falangelor 2 și 3. Φ INDICAȚII METODICE: se mobilizează prima falangă, prin flexie și extensie; apoi se mobilizează și a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și 3. Φ INDICAȚII METODICE: se mobilizează prima falangă, prin flexie și extensie; apoi se mobilizează și a doua falangă, dar se menține în extensie prima falangă și cea de-a treia prin schimbarea CP, policele KT trecând pe fața palmară la nivelul articulației metacarpo-falangiană, iar degetele 2-5 pe fața dorsală a mâinii pacientului la același nivel; pentru falanga a treia, P trebuie să cuprindă falangele 1 și 2 ale mâinii pacientului. Notă: flexia și extensia degetelor se execută analitic pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dificile, acțiunea de flectare a falangelor se poate realiza separat pentru fiecare deget și cu fiecare falangă în parte. Extensia pasivă degetelor υ Pacientul: așezat, mâna sprijinită pe masă, antebrațul în supinație. ω KT este în lateral, P cu fața palmară așezată peste fața dorsală a degetelor pacientului, policele așezat pe fața palmară a mâinii pacientului, CP pe antebraț. Acțiunea: extensia degetelor. Fig. IX.42 Φ INDICAȚII METODICE: extensia este localizată la nivelul primelor falange ale degetelor 2-5; se verifică modul
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
deget și cu fiecare falangă în parte. Extensia pasivă degetelor υ Pacientul: așezat, mâna sprijinită pe masă, antebrațul în supinație. ω KT este în lateral, P cu fața palmară așezată peste fața dorsală a degetelor pacientului, policele așezat pe fața palmară a mâinii pacientului, CP pe antebraț. Acțiunea: extensia degetelor. Fig. IX.42 Φ INDICAȚII METODICE: extensia este localizată la nivelul primelor falange ale degetelor 2-5; se verifică modul în care acționează extensorul comun; apoi se verifică extensia fiecărui deget. υ
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
verifică modul în care acționează extensorul comun; apoi se verifică extensia fiecărui deget. υ Pacientul: așezat, mâna în flexie la nivelul pumnului, antebrațul în pronație. ω KT este plasat în față, CP cuprinde mâna pacientului la nivelul metacarpienelor pe fața palmară, iar policele pe fața dorsală, P la nivelul fiecărei falange ce urmează să execute extensia. Acțiunea: extensia fiecărei falange. Fig. IX.43 Φ INDICAȚII METODICE: se execută treptat extensia fiecărei falange începând cu indexul, urmează medianul și inelarul, apoi auricularul
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
tonifierea extensorului comun. υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă în supinație; mâna în afara suprafeței de sprijin la nivelul pumnului. ω KT este plasat în față, P cu degetele 2-5 cuprinde fața dorsală a degetelor pacientului, iar policele cuprinde fața palmară, CP pe antebraț. Acțiunea: flexia și extensia la nivelul primei falange. Fig. IX.44 a, b Φ INDICAȚII METODICE: se deplasează treptat priza pentru a executa flexia și extensia la nivelul celei de-a doua falange, apoi la nivelul celei
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
policelui se caracterizează printr-o mare mobilitate, fiind independente față de celelalte degete. Valoarea deosebită a policelui este pusă în evidență prin opozabilitatea sa, ceea ce asigură 60% din valoarea funcțională a mâinii. Policele poate efectua mișcări de flexie și extensie, abducție palmară și radială, adducție palmară și radială, opozabilitate, circumducție. Mobilizarea pasivă a policelui υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă în supinație. ω KT este plasat în față, P cu policele, indexul și medianul cuprinde policele pacientului la nivelul primei falange
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
o mare mobilitate, fiind independente față de celelalte degete. Valoarea deosebită a policelui este pusă în evidență prin opozabilitatea sa, ceea ce asigură 60% din valoarea funcțională a mâinii. Policele poate efectua mișcări de flexie și extensie, abducție palmară și radială, adducție palmară și radială, opozabilitate, circumducție. Mobilizarea pasivă a policelui υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă în supinație. ω KT este plasat în față, P cu policele, indexul și medianul cuprinde policele pacientului la nivelul primei falange, CP pe antebraț. Acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
palmă, cât și în plan frontal. Flexia pasivă a policelui υ Pacientul: așezat, antebrațul în supinație sprijinit pe masă, policele lipit de index, degetele 2-5 în contact cu masa. ω KT este plasat în față, P cu degetele pe fața palmară a policelui la nivelul metacarpianului 1, falanga întâia și a doua, CP pe antebraț. Acțiunea: flexia policelui pe planul palmei. Fig. IX.47 a, b Φ INDICAȚII METODICE: policele trebuie să alunece pe planul palmei atât cât îi permite mobilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
complexă, în care alături de flexie se regăsesc adducția și rotația internă, nota dominantă este de flexie. υ Pacientul: așezat, antebrațul în supinație, policele în abducție. ω KT este plasat în față, P pe fața dorsală a policelui, CP pe fața palmară. Acțiunea: flexia policelui, falanga 1 și 2. Fig. IX.48 a, b Φ INDICAȚII METODICE: mâna pacientului trebuie să fie bine stabilizată, pentru a localiza mișcarea la nivelul articulației solicitate; modificând priza, se poate localiza flexia la nivelul falangelor 1
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
prea mult de suprafața mesei pentru a realiza abducția radială. υ Pacientul: așezat, antebrațul în supinație, palma sprijinită pe masă. ω KT este plasat în față, P pe fața laterală a policelui, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: abducția palmară a policelui. Fig. IX.51 Adducția pasivă a policelui υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă în supinație, policele în abducție radială. ω KT este plasat în față, P pe fața laterală a policelui cu degetele 2-5, CP pe palmă
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
METODICE: se începe acțiunea la nivelul metacarpianului 1 și a primei falange; după un număr de repetări se aplică la nivelul falangelor 1 și 2. υ Pacientul: așezat, antebrațul și mâna sprijinite pe masă cu marginea cubitală, policele în abducție palmară. ω KT este plasat în față, P pe fața laterală a policelui, CP pe fața palmară a mâinii. Acțiunea: adducția policelui. Φ INDICAȚII METODICE: la început priza se aplică pe primul metacarpian și prima falangă, apoi se cuprinde policele în
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
repetări se aplică la nivelul falangelor 1 și 2. υ Pacientul: așezat, antebrațul și mâna sprijinite pe masă cu marginea cubitală, policele în abducție palmară. ω KT este plasat în față, P pe fața laterală a policelui, CP pe fața palmară a mâinii. Acțiunea: adducția policelui. Φ INDICAȚII METODICE: la început priza se aplică pe primul metacarpian și prima falangă, apoi se cuprinde policele în totalitate. Opozabilitatea pasivă a degetelor υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit în supinație, palma cu degetele în
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și alunecarea cubitală a lungului extensor; - diformitatea în „gât de lebădă”, constând din flexia metacarpofalangienei și extensia interfalangienei proximale; - diformitatea deget „în ciocan”, datorată alungirii tendonului extensor; - boala Dupuytren realizează o flexie ireductibilă a degetelor. Se datorează unor cicatrice retractile palmare, interesând aproape totdeauna degetele 2, 4 și 5, niciodată policele, având ca etiologie leziuni sau infecții ale tendoanelor. În această boală degetele nu pot fi întinse pasiv, indiferent de poziția antebrațului. Mâna traumatică Urmarea unui traumatism în plan frontal poate
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
frunze la 200 ml apă clocotită. 8.5. REUMATISMUL ABARTICULAR Afecțiune determinată de procese patologice abarticulare, în cursul cărora sunt afectate țesuturile periarticulare: tendoane, ligamente, teci sinoviale, burse, fascii, aponevroze, mușchi, nervi. Astfel sunt: periartrita scapulo-femurală, boala Dupuytren (retracția aponevrozei palmare), periartrita coxofemurală, nevralgia cervicală și brahială, epicondilitele, mialgiile etc. Indicații: ceaiuri, cataplasme, băi. Hedera helix (iedera). Se bea două căni pe zi cu o lingură de frunze mărunțite în apă rece, ce se fierb 15 minute. Sambucus nigra (socul). Are
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
aderență mai mare în efectuarea mișcărilor specifice brațelor în timpul alergării (menținând pumnul ușor întredeschis); Fig. nr. 114 Fig. nr. 115 Fig. nr. 116 Fig. nr. 117 Diferite modele de mânuși pentru joggingul acvatic Jogging de la A la Z II 133 palmare sau discuri acvatice (fig.nr.118-121). Acestea sunt confecționate de regulă, din spumă specială, iar forma lor diferită permite efectuarea de mișcări în toate planurile posibile, fiind destinate (ca și mânușile și ganterele) exercițiilor aerobice efectuate în apă sau exercițiilor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
mișcări în toate planurile posibile, fiind destinate (ca și mânușile și ganterele) exercițiilor aerobice efectuate în apă sau exercițiilor destinate dezvoltării forței și rezistenței; Fig. nr. 118 Fig. nr. 119 Fig. nr. 120 Fig. nr. 121 Diferite modele de discuri / palmare pentru joggingul acvatic pantofi speciali / bureți / sandale din material flotant (fig.nr.122 128). Aceste materiale au rolul de a crește flotabilitatea în apă, de a facilita propulsia, dar, în același timp, îngreuiază lucrul mecanic al membrelor inferioare. Facilitează creșterea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
exereza cancerului sau după iradierea tumorii. Mănunchiul de elemente clinice care se consideră că pot sugera ideea acestei diateze cancerinice este alcătuit din: 1. Modificări ale tegumentului, fanerelor și mucoaselor. Exprimă o îmbătrânire a țesuturilor, cheloză senilă, Xeroderma pigmentosum, pete palmare care se înmulțesc și se închid la culoare. Excrescențe, fisuri, ragade (cu secreții adesea hematice). Tulburări în secreția sebacee, piele grasă, chisturi sebacee, comedoane. Unghii canelate, dure, îngroșate, care clivează la tăiat. La mucoase leucoplazie. Limbă uneori fisurată. 2. Tulburări
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
au fost unanim acceptați o serie de termeni. Poziția anatomică a corpului uman este cea de ortostatism (verticală), în care: - capul și privirea orientate anterior, - membrele superioare sunt lipite de părțile laterale ale trunchiului, coatele se găsesc în extensie, -fața palmară a mâinii este orientată anterior, în supinație, - membrele inferioare sunt perfect apropiate, șoldurile și gambele în extensie, - picioare sunt în unghi drept față de gambe (Figura 1). Corpul uman este o structură tridimensională ceea ce face posibilă descrierea a trei axe și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
epicondilieni: al doilea radial extern, scurtul supinator, extensor comun al deaetelor de la doi la cinci, extensor propriu al auricularului, cubitalul posterior, anconeul; -epitrohleea humerală (epycondilis medialis) este tuberozitatea internă a humerusului pe care se inseră mușchii epitrohleeni: rotundul pronator, marele palmar, micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial al deaetelor de la doi la cinci și inconstant flexorul comun profund al deaetelor. Vascularizatia humerusului este realizată de artera brahială. Inervatia humerusului provine din nervul musculocutanat (3, 10, 11, 18, 20). CUBITUSUL (ULNA
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
doilea radial extern, scurtul supinator, extensor comun al deaetelor de la doi la cinci, extensor propriu al auricularului, cubitalul posterior, anconeul; -epitrohleea humerală (epycondilis medialis) este tuberozitatea internă a humerusului pe care se inseră mușchii epitrohleeni: rotundul pronator, marele palmar, micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial al deaetelor de la doi la cinci și inconstant flexorul comun profund al deaetelor. Vascularizatia humerusului este realizată de artera brahială. Inervatia humerusului provine din nervul musculocutanat (3, 10, 11, 18, 20). CUBITUSUL (ULNA) Cubitusul este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dispuse din exterior spre interior: trapez, trapezoid, osul mare, osul cu cârlia. în ansamblu aceste oase (Fiaura 35) formează masivul carpian care are formă de patrulater cu diametrul mare transversal. Fața posterioară, dorsală a acestuia este convexă în timp ce fata anterioară, palmară este concavă prezentând un șant lonaitudinal - șanțul carpian- prin care trec tendoanele mușchilor flexori. SCAFOIDUL (OS SCAPHOIDEUM) Scafoidul are forma unei bărci prezentând trei fețe articulare și trei nearticulare. Fetele articulare sunt: -superioară, convexă pentru articularea cu osul radiusul; - inferioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în partea superioară cu trapezoidal și inferior cu al doilea metacarpian. Fețele nearticulare sunt una posterioară și una externă, ambele nu prezintă elemente anatomice distinctive precum și o față anterioară ce prezintă intern un șanț prin care trece tendonul mușchiului mare palmar. TRAPEZOIDUL (OS TRAPEZOIDEUM) Fețele articulare ale trapezoidului sunt: - una superioară, concavă pentru osul scafoid; - una inferioară, concavă pentru primul metacarpian; - una internă, plană pentru articularea cu osul mare; - una externă, concavă pentru articularea cu osul trapez. Fețele nearticulare sunt una
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
OS TRAPEZOIDEUM) Fețele articulare ale trapezoidului sunt: - una superioară, concavă pentru osul scafoid; - una inferioară, concavă pentru primul metacarpian; - una internă, plană pentru articularea cu osul mare; - una externă, concavă pentru articularea cu osul trapez. Fețele nearticulare sunt una anterioară, palmară și una posterioară, dorsală ambele ruaoase. OSUL MARE (OS MARE) Osul mare are trei porțiuni: un cap, un aât, un corp. în partea posterioară și internă a corpului se descrie apofiza osului mare prin intermediul căreia se realizează articularea cu cel
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu osul semilunar; -externă pentru articularea cu osul trapezoid și scafoid; -internă pentru articularea cu osul cu cârlia; - inferioară pentru articularea cu extremitatea proximală a celui de al doilea, al treilea și al patrulea metacarpian. Fetele nearticulare sunt una anterioară, palmară și posterioară sau dorsală. OSUL CU CÂRLIG (OS HAMATUM) Osul cu cârlia prezintă fa]a: -superioară pentru articularea cu osul semilunar; -inferioară pentru articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; -externă pentru realizarea articula]iei cu osul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]