1,482 matches
-
situation]. Procesul de mediere prin care se prezintă NARATUL. Stanzel a caracterizat felurile și gradele de "mediere" dintr-o narațiune folosind categoriile de PERSOANĂ, MOD și PERSPECTIVĂ. (Există un NARATOR HETERODIEGETIC, sau unul HOMODIEGETIC? Situațiile și evenimentele narate sînt prezentate panoramic să spunem, prin prisma unui NARATOR EXPUS sau scenic, prin prisma unui personaj-REZONER? PUNCTUL DE VEDERE e localizat în PROTAGONISTUL povestirii sau în centrul său de acțiune, sau e plasat în afara povestirii sau a centrului ei de acțiune?) El a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
gîndirea lui Lupasco este un sistem deschis, supus unei permanente chestionări constructive. Ea ne ajută să înaintăm spre o înțelepciune conformă cu sfidările majore ale secolului nostru. În primul capitol, îi ofer cititorului nefamiliarizat cu gîndirea lui Lupasco o privire panoramică asupra operei sale. Al doilea capitol este centrat pe noțiunea de terț inclus. Nivelurile de realitate sunt introduse în al treilea capitol, care abordează problema relației dintre subiect și obiect în abordarea transdisciplinară. În al patrulea capitol, Jung, Pauli și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a tinerilor studenți un in-strument de lucru indispensabil. Îi mulțumesc lui Jean-François Malherbe, care a așteptat, cu răbdare și încredere, dificila naștere a acestui text, precum și Editurii Liber, care l-a primit cu bunăvoință. 1. OPERA LUI STÉPHANE LUPASCO PRIVIRE PANORAMICĂ "... cine stăpînește contradicția... stăpînește lumea". Stéphane Lupasco, Les Trois Matières INTRODUCERE Fizica cuantică conține germenii unei revoluții conceptuale fără precedent în epoca modernă. Nu e vorba doar de răsturnarea imaginii noastre despre lume, ci mai degrabă de recunoașterea unui potențial
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
teologie, Universitatea "Dunărea de Jos", Galați, 2008. * Olivier Penelaud, L'opportunisme cogni-tif. De la conduite automobile à la psychologie cognitive, teză de doctorat în psihologia proceselor cognitive, Universitatea Paris 8, 2008. CUPRINS Cuvînt înainte 7 1. Opera lui Stéphane Lupasco Privire panoramică 11 Introducere 11 Știința, invarianța și universalitatea 14 Terțul inclus 20 De ce este terțul inclus un scandal intelectual? 23 Logica energiei este o logică cuantică? 25 Bohr, Lupasco și terțul inclus 27 Dialectica ternară a Realității 30 Nașterea și dinamica
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
coincide cu ordonarea lor în cadrul ciclului: volumul I e Ieșirea din iarnă, 1981; volumul II - Fluviile, 1980; volumul III - Te Deum la Grivița, 1978; volumul IV - Noroaiele, 1982; volumul V - Scrisoare de la Rahova, 1977; volumul VI - Noaptea otomană, 1979 etc. „Panoramic”, „panoramare”, „caleidoscop de secvențe eteroclite”, „policronie”, „decupaj cinematografic” sunt câțiva dintre termenii ori formulele prin care exegeza a încercat să aproximeze caracteristicile unei alcătuiri romanești care a învederat incontestabila putere de construcție a scriitorului în registrul epic. Cuprinderea temporală a
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
Zürich, 1990; O beție cu Marx, București 1996; Pamflete vesele și triste, București, 1996; Fluierături în biserică, București, 1998; Nelu Santinelu. Căprar la Cotroceni, București, 1998; Corijent la cele sfinte, București, 2003. Repere bibliografice: Stănescu, Poeți și critici, 90-92; Ciobanu, Panoramic, 331-333; Poantă, Modalități, 127-128; Constantin, A doua carte, 265-268; Felea, Secțiuni, 266-273; Cristea, Un an, 259-262; Barbu, O ist., 436-438; Piru, Poezia, II, 497-501; Alexiu, Ideografii, 113-115; Iorgulescu, Scriitori, 54-56; Raicu, Practica scrisului, 378-382; Regman, Explorări, 223-226; Baltag, Polemos, 247-250
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
în colaborare cu Lenuța Drăgan); Vladimir Streinu, Eminescu, pref. edit., Iași, 1989; Mihai Eminescu, Poezii, introd. edit., Iași, 1995. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Mihai Drăgan, „Aproximații critice”, RL, 1970, 36; Alex. Ștefănescu, M. Drăgan, „B.P. Hasdeu”, TMS, 1972, 8; Ciobanu, Panoramic, 320-322; N. Ciobanu, O nouă exegeză, LCF, 1982, 24; Gh. Bulgăr, Clasici și moderni, ST, 1988, 2; Ioan Holban, Portretul criticului la maturitate, CRC, 1992, 23; Ion Apetroaie, Mihai Drăgan - profesorul și criticul, CRC, 1993, 22; Busuioc, Oglinzile cetății, I
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
1984; Fereastra criticului, București, 1987; După-amiaza de sâmbătă, București, 1988; Despre Creangă, București, 1989; A scrie, a citi, Cluj-Napoca, 1992; Dicționarul personajelor lui Creangă, București, 1995; ed. București, 1999; Bagaje pentru paradis, București, 1997. Repere bibliografice: Vlad, Convergențe, 89-96; Ciobanu, Panoramic, 313-316; Stănescu, Poeți și critici, 232-235; Tudor, Pretexte, 184-190; Grigurcu, Idei, 189-196; Raicu, Structuri, 330-332; Constantin, Prozatori-critici, 93-97; Petrescu, Scriitori, 30-36; Nițescu, Repere, 116-120; Dimisianu, Valori, 168-170; Ungureanu, La umbra cărților, 53-56; Ungheanu, Arhipelag, 356-360; Raicu, Critica, 463-468; Iorgulescu, Al
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
numelui - L’Appel du nom, ed. bilingvă, pref. Micea Anghelescu, București - Paris, 1999 (în colaborare cu Alain Paruit și Odile Serre). Repere bibliografice: Oarcăsu, Opinii, 155-160; Martin, Poeți, I, 223-231; Regman, Cronicari, 167-170; Balotă, Labirint, 360-372; Felea, Poezie, 55-60; Ciobanu, Panoramic, 96-100; Stănescu, Poeți și critici, 71-74; Caraion, Duelul, 28-30; George, Sfârșitul, I, 300-303, 347-349; Tudor, Pretexte, 252-256; Poantă, Modalități, 173-179; Grigurcu, Idei, 247-252; Pop, Poezia, 143-156; Raicu, Structuri, 346-351; Mircea Anghelescu, Căderea în zenit, RL, 1991, 21; Mădălina Nicolau, Mirajul
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
pe o scală ce merge de la comportamentul adaptativ la cel dezadaptativ, se pot pierde. Observarea comportamentului O dată atinse obiectivele evaluării, clinicianul poate avea mai multe ipoteze cu privire la natura și gravitatea problemelor copilului. O posibilă metodă de obținere a unei imagini panoramice asupra reacțiilor lui este observarea comportamentului. Deși prima etapă ar putea fi o observare a conduitei în ansamblu (de exemplu, comportamentele adoptate în clasă), observarea sistematică va necesita inevitabil selectarea unor comportamente specifice (comportamente țintă) care vor fi urmărite în
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
însă prozatorului certitudinea că a debutat cu adevărat. Sfidând naturalismul expozitiv și perceperea rudimentară a timpului narativ, B. exersează acum un realism dur, obiectiv, deprins de la Rebreanu, și un realism psihologic, introspectiv, asimilat din lectura lui Proust. Replică la romanele panoramice, suprapopulate de eroi și supraîncărcate de situații, Zbor frânt emancipează cu succes timpul auctorial. Rememorările lui Isai, eroul principal, întoarse spre război și spre atmosfera de suspiciune din perioada postbelică, durează atât cât el trece Nistrul pe sub apă de la un
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
serie de obiecții calității de narator a lui Esther Summerson. Însă, dacă am dori să o înlocuim cu cineva precum Dickens însuși, nu am putea recunoaște trăsătura fundamentală a structurii romanului Casa umbrelor, și anume contrastul dintre o perspectivă omniscientă panoramică și una subiectiv limitată. Dacă am încerca să asimilăm personalității autorului personalitatea individuală a unui narator ficțional de dragul clarității și al credibilității narațiunii, am renunța la cea mai importantă utilitate pe care o are intermedierea narațiunii: aceea de a revela
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
măsură în spatele întîmplărilor narate, încît devine practic invizibil pentru cititor. Distincția dintre aceste două forme de narațiune fundamentale este în general acceptată în teoria narațiunii. Următoarele perechi de termeni sînt adesea aplicate: narațiune "reală" și narațiune "scenică" (Otto Ludwig), prezentare "panoramică" și prezentare "scenică" (Lubbock), "telling" și "showing" (Friedman), narațiune "de tip relatare" și "prezentare scenică" (Stanzel)126. În timp ce conceptele propuse pentru modul narativ al unui narator pesonalizat sînt relativ clare, termenii care desemnează prezentarea scenică și fără narator îmbină două
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narativă în mod evident auctorială și secțiunile de o lungime similară în care e prezentă o situație narativă în mod clar la persoana întîi alternează cu regularitate pe parcurs. Aceste două situații narative reprezintă două perspective diferite, și anume cea panoramică a naratorului auctorial care este critică față de vremurile sale, și punctul de vedere naiv, dar binevoitor al naratorului la persoana întîi, Esther Sumerson, limitată la orizonturile sale domestice. Probabil că dinamica acestei alternanțe nu corespunde în întregime efortului narativ, din moment ce
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
înaltă traversează strada 376. Cititorul nu știe dacă polițistul va deveni un personaj-reflector sau dacă naratorul auctorial va continua să determine modul narativ. În orice caz, prezentarea manifestă o perspectivă externă, stilizarea descrierii conține forme auctoriale ("nemaipomenit de"), iar vederea panoramică a descrierii locului este auctorială. În orice caz, un element reflectorizant poate fi detectat în folosirea formelor lungi ale verbului. Observarea unui eveniment in actu este caracteristică unui personaj-reflector. Un alt fenomen lingvistic care accentuează efectul reflectorizării începuturilor narative cu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
concepe și se aplică o strategie, ceea ce constituie o economie pentru acțiune și un câștig de timp, fără a oferi prin aceasta siguranța reușitei. Dacă, pentru insulari, spațiul maritim este un avantaj defensiv obiectiv, el reprezintă și o frontieră deschisă panoramic; preocupați să rezolve această dilemă, suveranii britanici au transformat coastele adverse În propriile frontiere strategice și au dezvoltat un Înalt grad de perfecțiune În privința navigației. Realitatea fizică a insularității incită la inventarea mijlocului de a domina spațiul comunicării cu exteriorul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
era imobilă, compartimentată și totul se ordona În jurul necesității exclusive a sarcinilor de Îndeplinit (to get things done). În prezent, contactul vizual dintre salariați este facil, iar Înălțimea pereților despărțitori dintre birouri, ca și poziționarea lor relativă permit o vedere panoramică a fiecăruia asupra unui spațiu deschis. Obstacolele și ecranele de protecție fizică au fost suprimate, putând fi sesizate toate mișcările din jur și din față. Lucrând, fiecare este o parte a ansamblului și se simte cufundat În interiorul acestei ambianțe. Până
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
autobiografice, corespondență sau produse creative. Ilustrarea sistemului de activități reprezintă o sarcină executabilă din „exteriorul” cazului (vezi secțiunea următoare, „Rolurile cercetătorului”). Ea ne permite să surprindem dezvoltarea activităților de muncă ale individului creativ în decursul vieții sub forma unei fotografii panoramice. De exemplu, pe la mijlocul călătoriei pe Beagle, Darwin contempla modul în care miliardele de organisme coralifere au creat insulele de corali din oceanul Pacific. La puțin timp după întoarcerea din călătorie, el a scris două articole , ambele privitoare la modul de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
plăcere lui Descartes, că „una din reușitele minții baroce a fost organizarea spațiului, modificarea lui spre a-l face continuu, reducerea lui la măsură și ordine”. Mai exact, restructurarea barocă a orașelor medievale - proces care a generat mari edificii, vederi panoramice, piețe și grijă pentru uniformitate, proporții și perspective - avea drept scop să reflecte măreția și puterea enormă a prințului. Deseori, considerațiile estetice prevalau asupra celor legate de structura socială a orașului și de funcționarea lui cotidiană. „Cu mult Înainte de inventarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
criticii literare românești. I (1812-1866), București, 1967; Cumpăna cuvântului, București, 1978 (în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu). Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O antologie a reportajului nostru, GL, 1964, 49; Mircea Iorgulescu, Rondul de noapte, ARG, 1970, 4; Sasu, Progresii, 158-160; Ciobanu, Panoramic, 220-224; Stănescu, Poeți și critici, 155-161; Bucur, Istoriografia, 572-573; Mihăilescu, Conceptul, II, 193; Sângeorzan, Anotimpurile, 99-110; George Muntean, Schiță de portret, RITL, 1986, 4; Nicolae Mecu, Demnitatea „criticii jurnalistice”, RITL, 1986, 4; Mircea Iorgulescu, Minte lucidă, spirit arzător, RL, 1989
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 182-201; Râpeanu, Noi, 215-220; Regman, Confluențe, 87-91; Oprea, Mișcarea, 181-196; Mihai Ungheanu, „Eclipsă de soare”. „Fragmentarium”, LCF, 1969, 14; Gabriel Dimisianu, „Eclipsă de soare”. „Fragmentarium”, RL, 1969, 14; Teodor Tihan, „Fragmentarium”, ST, 1969, 8; Ciobanu, Panoramic, 136-144; Oprea, Incidențe, 91-95; Culcer, Citind, 173-179; Zaharia Sângeorzan, Satul și țăranii lui Ion Lăncrănjan, CRC, 1978, 44; Iorgulescu, Firescul, 171-179; Culcer, Serii, 154-161; Marcu Mihail Deleanu, Glasul pământului, Timișoara, 1981, 81-83, passim; Mircea Iorgulescu, Pentru „cinstea breslei”, RL, 1982
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Lațis, După furtună, București, 1965 (în colaborare cu Iuri Ionescu); Albert Camus, Caligula, în Albert Camus, Teatru, București, 1970. Repere bibliografice: Savin Bratu, Cronici, II, București, 1957, 107-120; Georgescu, Încercări, II, 68-79; Dimisianu, Prozatori, 138-139; Ardeleanu, „A urî”, 70-78; Ciobanu, Panoramic, 181-185; Raicu, Structuri, 233-235; Andriescu, Disocieri, 234-237; Martin, Metonimii, 315-326; Ilea, Mărturisirile, 184-201; Iorgulescu, Rondul, 121-127; Martin, Pro Patria, 147-150; Dimisianu, Valori, 59-62; Negoițescu, Analize, 284-287; Titel, Pasiunea, 53-55; Ionescu, Artă, 156-182; Martin, Acolade, 127-137; Tudor-Anton, Ipostaze, 45-50; Vlad, Lectura
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
Despre realismul psihologic, București, 1976; Duminica mironosițelor, București, 1977; Întoarcerea lui Pascal, București, 1979; Sărbătorile răbdării, București, 1980; Prințul Ghica, I-III, București, 1982-1986; ed. 2, București, 1997; Introducere în opera lui C. A. Rosetti, București, 1984. Repere bibliografice: Ciobanu, Panoramic, 337-338; Ciobanu, Critica, 172-175; Cristea, Domeniul, 297-301; Al. I. Friduș, Virtuțile realismului psihologic, CL, 1977, 5; Georgescu, Volume, 83-87; Iorgulescu, Scriitori, 203-204; Valentin Tașcu, Transformarea anchetei în analiză, ST, 1979, 4; George Arion, „Întoarcerea lui Pascal”, FLC, 1979, 31; Adriana
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
Omul, București, 1964; Curzio Malaparte, Soarele e orb, pref. trad., București, 1967. Repere bibliografice: Călinescu, Aspecte, 253-273; Simion, Orientări, 99-106; Negoițescu, Scriitori, 401-409; Martin, Poeți, I, 119-125; Regman, Cărți, 19-24; Piru, Panorama, 162-165; Grigurcu, Teritoriu, 36-41; Călinescu, Literatura, 65-68; Ciobanu, Panoramic, 32-43; Stănescu, Poeți și critici, 81-84; Raicu, Structuri, 184-191; Poantă, Modalități, 269-174; Cristea, Un an, 54-58; Petroveanu, Traiectorii, 132-142; Barbu, O ist., 52-56; Piru, Poezia, I, 257-163; Laurențiu, Eseuri, 94-99; Regman, Colocvial, 6-12; Iorgulescu, Al doilea rond, 242-247; Raicu, Critica
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
are rubrici variate, scrise adecvat țelurilor, cu un conținut atractiv, ca și forma în care era prezentat. Cele mai interesante rubrici sunt „Întâmplări de peste săptămână”, o trecere succintă în revistă, uneori chiar o analiză a evenimentelor politice interne, „Cronica”, un panoramic al știrilor din întreaga lume, „Despre sănătate și boale”, „Economia” și „Din societăți”, unde se discută activitatea diverselor societăți culturale românești din Banat. O caracteristică a articolelor, notelor și comentariilor este prezența discretă, din cauza rigorilor cenzurii, a elementului național. În
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]