KorAP: Find »[drukola/base=pantă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...309 >

7,718 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

Pietricelei sau cel care traversează valea Comarnicului îndreptându-se spre Podu Vârtos ajunge treptat la altitudinea de100m. De aici se desfășoară în lungul Prahovei sub forma unor fâșii, o terasă care, încadrată în scara teraselor corespunde terasei Câmpina. Mai sus, panta este foarte vălurită și alcătuită din materiale rostogolite din abrupturile dealurilor. De la Gura Beliei terasele încep să apară cu regularitate de-a lungul văii Prahovei. Trei trepte tăiate în rocă fundament și o cuvertură groasă de pietrișuri însoțesc valea. Mai

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Cacova și Sunătoarea. Dintre afluenții cu scurgere temporară menționăm: Valea Bradului, Valea Fiarelor, Valea lui Marinică, Valea lui Butură și Valea lui Sărăcilă, toți pe partea stângă. Până la confluența cu pârâul Belia, Prahova are un 20 profil longitudinal cu o pantă medie de 13, 5 m/Km, iar pe cei 11 Km pe care îi străbate de-a lungul localității Breaza panta râului este de 9, 9 m/Km. Debitul mediu al Prahovei îl apreciem la 7,0m3/s ținând cont

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
lui Sărăcilă, toți pe partea stângă. Până la confluența cu pârâul Belia, Prahova are un 20 profil longitudinal cu o pantă medie de 13, 5 m/Km, iar pe cei 11 Km pe care îi străbate de-a lungul localității Breaza panta râului este de 9, 9 m/Km. Debitul mediu al Prahovei îl apreciem la 7,0m3/s ținând cont că postul hidrometric Câmpina, situat în amonte de confluența cu Doftana, înregistrează 7,41m3/s. În lunile maiiunie debitele pot depăși

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Talea în zona de izvoare. La ploile abindente acest pârâu are culoarea roșie, datorită marnelor roșii senoniene (cretacice) din bazinul său, a debitului solid care schimbă și culoarea Prahovei după confluență. Când se "umflă" debitul pârâului poate atinge 25m3/ s. Panta pârâului Belia este ridicată, 5,8m/Km. Construcția unui baraj și formarea unui lac de acumulare ar fi putut fi o soluție pentru alimentarea cu apă a orașului Breaza. Alimentarea râului este de tip pluvio-nival (ploi și zăpezi), cu alimentare

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
expunerii spre SE podurile teraselor beneficiază de adăpost și de multă lumină. Urmează apoi o altă zonă cu densități ridicate, situată în lungul principalei artere rutiere care traversează orașul de la sud la nord. Densități reduse se înregistrează pe versanții cu pantă accentuată din cauza reliefului montan accidentat și zonele periferice ale cartierelor, în locurile mai retrase și mai puțin accesibile. De-a lungul timpului, cele mai mari densități s-au înregistrat în zonele mai înalte, propice culturii plantelor iar apoi cele mai

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
dealul Lazu, zona Gura Beliei-Plai, cele din nordul localității având avantajul unor panorame care se deschid spre spațiul montan. Echiparea edilitară a localității este rămașă în urmă. Rețeaua stradală este mare (147km) datorită întinderii localității, iar mare parte este în pantă, supusă degradărilor de versant. Numai 36 km sunt modernizați (asfalt, pavaj, betonă. Alimentarea cu apă a localității a fost mult timp o problemă, datorită puținelor izvoare. Aceasta se realizează din lacul de acumulare de la Paltinu (Păltinoasaă pe valea Doftanei, din

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Breaza este caracteristică localităților din zonele deluroase puternic influențate de relief, zona de locuit desfășurându-se pe o suprafață de teren relativ întinsă cu o densitate locuibilă inegal distribuită și condiționată de o rețea de drumuri în mare parte în pantă, supusă degradărilor de versant și doar în mică parte modernizată. Orașul Breaza este amplasat în zona dealurilor subcarpatice, pe terasele înalte create de râul Prahova la ieșirea din zona montană. El se întinde în cea mai mare parte pe terasa

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
38, 24mp/loc - Suprafața medie a unui lot800mp/lot - Număr camere/locuință - 2, 81cam/locNumăr persoane/locuință - 3, 10 pers/locNumăr persoane/gospodărie - 3, 38 pers/gosp. Structura orașului este relativ omogenă, mai puțin în satele desfășurate pe dealuri cu pante mai mari unde locuințele sunt împrăștiate. Gospodăriile beneficiază parțial de facilitățile oferite de echiparea tehnico-edilitară (apă, canală În mare parte locuințele sunt ăn stare bună și foarte bună,construite din materiale durabile. Din totalul locuințelor 27% sunt construite din materiale

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

punctul (1ĂĂ, iar rețeaua de canalizare publică este rețeaua exterioară. Rețeaua exterioară de canalizare (publicăă este alcătuită dintr-un ansamblu de conducte și canale la care se adaugă o serie de lucrări accesorii (cămine de vizitare, cămine de rupere de pantă, camere deversoare, stații de pompare etc., figura 1.1), capabile să primească toate apele de canalizare colectate de pe suprafața ce se canalizează. Din punct de vedere funcțional colectoarele și lucrările accesorii se grupează în:colectoare principale; - colectoare secundare; - cămin de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de la canalele de serviciu (secundare). Căminul de serviciu se amplasează pe toate străzile (cvartalele) primind apele de la folosință prin intermediul căminelor de racord. Construcțiile accesorii (anexe) de pe rețeaua exterioară de canalizare (cămin de vizitare, cămine de spălare, cămine de rupere de pantă, deversoare, guri de scurgere, guri de zăpadă etc.) au rolul de a asigura o bună exploatare, precum și o funcționare riguroasă și continuă a rețelei. Stația de tratare ape uzate (uzina de epurare) se amplasează în aval de localitatea canalizată, având

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
322,5 l/s Varianta a-II-a Ipoteze de lucru - Rețeaua de canalizare în situația de echilibru a pânzei freatice primește ca debite: 115 + 57,5 = 172,5 l/sacest echilibru este deranjat de intrările în pânza freatică datorate: - izvoarele de pantă (25 l/s din 60 l/s - surse de suprafață și izvoareă;apa stocată în sol din ploi (40 l/s din 45 l/sevaporații și infiltrații în sol); - apa din pierderi în rețeaua de canalizare = 129 l/s - neluată

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
arii ale bazinelor de canalizare, cu relația: Durata ploii de calcul „tp” reprezintă durata de curgere a apei din punctul cel mai îndepărtat al unei suprafețe receptoare de ploaie, până în secțiunea de control. Timpul de concentrare superficială, tcs, este în funcție de panta și natura suprafeței de scurgere, de densitatea construcțiilor pe lungimea parcursului de la punctul de cădere a apei de ploaie până la cel mai apropiat tronson al rețelei, de intensitatea și durata ploii, de capacitatea de reținere a apei în depresiuni, etc.

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
debitelor orare maxime de ape uzate menajere cu debite uzate industriale, plus debitele de ape meteorice, rezultate din surse de suprafață și subterane. /2, 6, 15, 21, 27, 41, 46/ Calculul de dimensionare se face tabelar. 2.4.1. Determinarea pantei colectorului „ic” Pentru a determina panta colectorului „ic” se recomandă ca înaintea efectuării calculelor de dimensionare să se execute profilul longitudinal al terenului (și aproximativ al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta optimă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
menajere cu debite uzate industriale, plus debitele de ape meteorice, rezultate din surse de suprafață și subterane. /2, 6, 15, 21, 27, 41, 46/ Calculul de dimensionare se face tabelar. 2.4.1. Determinarea pantei colectorului „ic” Pentru a determina panta colectorului „ic” se recomandă ca înaintea efectuării calculelor de dimensionare să se execute profilul longitudinal al terenului (și aproximativ al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta optimă a acestora. Având pantele terenului pentru

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Determinarea pantei colectorului „ic” Pentru a determina panta colectorului „ic” se recomandă ca înaintea efectuării calculelor de dimensionare să se execute profilul longitudinal al terenului (și aproximativ al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta optimă a acestora. Având pantele terenului pentru fiecare tronson al colectoarelor ce se dimensionează putem întâlni trei situații distincte: 1). Panta colectorului „ic” este egală cu panta terenului „it” (figura 2.32) În acest caz se alege o pantă a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
a determina panta colectorului „ic” se recomandă ca înaintea efectuării calculelor de dimensionare să se execute profilul longitudinal al terenului (și aproximativ al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta optimă a acestora. Având pantele terenului pentru fiecare tronson al colectoarelor ce se dimensionează putem întâlni trei situații distincte: 1). Panta colectorului „ic” este egală cu panta terenului „it” (figura 2.32) În acest caz se alege o pantă a colectorului „ic” minimă astfel încât viteza

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
profilul longitudinal al terenului (și aproximativ al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta optimă a acestora. Având pantele terenului pentru fiecare tronson al colectoarelor ce se dimensionează putem întâlni trei situații distincte: 1). Panta colectorului „ic” este egală cu panta terenului „it” (figura 2.32) În acest caz se alege o pantă a colectorului „ic” minimă astfel încât viteza de curgere a apei să fie mai mare sau egală cu viteza de autocurățire (v ≈ 0

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta optimă a acestora. Având pantele terenului pentru fiecare tronson al colectoarelor ce se dimensionează putem întâlni trei situații distincte: 1). Panta colectorului „ic” este egală cu panta terenului „it” (figura 2.32) În acest caz se alege o pantă a colectorului „ic” minimă astfel încât viteza de curgere a apei să fie mai mare sau egală cu viteza de autocurățire (v ≈ 0,7 m/să. Este de preferat

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
precizaă panta optimă a acestora. Având pantele terenului pentru fiecare tronson al colectoarelor ce se dimensionează putem întâlni trei situații distincte: 1). Panta colectorului „ic” este egală cu panta terenului „it” (figura 2.32) În acest caz se alege o pantă a colectorului „ic” minimă astfel încât viteza de curgere a apei să fie mai mare sau egală cu viteza de autocurățire (v ≈ 0,7 m/să. Este de preferat să menținem colectorul cât mai la suprafață. În această situație reducem considerabil

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de curgere a apei să fie mai mare sau egală cu viteza de autocurățire (v ≈ 0,7 m/să. Este de preferat să menținem colectorul cât mai la suprafață. În această situație reducem considerabil valoarea de investiție. În situații când panta terenului este foarte mică din condiții hidraulice suntem nevoiți la lungimi mari ale colectoarelor să introducem cămine de spălare odată cu reducerea vitezei apei între 0,5 - 0,7 m/s. La lungimi mari ale colectorului pentru a nu ajunge cu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
0,7 m/s. La lungimi mari ale colectorului pentru a nu ajunge cu colectorul la adâncimi foarte mari în afara căminelor de spălare se prevăd stații de pompare pentru a „ridica” colectorul la suprafață. Această situație se rezolvă prin micșorarea pantei colectorului până atingem viteza maximă admisibilă. Dacă trasăm tronsonul plecând de la cămine de vizitare din amonte atunci am ieși cu colectorul din teren (ic < it). Pentru racordarea colectorului plecăm de la asigurarea adâncimii de îngheț în căminul de vizitare din aval

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
din amonte atunci am ieși cu colectorul din teren (ic < it). Pentru racordarea colectorului plecăm de la asigurarea adâncimii de îngheț în căminul de vizitare din aval, trasăm colectorul și rezultă pentru racordare necesitatea amplasării de cămin / cămine de rupere de pantă. În funcție de necesarul saltului de racord și de configurația geotopografică a traseului se aleg unul sau mai multe cămine de rupere de pantă (CRP). 2.4.2. Determinarea secțiunii colectoarelor (D sau B/H) Pentru a putea determina secțiunile colectoarelor este

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de vizitare din aval, trasăm colectorul și rezultă pentru racordare necesitatea amplasării de cămin / cămine de rupere de pantă. În funcție de necesarul saltului de racord și de configurația geotopografică a traseului se aleg unul sau mai multe cămine de rupere de pantă (CRP). 2.4.2. Determinarea secțiunii colectoarelor (D sau B/H) Pentru a putea determina secțiunile colectoarelor este necesară cunoașterea tipurilor de secțiuni. Atunci când cele patru forme prezentate nu corespund regimului de debite, forma poate fi modificată sau completată cu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
200 mm. Modul de lucru Pentru determinarea secțiunii colectoarelor se utilizează diagramele pentru calculul colectoarelor (figurile 2.37, 2.38, 2.39). Procedeul este același pentru toate tipurile de secțiuni (fig. 2.36). Cunoscând debitul total de calcul „Qtotcalc” și panta colectorului „ic” (prin impunerea acesteia egală cu a terenului, în faza inițialăă se procedează astfel: - se intră cu debitul total de calcul, Qtotcalc, pe axa abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
panta colectorului „ic” (prin impunerea acesteia egală cu a terenului, în faza inițialăă se procedează astfel: - se intră cu debitul total de calcul, Qtotcalc, pe axa abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta colectorului, ic, pe ordonată ducând o paralelă la abscisă până se intersectează cu perpendiculara, ridicată anterior; - din acest punct se trasează o linie paralelă cu abscisa (spre dreapta) până se intersectează prima dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]