952 matches
-
Vulcan 58. 7438. Spancenatu Mihail și Silvia, 3 apartamente, București, str. Făgăraș 17, str. Ciprian Porumbescu 7. 7439. Scheriberger Segrumea, 2 apartamente, Brașov, Calea Victoriei 33. 7439. b. Spiegler O. H., 11 apartamente, București, str. Poetu Seheleanu 18. Iași, str. Anastasie Panu 4, str. Elenă Doamna 50, str. Costache Negri 90 7440. Spiegler O. H., 11 apartamente, București, str. Enachita Văcărescu 48. 7441. Serbescu Mircea, 4 apartamente, București, B-dul 6 Martie 60. 7442. Șoc. de Cultură, 9 apartamente, București, calea Rahovei 29
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Tavernier Dorothea, 3 apartamente, București, str. Bibescu Vodă 6 7784. Teodorescu Ioana, 5 apartamente, București, cal. 13 Septembrie 73. 7785. Tănase Petia Ion, 3 apartamente, Dudești Cioplea, str. Ion Sulea 108, 167. 7786. Teofilovici Nădejdea, 5 apartamente, București, str. Anastasie Panu 12, 14 7787. Tanau Mihail și Anastase Sicu, 5 apartamente, București, cal. Rahovei 192. 7788. Teodoru C. Henri, 3 apartamente, București, str. Alex. Donici 27, str. Dobrogeanu Gherea 2, str. Vasile Alecsandri 82. 7789. Tănăsescu Alexandru, 6 apartamente, Galați, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Vidrascu Paul, 5 apartamente, București, calea Șerban Vodă 79, str. Sticlari 1. 8145. Vasilescu, moștenitori, 4 apartamente, București, str. Făinari 56. 8146. Vlădescu Adrian, 5 apartamente, București, str. Ady Endre, 13 8147. Vespemeanu I. Vasile, 4 apartamente, București, str. Gh. Panu 16, str. Leon Vodă 2. 8148. Visescu Ion, 11 apartamente, București, str. Luceafărul 12, str. Petre Liules 32. 8149. Victoria Ș.A. șoc. de construcții, 158 apartamente, București, str. Academiei 19, str. Principatele Unite 2, Calea Victoriei 48-50. 8150. Vello Fania, 3
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
la Fundația Culturală Română. A fost, de asemenea, de la înființare, director al Editurii Hasefer. Debutează în publicistică în 1956, iar după zece ani îi apare monografia Junimismul. Contribuții la studierea curentului. A îngrijit ediții din opera lui A.D. Xenopol, G. Panu, P.P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, E. Lovinescu și Radu Rosetti. Se remarcă printr-o stăruitoare activitate de cronicar și comentator literar, specializat în probleme de editare, precum și de istorie politică sau culturală. Volumele publicate de O. la începutul activității sale, A. D
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
1999; Glose despre altădată, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1999; Polifonii, Iași, 2001. Ediții: H. Sanielevici, Cercetări critice și filosofice, introd. edit., București, 1968; Mihail Dragomirescu, Scrieri critice și estetice, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Gh. Stroia); George Panu, Amintiri de la „Junimea” din Iași, I-II, pref. edit., București, 1971; E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, pref. edit., București, 1972, T. Maiorescu și contemporanii lui, I-II, pref. edit., București, 1974 (în colaborare cu Maria Simionescu); C. Dobrogeanu-Gherea, Studii
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
, George (9.III.1848, Iași - 6.XI.1910, București), memorialist, gazetar și critic literar. Este fiul Anei (n. Gugora) și al maiorului Vasile Panu, unul dintre aghiotanții lui Al. I. Cuza. A urmat școala primară (din 1856) și liceul (din 1860) în orașul natal, absolvindu-l în 1867. În același an devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași. Din
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
și pref. Z. Ornea, București, 1971; Pagini alese, îngr. și pref. Alexandru Leon, București, 1958. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, II, 282-285, IV, 199, 202, 314, 320, 330; Anghel-Iosif, Portrete, 77-84; Negruzzi, Junimea, 225-231; Dafin, Figuri, III, 33-38; C.D. Anghel, Gh. Panu, semănătorul de idei, București, 1933; Lovinescu, Scrieri, VI, 208, IX, 303-425; Călinescu, Ist. lit. (1941), 383-384, Ist. lit. (1982), 440-441; Cecilia Caroni-Chilom, Gheorghe Panu, eseist și critic la revista „Convorbiri literare” și „Săptămâna”, București, 1942; Vianu, Opere, II, 225-228; Streinu
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
314, 320, 330; Anghel-Iosif, Portrete, 77-84; Negruzzi, Junimea, 225-231; Dafin, Figuri, III, 33-38; C.D. Anghel, Gh. Panu, semănătorul de idei, București, 1933; Lovinescu, Scrieri, VI, 208, IX, 303-425; Călinescu, Ist. lit. (1941), 383-384, Ist. lit. (1982), 440-441; Cecilia Caroni-Chilom, Gheorghe Panu, eseist și critic la revista „Convorbiri literare” și „Săptămâna”, București, 1942; Vianu, Opere, II, 225-228; Streinu, Versificația, 170-173; Constantinescu, Scrieri, IV, 124-126; Cioculescu, Itinerar, I, 146-150; George, Sfârșitul, I, 51-55; Ist. lit., III, 74-75, 920-926; Dicț. lit. 1900, 659-661; Dicț
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
PÂRVU, Sorin (29.IV.1946, Mihălășeni, j. Botoșani), critic și istoric literar, eseist. Este fiul Elenei Pârvu (n. Panu), funcționară, și al lui Constantin Pârvu, profesor de limba și literatura română. Frecventează cursurile școlii din Răuseni, județul Botoșani, urmează la Iași Liceul „C. Negruzzi” (1960-1964), Facultatea de Filologie, secția engleză-română (1964-1969) și Facultatea de Istorie-Filosofie (1970-1975) din cadrul Universității „Al.
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
perpetuării folclorului. Așa s-ar explica dispariția unor specii, cum ar fi balada. SCRIERI: Carte de citire, cuprinzând texte vechi românești, Iași, 1882; Studii de lingvistică și folcloristică, îngr. și introd. Ion Nuță, Iași, 1976. Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 231; Panu, Junimea, I, 153-156; Călinescu, Ist. lit. (1941), 383, Ist. lit. (1982), 440; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 210-211; I.C. Chițimia, A. Lambrior, folclorist, RITL, 1957, 1-2; G. Călinescu, Folclorul la „Convorbiri literare”, SIL, 92-95; Ist. lit., III, 847-861; Dicț. lit. 1900, 485-486
LAMBRIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]
-
spiritul ideilor socialiste. Colaborează și este redactor la „Românul” lui C.A. Rosetti, contribuie la înființarea unui cerc de studii sociale la București și la apariția primului ziar socialist, „Drepturile omului” (1885), intră în redacția ziarului „Lupta” al lui G. Panu, publică aici articole politice, sociale, cronică literară, proză (ca și în paginile celei de-a doua serii a gazetei „Drepturile omului”), este redactor la „Munca”, „Lumea nouă”. Ales în două rânduri membru în Consiliul General al Partidului Social Democrat al
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
Adevărul”, publicație de care îi vor fi legate, până în 1920, când o părăsește (reușind să mai fondeze în anul următor „Lupta”), cariera politică și truda de gazetar. Crescut la școala lui C.A. Rosetti și la aceea a lui G. Panu, M. avea o disponibilitate autentică pentru înnoire și a știut să modeleze la rândul lui numeroși ziariști. Ca literat, M. își face cu adevărat debutul în 1881, la „Contemporanul”, revistă a cărei conducere literară o asigură un timp. Înainte, îi
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
1878 e ales deputat, prilej cu care se stinge și procesul intentat împotriva sa, ca și a altor foști miniștri conservatori, de către guvernul liberal (i se imputase, între altele, acordarea unor burse de studii în străinătate lui A. Lambrior, G. Panu, G. Dem. Teodorescu, Spiru Haret, C. Meissner). Reales în Adunarea Constituantă la 4 mai 1879, se distinge prin spiritul său de larg umanism, cu prilejul discutării regimului juridic al străinilor din România. Trăind din avocatură, M. nu neglijează preocupările literare
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
I-II, îngr. și pref. Z. Ornea, București, 1976, passim; Mihail Dragomirescu, Criticele domnului Titu Maiorescu (Studiu de critică generală), CL, 1893, 1, 3; Lui Titu Maiorescu. Omagiu, București, 1900; G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească, Iași, 1909, 59-87; Panu, Junimea (1943), I-II, passim; România Jună lui Titu Maiorescu. Scriere omagială, Suceava, 1910; G. Bogdan-Duică, Titu Liviu Maiorescu, București, 1921; Negruzzi, Junimea, passim; Soveja [S. Mehedinți], Titu Maiorescu, București, 1925; Vianu, Opere, II, 142-183, 318-366, III, 373-374, 387-403, V
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
și al lui Costache Telescu, gazetar și polițist, șef al poliției brăilene. După studii liceale făcute la Brăila și București, a urmat cursurile Facultății bucureștene de Litere. În anul 1886 a început activitatea jurnalistică la gazeta „Lupta” a lui G. Panu. A colaborat, deseori sub pseudonimele Memphis, Moșu, Tel, la diverse periodice politice și literare dintre 1886 și 1918, printre care „Lupta”, „Epoca”, „Ziua”, „Cronica”, „Adevărul”, „Revista idealistă”, „Minerva”, „Înainte”. La unele a fost redactor, girant-responsabil, secretar de redacție sau prim-
BACALBASA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285520_a_286849]
-
a fi reținută îndeosebi activitatea sa la cotidianul „Drepturile omului”, apărut în februarie 1885, la „Epoca” lui Nicolae Filipescu, lansată tot în 1885 (unde semnează „Cronica glumeață” cu pseudonimul, reluat și în anii următori, Radu Țandără), la „Lupta” lui George Panu, mutată de la Iași la București în 1886, unde B. își desăvârșește formația gazetărească, ajungând redactor-șef, apoi director și, în sfârșit, la „Adevărul”, unde Constantin Mille îl cheamă la începutul anului 1895, oferindu-i postul de prim-redactor și pe
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
În comuna Gargalâc au fost aleși consilieri comunali domnii: Ene Marin, Ivan Dumitru, Ivan Dobrea, Ivanciu Christu, Ghemandin Seit Ahmet 1434. Pentru completarea consiliului comunal, pe lângă cei aleși, au fost numiți consilieri, de către prefectul județului Constanța, domnii: Gaspar Nuracai și Panu Dragiciu 1435. Prefectul județului Constanța l-a desemnat primar al comunei Gargalâc pe domnul Ene Marin. În comuna Hasancea au fost aleși membri ai consiliului comunal domnii: Curt Mola Chepsi, Menli Abit Hagi Selim, Seit Ahmet Mola și Hagi Veli
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu poate fi vorba, oricât de greu i-ar fi, ca să se retragă, în tot cazul trebuie să mai sufere doi, trei ani de necazul guvernării, căci retragerea sa ar fi o calamitate"1613. Acesta era contextul în care George Panu a publicat în Lupta articolul intitulat Omul periculos, plin de injurii la dresa regelui Carol I1614. La 17/29 noiembrie 1886, Opoziția Unită a dat publicității un manifest antiregal, semnat de foști prim-miniștrii și miniștrii, printre care: Lascăr Catargiu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o luase În față. Era destul de departe. Peduzzi Îl strigă: — Auzi, caro, Îmi dai cinci lire pentru toată treaba? — Pentru azi? Întrebă tânărul, Încruntându-se. — Nu, nu pentru azi. Mi-i dai de azi pentru mâine. Ca să iau eu tot. Pane, salami, formaggio, bunătăți pentru toți trei. Tu, eu și signora. Momeli, o să iau și niște fâțe, nu doar viermi. Poate-mi ajung și de niște Marsala. Toate astea pentru cinci lire. Cinci lire pentru un serviciu. Tânărul domn se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cap aprobând alegerea lui Harry. — Și ne pare rău să raportăm, șefu’, dar iar am fost prădați. Heinrich oftă. Ce-au mai luat de data asta? — Generatorul cu bicicletă. Cu asta Încărcau baterii de mașină de doisprezece volți În timpul frecventelor pane de curent. —De data asta au lăsat Însă bicicleta. —Nu ați Încuiat magazia cum v-am zis eu? Au tăiat lacătul. Și câinii de pază? — Tot În țarc sunt, molfăie niște oase proaspete. Heinrich făcu un inventar al tuturor lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
am mai pus și noi mâna pe tine, ștrengăriță frumoasă și nestatornică! Ea, măgulită, îl sărută, murmurând drăgălaș: ― Cine-i mai dulce și mai adorabil ca tăicuțul nostru? Gogu profită să se plângă iarăși de peripețiile călătoriei. Au avut trei pane de cauciuc și două la motor. Au omorât nenumărate gâște, rațe, găini și un purcel. Erau să calce nu se știe câți oameni și să se ciocnească cu diverse care și căruțe. Și asta se cheamă, pentru Nadina, plăcere. De
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în toate compartimentele. Dacă avem coca străpunsă gaura e prea mică pentru a avea urmări. Etanșeitatea s-a refăcut automat și a redus avaria. Ash își consultă pupitrul. Ca și celelalte, al său primea o energie independentă în eventualitatea unei pane generalizate ca aceasta, cu care se confruntau acum. ― În toate compartimentele, aerul nu prezintă nici un semn de contaminare. Cred că suntem încă etanși. ― Iată cele mai bune vești din ultimele șaizeci de secunde, zise Dallas. Kane, aprindeți ecranele de viziune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un sat de țigani lingurari. Era o glumă dar nicidecum batjocură fiindcă o astfel de alegere îmi asigura concurența zero la post, deci liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață. Și iată-mă la Slobozia Panu, un sat al comunei Colonești, undeva la 8o de kilometri depărtare de casa părintească. Panu era așezat între trei dealuri străjuite la nord de pădurea lui Panu Calimach, stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
batjocură fiindcă o astfel de alegere îmi asigura concurența zero la post, deci liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață. Și iată-mă la Slobozia Panu, un sat al comunei Colonești, undeva la 8o de kilometri depărtare de casa părintească. Panu era așezat între trei dealuri străjuite la nord de pădurea lui Panu Calimach, stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică gardistul, Alecu Petrișor odagiul școlii și Ion Broscoi proprietar, cârciumar și negustor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
deci liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață. Și iată-mă la Slobozia Panu, un sat al comunei Colonești, undeva la 8o de kilometri depărtare de casa părintească. Panu era așezat între trei dealuri străjuite la nord de pădurea lui Panu Calimach, stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică gardistul, Alecu Petrișor odagiul școlii și Ion Broscoi proprietar, cârciumar și negustor fără concurență. Toamna a trecut frumos, cu multe mese înlocuite cu praznice
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]