328 matches
-
3212 Reacția de hemaglutinare 2.3213 Reacția de hemadsorbtie 2.3219 Alte cuantificări 2.322 Diagnostic virusologic direct 2.3220 Microscopia electronică pentru evidențierea virionului infectant complet 2.3221 Imunoelectromicroscopia 2.3222 Imunofluorescența 2.3223 Tehnică imunoperoxidazei. Colorația peroxidaza- antipeiroxidaza (PAP). Sistemul de amplificare avidina-biotina 2.3224 Reacția de fixare a complementului 2.3225 Reacția de latex aglutinare 2.3226 Electroforetipare 2.3229 Alte metode de diagnostic 2.323 Identificare genomică 2.3230 Izolare acizilor nucleici virali din virioni sau din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234264_a_235593]
-
3212 Reacția de hemaglutinare 2.3213 Reacția de hemadsorbtie 2.3219 Alte cuantificări 2.322 Diagnostic virusologic direct 2.3220 Microscopia electronică pentru evidențierea virionului infectant complet 2.3221 Imunoelectromicroscopia 2.3222 Imunofluorescența 2.3223 Tehnică imunoperoxidazei. Colorația peroxidaza- antipeiroxidaza (PAP). Sistemul de amplificare avidina-biotina 2.3224 Reacția de fixare a complementului 2.3225 Reacția de latex aglutinare 2.3226 Electroforetipare 2.3229 Alte metode de diagnostic 2.323 Identificare genomică 2.3230 Izolare acizilor nucleici virali din virioni sau din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234269_a_235598]
-
3212 Reacția de hemaglutinare 2.3213 Reacția de hemadsorbtie 2.3219 Alte cuantificări 2.322 Diagnostic virusologic direct 2.3220 Microscopia electronică pentru evidențierea virionului infectant complet 2.3221 Imunoelectromicroscopia 2.3222 Imunofluorescența 2.3223 Tehnică imunoperoxidazei. Colorația peroxidaza- antipeiroxidaza (PAP). Sistemul de amplificare avidina-biotina 2.3224 Reacția de fixare a complementului 2.3225 Reacția de latex aglutinare 2.3226 Electroforetipare 2.3229 Alte metode de diagnostic 2.323 Identificare genomică 2.3230 Izolare acizilor nucleici virali din virioni sau din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234268_a_235597]
-
Adesea, accesul acestora la programele de prevenire este limitat, iar infrastructura de sănătate publică nu cuprinde tocmai populația defavorizată. De altfel, în cazul examenelor citologice, sensibilitatea examenelor este precară: numai o treime din femeile purtătoare HPVhr sunt detectate de testul Pap și numai o șesime din cele infectate cu genotipuri lr (Kovacic M.B. și colab., 2006). Aderarea la UE a modificat rapid mobilitatea forței de muncă din România, în special a femeilor din mediul rural. Condițiile de viață schimbate, discrepanța dintre
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
mare, iar criteriile de apreciere a pacientelor care necesită o monitorizare complementară vizează leziunile HSIL și nu cele ASCUS sau LSIL. Descreșterea proporției între leziuni cu potențial oncogen și cele inflamatorii sau reactive va face și mai dificilă interpretarea frotiurilor Pap. În acest context, screening-ul inițial pentru ADN HPV are toate atributele de sensibilitate și specificitate pentru a fi recomandat ca test primar de screening. Posibilitatea genotipării și, eventual, a determinării încărcării virale, va crește valoarea informațiilor furnizate clinicianului. În plus
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
mai mare iar criteriile de apreciere a pacientelor care necesită o monitorizare complementară vizează leziunile HSIL și nu ASCUS sau LSIL. Descreșterea proporției între leziuni cu potențial oncogen și cele inflamatorii sau reactive va face și mai dificilă interpretarea frotiurilor Pap. În acest context, screening-ul inițial pentru ADN HPV are toate atributele de sensibilitate și specificitate pentru a fi recomandat ca test primar de screening. Posibilitatea genotipării și, eventual, a determinării încărcării virale va crește valoarea informațiilor furnizate clinicianului. În plus
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
precanceroase sau a infecției HPV persistente. Infecția persistentă este diagnosticată prin depistarea ADN HPV (genotipuri din vaccin) în două probe succesive recoltate în anii următori vaccinării. SCREENING-ul CITOLOGIC În fiecare an în Statele Unite sunt efectuate aproximativ 50 milioane teste Pap în urma cărora sunt detectate aproximativ: 2-3 milioane paciente cu ASC-US, 1,25 milioane cu LSIL și 300 000 cu HSIL. Acest program aplicat consecvent a determinat reducerea incidenței cancerului de col cu 75% iar a mortalității specifice cu 70%. Reducerea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ale incidenței cancerului la vârstele extreme ale populației triate. Screening-ul citologic începe în primii trei ani după debutul vieții sexuale și se repetă la fiecare 3 ani până la 65 ani. Noile procedee citologice nu aduc avantaje semnificative în raport cu performanțele screening-ului Pap. În Europa, au fost întreprinse studii multinaționale care și-au propus să stabilească potențialul evolutiv al leziunilor precanceroase detectate prin screening în era prevaccinală (Dillner J. și colab., 2008), tocmai pentru a avea un termen de referință asupra modificărilor ce
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
una dintre cele mai eficiente intervenții medicale profilactice. Screening-ul începe în primii trei ani după debutul vieții sexuale și se repetă la fiecare 3 ani până la 65 ani. Noile procedee citologice nu aduc avantaje semnificative în raport cu performanțele screeningului cu testul Pap. Figura 33. Intervalul între examenele citologice este în prezent un factor critic în prevenirea cancerului de col. Numărul cazurilor de cancer, pe grupe de vârstă, este de 6-10 ori mai mic în cazul screening-ului la 3 ani decât în absența
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Intervalul între examenele citologice este în prezent un factor critic în prevenirea cancerului de col. Numărul cazurilor de cancer, pe grupe de vârstă, este de 6-10 ori mai mic în cazul screening-ului la 3 ani decât în absența screening-ului. Examenul Pap la fiecare 3 ani detectează de trei ori mai puține cazuri de cancer decât Pap anual. SCREENING-UL VIRUSOLOGIC SAU DUBLU Se știe că, odată cu debutul vieții sexuale, în fiecare lună sporește riscul achiziției infecției HPV cu genotipuri cu risc
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Numărul cazurilor de cancer, pe grupe de vârstă, este de 6-10 ori mai mic în cazul screening-ului la 3 ani decât în absența screening-ului. Examenul Pap la fiecare 3 ani detectează de trei ori mai puține cazuri de cancer decât Pap anual. SCREENING-UL VIRUSOLOGIC SAU DUBLU Se știe că, odată cu debutul vieții sexuale, în fiecare lună sporește riscul achiziției infecției HPV cu genotipuri cu risc înalt - hr - (16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 61
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
mai mare, iar criteriile de apreciere a pacientelor care necesită o monitorizare complementară vizează leziunile HSIL și nu ASCUS sau LSIL. Descreșterea proporției între leziuni cu potențial oncogen și cele inflamatorii sau reactive va face și mai dificilă interpretarea frotiurilor Pap. În acest context, screening-ul inițial pentru ADN HPV are toate atributele de sensibilitate și specificitate pentru a fi recomandat ca test primar de screening. Posibilitatea genotipării și, eventual, a determinării încărcării virale va crește valoarea informațiilor furnizate clinicianului. În plus
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
adăugarea unei componente majore la acțiunile destinate prevenției cancerului de col. Mulți autori subliniază impactul vaccinării asupra performanțelor screening-ului citologic sau a screening-ului dublu citologic și virusologic. Reducerea preconizată a leziunilor HSIL sau CIN va face mai dificilă interpretarea frotiurilor Pap. Totuși, este posibil ca screeningul dublu - virusologic și citologic - să poată fi făcut la intervale mai lungi de 3-5 ani (Dillner J., și colab., 2008; Cuzick J. și colab., 2008), fără a afecta sensibilitatea detectării la timp a leziunilor precanceroase
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
HPV în raport cu citologia sau împreună cu citologia în eficiența screeningului leziunilor precanceroase. Deși rezultatele variază în raport cu tehnica moleculară folosită și în raport cu prevalența infecției se poate spune că screening-ul cu HC2 are o sensibilitate de 96% și specificitate de 92%, iar screening-ul Pap are sensibilitatea 63% și specificitatea 96%. Principala indicație clinică a detecției ADN HPV este de a diferenția femeile cu risc oncogen mic de cele cu risc relativ consistent. Utilizarea unui singur set de primeri cu spectru larg poate eșua în
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
sau hiperreacționează este analizat pornind de la studiul de caz al implementării vaccinurilor HPV în România. Cancerul de col uterin este o boală care poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinarea nu este însă singura strategie disponibilă. Screening-ul prin citologie exfoliativă (testul Pap) sau prin dublarea acestuia cu screeningul virusologic (detecția ADN HPV) sunt opțiuni alternative care asigură diagnosticul precoce al leziunilor precanceroase și orientează asupra oportunității tratamentului acestora. Deoarece durata procesului cancerigen este lungă, vârful incidenței cancerului de col uterin este situat
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
situație există și în privința screening-ului, fapt cu atât mai regretabil cu cât citologia exfoliativă (metodă cunoscută azi ca testul Papanicolau, 1942) a fost inițiată în România, de Daniel și Aurel Babeș încă din 1927 (Babeș LM., 1963). Utilitatea testului Papanicolau (Pap) în ginecologie și expansiunea lui în alte specialități (endocrinologie, oncologie etc.) a fost demonstrată deplin în ultimele decade. Testul Papanicolau a devenit nu numai un instrument de diagnostic dar și pentru monitorizarea evoluției cancerului de col, a răspunsului la tratament
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ani cu condiția demonstrării prin teste virusologice a absenței infecției prealabile cu genotipurile din vaccin. Ideal, vaccinul trebuie administrat înainte de debutul vieții sexuale. Vaccinul nu este contraindicat pentru femeile active sexual dar trebuie demonstrată absența infecției prealabile. Screening-ul citologic (testul Pap) sau virusologic (ADN HPV) nu este recomandat înainte de vaccinare sau pentru aprecierea oprtunității ei. Vaccinul poate fi administrat simultan cu alte vaccinuri inactivate care sunt indicate pentru același segment de vârstă: hepatită B, meningocic, pneumococic. Fiecare vaccin trebuie administrat însă
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
femeile vaccinate. 8. În România, programele de screening nu sunt utilizate suficient, multe femei nu beneficiază de detecția precoce a leziunilor precanceroase. 9. Testarea pentru infecția HPV după vârsta de 30 ani poate preciza riscul de cancer ignorat de testele Pap. 10. Dacă un test Pap este pozitiv nu înseamnă că partenerul sexual este infidel. Infecția HPV este de lungă durată și poate persista decade. 11. Dacă un test Pap este pozitiv nu se poate preciza momentul achiziției infecției. 12. Țările
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
programele de screening nu sunt utilizate suficient, multe femei nu beneficiază de detecția precoce a leziunilor precanceroase. 9. Testarea pentru infecția HPV după vârsta de 30 ani poate preciza riscul de cancer ignorat de testele Pap. 10. Dacă un test Pap este pozitiv nu înseamnă că partenerul sexual este infidel. Infecția HPV este de lungă durată și poate persista decade. 11. Dacă un test Pap este pozitiv nu se poate preciza momentul achiziției infecției. 12. Țările emergente precum România trebuie să
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de 30 ani poate preciza riscul de cancer ignorat de testele Pap. 10. Dacă un test Pap este pozitiv nu înseamnă că partenerul sexual este infidel. Infecția HPV este de lungă durată și poate persista decade. 11. Dacă un test Pap este pozitiv nu se poate preciza momentul achiziției infecției. 12. Țările emergente precum România trebuie să-și concentreze programele de prevenție pe screening așteptând ca vaccinurile să devină mai ieftine. Femeile care cunosc aceste aspecte vor accepta vaccinarea fiicelor lor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Adesea, accesul acestora la programele de prevenire este limitat, iar infrastructura de sănătate publică nu cuprinde tocmai populația defavorizată. De altfel, în cazul examenelor citologice, sensibilitatea examenelor este precară: numai o treime din femeile purtătoare HPVhr sunt detectate de testul Pap și numai o șesime din cele infectate cu genotipuri lr (Kovacic M.B. și colab., 2006). Aderarea la UE a modificat rapid mobilitatea forței de muncă din România, în special a femeilor din mediul rural. Condițiile de viață schimbate, discrepanța dintre
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
mare, iar criteriile de apreciere a pacientelor care necesită o monitorizare complementară vizează leziunile HSIL și nu cele ASCUS sau LSIL. Descreșterea proporției între leziuni cu potențial oncogen și cele inflamatorii sau reactive va face și mai dificilă interpretarea frotiurilor Pap. În acest context, screening-ul inițial pentru ADN HPV are toate atributele de sensibilitate și specificitate pentru a fi recomandat ca test primar de screening. Posibilitatea genotipării și, eventual, a determinării încărcării virale, va crește valoarea informațiilor furnizate clinicianului. În plus
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
mai mare iar criteriile de apreciere a pacientelor care necesită o monitorizare complementară vizează leziunile HSIL și nu ASCUS sau LSIL. Descreșterea proporției între leziuni cu potențial oncogen și cele inflamatorii sau reactive va face și mai dificilă interpretarea frotiurilor Pap. În acest context, screening-ul inițial pentru ADN HPV are toate atributele de sensibilitate și specificitate pentru a fi recomandat ca test primar de screening. Posibilitatea genotipării și, eventual, a determinării încărcării virale va crește valoarea informațiilor furnizate clinicianului. În plus
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
precanceroase sau a infecției HPV persistente. Infecția persistentă este diagnosticată prin depistarea ADN HPV (genotipuri din vaccin) în două probe succesive recoltate în anii următori vaccinării. SCREENING-ul CITOLOGIC În fiecare an în Statele Unite sunt efectuate aproximativ 50 milioane teste Pap în urma cărora sunt detectate aproximativ: 2-3 milioane paciente cu ASC-US, 1,25 milioane cu LSIL și 300 000 cu HSIL. Acest program aplicat consecvent a determinat reducerea incidenței cancerului de col cu 75% iar a mortalității specifice cu 70%. Reducerea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ale incidenței cancerului la vârstele extreme ale populației triate. Screening-ul citologic începe în primii trei ani după debutul vieții sexuale și se repetă la fiecare 3 ani până la 65 ani. Noile procedee citologice nu aduc avantaje semnificative în raport cu performanțele screening-ului Pap. În Europa, au fost întreprinse studii multinaționale care și-au propus să stabilească potențialul evolutiv al leziunilor precanceroase detectate prin screening în era prevaccinală (Dillner J. și colab., 2008), tocmai pentru a avea un termen de referință asupra modificărilor ce
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]