445 matches
-
este întotdeauna profitabilă pentru cercetătorul civilizațiilor și mentalităților arhaice. „Folclorul arhaic supra- viețuiește încă în credințele «rituale» ale copiilor”, constată pe bună dreptate Carl Gustav Jung (36). Este interesant de urmărit felul în care anumite manifestări magico-rituale (colindele, plugușorul, sorcova, paparudele, caloianul etc.) - ale căror vechime și importanță covârșitoare în viața 379Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale colectivității adulte sunt bine cunoscute - au ajuns, în ultimul timp, numai (sau mai ales) în repertoriul copiilor. Un fenomen în egală măsură simptomatic și spectaculos este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
hălă- duiesc în lanul de cânepă și au părul din fuioare de cânepă (113, p. 200). Probabil că inițial purtau cununi de cânepă. în acest context, amintesc aici de incantațiile magice și dansu- rile rituale executate în satele românești de paparude pentru dezlegarea ploilor în timp de secetă. Ritualul a fost menționat încă de la începutul secolului al XVIII-lea de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae (259, p. 235). Ca niște mici „preotese” ale unei zeițe păgâne, tinerele fete de nouă- doisprezece
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vlăstare și frunze de boz (Sambucus ebulus). De asemenea, își pun pe cap cununi făcute din această plantă „toxică” („bozul e poama dracului”), folosită în medicina populară ca analgezic și antipiretic. Mai mult decât atât, macedoromânii fac costumul și cununa paparudei din frunze de boz și din flori de mac (13, pp. 220-230 ; 114, p. 342). în fine, tot Cantemir, vorbind despre „datina veche” a călușarilor în Moldova, notează faptul că, în timpul ritualurilor la care participă, aceștia poartă pe cap o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
amintind „gloria trecută” sunt doar simple umbre. Deficitul de sevă este evident. Alte tablouri se salvează parțial ca schițe de compoziții. Niște gitanos valahi, „trei vagabonzi” - mama și copiii - joacă pe la porți „împiedicați în zdrențe” (Artiști). Goale ca „niște șopârle”, paparudele cheamă cu dansul lor ritual ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții zbuciumate”. Partituri de un decorativ artificios
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
elemente de monografie etnografică a satului dunărean, romanul înfățișează și datini de nuntă și înmormântare, obiceiul de a striga de pe dealuri, de Lăsatul Secului, făcând publice aventurile erotice petrecute în cursul anului sau acela de a invoca ploaia prin jocul paparudelor și prin îngroparea unei păpuși de pământ ce îl închipuie pe „tata soarelui”. Continuând Desculț, romanul Jocul cu moartea menține particularitățile anterioare, dar prin anumite note dominante devine o scriere cu o individualitate proprie, distinctivă. Lirismul acestei cărți consistă în
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
o contribuție la istoria folcloristicii, autorul considerând că asemenea cercetări sunt necesare în vederea realizării unei sinteze. Obiceiuri agrare în tradiția populară românească (1989) înmănunchează câteva studii distincte: Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Paparuda, Caloianul, Drăgaica, Imagini de colindă în cântecul ceremonial de seceră. Pe lângă obiectivele strict științifice, cercetătorul își propune să demonstreze, prin intermediul riturilor analizate, vechimea agriculturii ca ocupație principală la români, permanența satului românesc, ambele înțelese ca semne ale continuității etnice. Fiecare
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
și Meglenoromânii (I-II, 1902), P. este, totodată, autor al unor contribuții fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: Din literatura poporană a aromânilor (1900) și Basme aromâne (1905). În prima, bogatul sumar cuprinde folclorul copiilor, medicină populară, ghicitori, proverbe, colinde, obiceiuri (paparude, Lăzărelul, Sânziene), lirică de dragoste, bocete, toate textele fiind date în aromână și dacoromână. Capitolele sunt precedate de scurte comentarii, de referințe la contribuții românești și străine pe aceeași temă; la jocurile copiilor sunt amintite studiile lui Karl Groos și
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
pe Yozō cu care împărtășise chinurile îndelungatei călătorii, inima lui își găsea o alinare, oricât de firavă. În vale era vremea la care terminaseră și de strâns meiul, și de cules ridichile japoneze. Pe ogoarele pustii se ridicau ca niște paparude clăile de fân ce urmau să fie folosite ca așternut de paie în grajdurile cailor. Curând aveau să ducă fânul în grajduri și până la Anul Nou nu mai aveau nici o muncă însemnată de făcut, în afară de arderea cărbunilor. Într-una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-ul e o junglă. New York-ul e o junglă. Pe sub coloanele bătrânei păduri tropicale făcută din macadam topit, mocirlosul Ninth Avenue, asemenea unui jalnic Limpopo 1, cară în cârcă lui o flotă amenințătoare de crocodili și dragoni, rechini-tigru, mașini zgomotoase, paparude asudate. Pe la, colțuri stau vraci și vânători de capete, vrăjitori ce-și bombănesc descântecele - băștinași, băștinașii cei isteți ai junglei. Iar noaptea, învăluite în căldura tropicală și sub căptușeala norului care păstrează zăpușeala, se aud cârâitul strident de papagal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de sus pînă jos, cîntărindu-mă. — Dumneata o cauți pe Jacinta, dacă am auzit bine? Am Încuviințat, uluit dinaintea unor semne de viață inteligentă În acea văgăună de orori. — Pentru ce? — SÎnt nepotul ei. — Iar eu sînt marchizul de Matoimel. O paparudă de mincinos, asta ești dumneata. Spune-mi pentru ce o cauți, sau am s-o fac pe nebunul. Aici e ușor. Iar dacă ai de gînd să-i Întrebi pe nenorociții ăștia unul cîte unul, n-o să-ți ia prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a venit azi la școală, mă informă șefa, cu un aer sfidător. — Ah, nu? Nu, confirmă locotenenta de Îndoieli și bănuieli. Dacă ești logodnicul ei, trebuia să știi. SÎnt logodnicul ei, nu gardian civil. — Hai, să plecăm, ăsta-i o paparudă, conchise șefa. Amîndouă trecură pe lîngă mine aruncîndu-mi o privire piezișă și o jumătate de zîmbet scîrbit. A treia, codașă, se opri o clipă Înainte să iasă și, asigurîndu-se că celelalte n-o vedeau, Îmi șopti la ureche: — Beatriz n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cărbune și alte murdării tot felul de inscripții sataniste și zvastici pe pereți. Veniseră la agapă, printre alții, Bikinski și cu Satanovski, care tot Încercase să-i momească să joace cărți. Ajunsese acolo și o anumită Lily Fundyfer... Și alte paparude. A ieșit un scandal cumplit... La fața locului au descins jandarmii. Cu chiu, cu vai, mituind-i, stomatologul Paul reușise să iasă din Încurcătură... De atunci, Noimann obișnuia să se reculeagă de unul singur În lăcașurile sale. „E-un mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cerut sfaturi. — Știi, pe acolo, lângă școală... Într-un bloc mai vechi. Un prieten. Adică nu, nu prieten. O cunoștință. O veche cunoștință a fratelui meu. Domnul profesor s-a aplecat, zile de-a rândul, spre urechiușa de jad a paparudei. Gina venea dintr-o comunitate veche, cu o lungă experiență a adaptării. De la ea se putea obține un sfat util, nu-i așa... Într-adevăr, colega nu părea mirată de neverosimila transformare a bufonului, nimic nu o mira. Acceptase, instantaneu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
îi făceau creierul terci. Rezultatele s-au văzut foarte curând: a început să se îmbrace în culori țipătoare, hainele îi veneau ca picate din lună. Cu colanți roșii, pulovăr negru, cizmulițe turcoaz și pălărie de pai verde arăta ca o paparudă. Toate privirile alergau spre ea. Ca să pună un scut între ea și realitatea perplexă, purta niște ochelari de soare enormi, care îi acopereau jumătate din față. Pentru românul de rând, abia scăpat de uniformele stupide în care era nevoit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
era situația în vara aceea. Rusalda, pe care o treceau toate nădușelile, se tot plângea. — Uf! Ce toropeală! Ce năduf! Își punea apă într-un lighean mare, se dezbrăca până la brâu și se răcorea. — Stai, fă, că te fac eu paparudă, aruncă o găleată de apă Dedi peste Rusalda care râde bucuroasă. —”Paparugă, rugă Ea-n ieși dă ne udă”, cântă Rusalda. Izaura care se juca în curte cu Prințesa aude cântecul și aleargă la mamă-sa trăgând-o și pe
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Rusalda care râde bucuroasă. —”Paparugă, rugă Ea-n ieși dă ne udă”, cântă Rusalda. Izaura care se juca în curte cu Prințesa aude cântecul și aleargă la mamă-sa trăgând-o și pe Prințesa după ea. — Mumă, mumă, mă fac paparudă și începe să dea jos hainele de pe ea rămânând în pielea goală fără pic de rușine. Fă-te și tu Prințăso paparudă, să mergem să ne stropească femeile cu apă. Hai, hai! Mi-e rușine să merg goală. — Nu-I
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
aude cântecul și aleargă la mamă-sa trăgând-o și pe Prințesa după ea. — Mumă, mumă, mă fac paparudă și începe să dea jos hainele de pe ea rămânând în pielea goală fără pic de rușine. Fă-te și tu Prințăso paparudă, să mergem să ne stropească femeile cu apă. Hai, hai! Mi-e rușine să merg goală. — Nu-I rușine că ne îmbrăcăm în frunze și crenguțe. Se duce în pielea goală cum era, noroc că Isamil și frații ei nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se dezbracă și Prințesa și țigăncile o încing cu crenguțe și frunze. Rusalda face o coroniță din frunze pentru Izaura și Dedi una pentru Prințesa și le așează pe capul fetelor. Izaura începe să cânte fiindcă ea mai făcuse pe paparuda. — "Paparugă, rugă E-an ieși dă ne udă Cu găleata, lată Peste toată gloata Bumburel d-argint Vărsat pă pământ Ploaie, Doamne, ploaie Locuri să să moaie.” Rusalda toarnă apa peste Izaura care se bucură. — Ah! Ce bine e! Ce
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai ude. — Mumo, Dedi, mergem pe la case. Nu departe! Nu. — Să nu stați mult! — Rozmarine, Păune, strigă Rusalda. — Hă! răspund ei. — Veniți încoace. Când au ajuns, țigăncile le-au spus să meargă cu fetele, să le însoțească. Dar noi sântem paparude? — Nu mă, doar să le urmăriți să nu să ie vrun vlăjgan după ele. Au plecat pe la case. Femeile erau bucuroase că le văd și le udau cu apă. Cele două paparude se simțeau în largul lor. Pentru Prințesa momentul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cu fetele, să le însoțească. Dar noi sântem paparude? — Nu mă, doar să le urmăriți să nu să ie vrun vlăjgan după ele. Au plecat pe la case. Femeile erau bucuroase că le văd și le udau cu apă. Cele două paparude se simțeau în largul lor. Pentru Prințesa momentul acesta a fost cel mai încântătăor. Nici salba cu bani de aur ce i s-a dăruit la venirea în șatră n-a impresionat-o atât de mult ca acest joc al
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se simțeau în largul lor. Pentru Prințesa momentul acesta a fost cel mai încântătăor. Nici salba cu bani de aur ce i s-a dăruit la venirea în șatră n-a impresionat-o atât de mult ca acest joc al paparudelor, că pentru ea era un adevărat joc. Noua ei viață din șatră îi dezvăluia o altă lume, cu alte obiceiuri, cu alt fel de a gândi. La nceput a fost o simplă spectatoare apărută în acea lume prin voia destinului
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pe ultimul, de nevoie nu din plăcere. Încetul cu încetul se acomodase, dar inima ei încă tânjea după mama care nu mai era, după tatăl pe care-l părăsise, după casa în care se născuse și trăise câțiva ani. Jocul paparudelor o făcea să se simtă integrată în cea de a doua ei familie, pentru că-l trăia la fel ca și țigăncile. Aceeași bucurie, aceeași fericire pe care o manifesta la fel ca ele. Se simțea mai apropiată de ei ca
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cale-afară de ușor de descifrat. Nici pe față, nici pe verso. Nu există plan divin! Du-te de te plimbă! Ba, sigur că există! Nu fii mistreț, te rog! Și poate că tocmai noi, ăștia, din cloacă, din mocirlă, untermenșii, paparudele, cum suntem eu, tu și cu Fratele avem, totuși, un avantaj, o șansă providențială, una mică, minusculă chiar, de a-l pricepe. Că de participat, participăm în mod obligatoriu la Plan! Dansăm sporadic, pe muzicuțele lui Sf. Petru sau ale
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
copiii, ne făceam din boz un arbust care crește unde vrei și unde nu vrei, fuste din lăstari cu frunze și duminica formam cete de 5-10 copii și umblam pe drumul plin de colb al satului invocând ploaia. Eram numiți paparude și cântam și dansam: „Paparudă-rudă/ Vin-o de ne udă/ Să vină ploile/ Să curgă șiroaiele”... Oamenii ieșeau din curți cu puțină apă în găleți și ne udau. Prin dansul paparudelor credeam că chemăm ploile. Duminica sau la alte sărbători
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
plin de colb al satului invocând ploaia. Eram numiți paparude și cântam și dansam: „Paparudă-rudă/ Vin-o de ne udă/ Să vină ploile/ Să curgă șiroaiele”... Oamenii ieșeau din curți cu puțină apă în găleți și ne udau. Prin dansul paparudelor credeam că chemăm ploile. Duminica sau la alte sărbători religioase, după slujba de la biserică, gospodarii în frunte cu preotul și cu podoabele bisericești ne îndreptam spre un izvoraș de pe Valea Țurchii sau pe Vale la Vinețești ori pe la fântânile din
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]