2,818 matches
-
cânepei și căzăcește în mijlocul ovăzului și altele și altele, de nu te mai saturai privind. La o răscruce de drumuri, dădură peste un țigan bătrân șezând picior peste picior într-un jilț domnesc înalt, cu spătar. Lângă jilț era un par în vârful căruia, pe o scândură bine geluită, stătea scris cu frumoase litere chirilice: „Arde-mă, dar dă-mi un galbân”. — Noroc, faraoane! - zise spătarul Vulture. — Bună să vă fie inima, conașule! - răspunse liniștit țiganul. — Al tău e jilțul ista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu avusese încă timp să le șteargă. Caravana asta probabil că a plecat de aici acum două zile și urmele ei se pierd la poalele acelui munte. — Ești mai deștept decât pari! — Întotdeauna e preferabil să fii mai deștept decât pari. Oamenii trec prin viață căutând să pară mai deștepți decât sunt și asta îi duce la pierzanie. Eu o fac pe prostul, dar sunt destul de atent la tot ce văd. Așa am descoperit un grup de cămile în fundul unei văgăuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
aici sau te las mai departe, cu riscul de-a muri de sete în mijlocul deșertului? — Am să risc. Nené Dupré scutură de câteva ori din cap cu un gest de profund pesimism. — Adevărul e că ești mult mai tâmpit decât pari... - murmură. Nu ți-a trecut prin cap că m-aș fi putut înțelege cu Fawcett să te abandonez într-un loc unde nu te-ar fi găsit nimeni nici peste ani de zile? — Sigur că mi-a trecut prin cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și În urma noastră trei perechi de tălpi de dimensiuni diferite sînt șterse de valul următor pentru că nisipul refuză amintirea, nisipul nu vrea să Îmbătrînească. Iată și barca aceea neagră de pescari unsă cu catran, legată cu un otgon de un par putrezit. O femeie rotundă, rotundă și rumenită ca un purceluș la tavă, pe care cineva din joacă l-a Îmbrăcat cu slip roz și sutien. Are și o coamă blondă, numai zulufi căzîndu-i dezordonat pe ochi, peste urechi, și rîsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
stâlpișori din lemn albit de vreme. Mai la deal se vedeau alți doi și tot așa până mai încolo. Nu era locul lor acolo, așa încât se ridică și se apropie, curios să vadă ce-i cu ei. Aproape ajunsese lângă parii aceia ciudați când simți că se împiedică de ceva fiind gata, gata să cadă. Își strivi între dinți o înjurătură, pentru că se lovise destul de tare la picior și se aplecă să vadă ce s-a întâmplat. La picioarele lui, ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Cristi avea impresia că toți îi privesc amenințător. Nu, spuse el repede, nu-i nevoie. Se îndreptă totuși spre construcția rudimentară, pe care o examină aparent indiferent. Un pat de dulapi geluiți, lat de doi metri era rezemat pe câțiva pari înfipți în pământ, la nu mai mult de un metru înălțime. La capătul de sus, era un fel de jgheab scobit pe toată lățimea. Mai la vale, alte șănțulețe transversale, de data aceasta mult mai puțin adânci, se întindeau de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
un fel de luminiș. Pârâiașul se lățea, formând un fel de golfuleț înconjurat de bolovani, în care apa era mai liniștită. O mulțime de pietre mărunțite și nisip zăceau împrăștiate pe mal, în jurul unui jgheab de lemn suspendat pe niște pari înfipți în pământ. Inspectorul mai văzuse așa ceva în tabăra zlătarilor, așa încât îl privi întrebător pe Calistrat: Am ajuns într-o tabără a țiganilor? De ce? Se vede că cineva a căutat aur aici. Am mai văzut instalația asta la zlătari. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
un șarpe Înghițindu-și coada. Încins cu o chingă de in, care-i servea și ca recuzită de saltimbanc; Într-o clipită, Împletitura se bățoșa brusc și, sub privirile uluite ale spectatorilor, el se cocoța pe ea ca pe-un par. Alteori și-o anina de gît, părînd o vită căreia i se tăiase căpățîna dintr-o singură lovitură de bardă, la formula lui magică. Într-o clipită, capul și trupul zăceau despicate În colbul deșertului; Făcătorul de Minuni pronunța aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
iar Împletitura de in de pe grumaz zăcea pe jos. După care Simon o deznoda, Încingîndu-se cu ea, doar dacă vreun spectator nu căuta să se Încredințeze de soiul Împletiturii. Atunci Simon Îi Întindea un capăt al cingătorii, țeapănă ca un par; de cum o atingea neîncrezătorul, funia se pleoștea și se prăvălea pe jos, stîrnind praful. Vorbea destul de bine greaca, copta, armeana și ebraica, precum și unele dialecte locale, deși potrivnicii săi susțineau că avea rostire de venetic. Simon nu se prea sinchisea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
caracteristic și definitoriu pentru epoca nouă a pietrei - neolitic. în perioada numită neolitic, apar ocupații noi: creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista posibilitatea apărării în fața atacurilor altor grupuri neolitice. Noile ocupații au dus la apariția unor noi culte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de țiganii robi și după ce au fost eliberați din robie, deoarece putea fi construit cu resursele materiale aflate pe loc. Pe un teren în pantă se detașa prin săpătură la suprafață de 2,53/3m (suprafața locuibilă), se fixau niște pari la colțuri și mijloc și în față unde se monta o ușă, peste care se așeza o structură de lemn dispusă în două ape și se acoperea cu pământ (argilă galbenă), se bătătorea ca să devină impermeabil. O improvizație de pat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bucovineni pe valea pârâului Dunavăț, le-am ascultat în multe seri, din primăvar și până toamna târziu, când, copil fiind, eram duși de către părinți la stână. Stâna, așa cum am apucat-o eu, era o încăpere rotundă, de obicei, făcută din pari bătuți în pământ printre care se împleteau crengi și nuiele. De la ușă, în prelungirea părții de sus, sprijinit tot de pari, dar mai groși, fără perete de împletitură din nuiele, se făcea un acoperiș lung de 2-3m, - numit comănac. Afară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
duși de către părinți la stână. Stâna, așa cum am apucat-o eu, era o încăpere rotundă, de obicei, făcută din pari bătuți în pământ printre care se împleteau crengi și nuiele. De la ușă, în prelungirea părții de sus, sprijinit tot de pari, dar mai groși, fără perete de împletitură din nuiele, se făcea un acoperiș lung de 2-3m, - numit comănac. Afară, sub acest coperiș, pe partea de sus a peretelui stânii se fixau lesele, împletitură dreptunghiulară din nuiele (alun), pe care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tomescu își amintește de întinderea satului: de la Ion Căținaș în sus și în jos, până la Ghiță Prențu și Costic Bădăluță, dincolo de pod. Cu mai multă precizie, Caliopia Bădăluță spune că ea a apucat în poartă la Ghiță a dascălului un par, un stâlp despre care oamenii ziceau că a fost bătut prima dată acolo de către cei care au venit din Bucovina. Pe de alt parte, Varvara Tomescu spune că bunica sa i-a zis că primul par (stâlp) a fost bătut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca. Când răspund la chestionarul de mai sus am 70 de ani. Părinții mei au fost Toader Bădăluță și Ileana Bădăluță, născută Boca. Părinții mei, ca avere, au avut o casă cu 2 camere și tindă. Casa era construită din pari, leațuri și lipită cu pământ. în jurul casei, erau ograda cu șură pentru vite și cotețe pentru celelalte animale precum și grădina, amândouă fiind cca. ha teren. La câmp, din partea tatii aveau tot cam ha pământ arabil, iar din partea mamii vreo 30
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o arie pregătită pe un teren tare, argilos, care se curăța de iarbă și rădăcini, după care se stropea cu apă și se bătea cu tăvălugul pentru a se obține o suprafață netedă. Aria era circulară, în centru era un par bine înfipt în pământ de care era legată o funie de care era prinsă un jug special pentru doi cai. Pe arie erau așezați snopii cu spicele spre interior, fiind călcați de copitele cailor pânăă funia se strângea la par
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
par bine înfipt în pământ de care era legată o funie de care era prinsă un jug special pentru doi cai. Pe arie erau așezați snopii cu spicele spre interior, fiind călcați de copitele cailor pânăă funia se strângea la par, după care se mergea în sensă invers, operația repetându-se pânăă ce toate boabele erau desprinse de spic. Boabele erau strânse lângă stâlpul central și operația se repeta. Când tot grâul era treierat, urma vânturatul, prin care se îndepărta pleava
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curte, sub care este un cuptor cu plită, unde se face vara mâncare, se încălzește apa pentru vase, spălat rufe și baie. De regulă, casa se construiește pe o temelie din piatră, dar sistemul mai vechi presupunea o structură de pari bătuți în pământ, între acești pari se făcea o împletitură de nuiele peste care se aplica o lipitură de lut cu pleavă. Se făcea un acoperiș conică cu deschidere în vârf pentru a ieși fumul din vatra așezată în mijlocul încăperii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu plită, unde se face vara mâncare, se încălzește apa pentru vase, spălat rufe și baie. De regulă, casa se construiește pe o temelie din piatră, dar sistemul mai vechi presupunea o structură de pari bătuți în pământ, între acești pari se făcea o împletitură de nuiele peste care se aplica o lipitură de lut cu pleavă. Se făcea un acoperiș conică cu deschidere în vârf pentru a ieși fumul din vatra așezată în mijlocul încăperii. Nu era un pod care să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri și scândură. Până la apariția fațadelor cu model geometrică și floral, casele erau văruite fie cu var alb (la exterior, mai rar), fie cu var cu o culoare albastră, mai intensă sau mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pat dormea mama cu un copil mai mărișor, dacă avea [copil mic] să-i dea țâță, îl culca în leagăn. Eu și cu fratele Vasile dormeam în cameră pe un pat din trei scânduri puse pe dou chingi și patru pari bătuți în pământ. Peste scânduri era pusă otavă, un țol de cânepă, o pernă la cap, dormeam cu picioarele la sobă. Ne acopeream cu o cergă; dormeam foarte bine. Soba venea așa în dreapta ușii cum intrai în casă și pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poiat pentru găini. Ograda era mică, abia avea loc să învârți o căruță. Tot aici se ținea și câte o căruță-două de lemne. Ograda era îngrădită cu gard de răslogi de lemn de fag, prinși orizontal, unul peste altul, și pari de stejar, iar în jurul ogrăzii, grădina, îngrădită cu gard de nuiele, cu pari și chiar cu spini, mărginindu-se la est cu un teren zisă „coada iazului”, proprietatea lui Dumitru Rosetti. În partea de apusă a casei aveam 10-12 pomi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tot aici se ținea și câte o căruță-două de lemne. Ograda era îngrădită cu gard de răslogi de lemn de fag, prinși orizontal, unul peste altul, și pari de stejar, iar în jurul ogrăzii, grădina, îngrădită cu gard de nuiele, cu pari și chiar cu spini, mărginindu-se la est cu un teren zisă „coada iazului”, proprietatea lui Dumitru Rosetti. În partea de apusă a casei aveam 10-12 pomi, 5-6 goldani (varietate de pruni cu fructul rotund și dulce) și 5-6 perji
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aș putea afla de ce sînteți atît de interesat? — Asta e problema mea. — E și a mea, dacă dumneavoastră mă amenințați ca să vă vînd o carte pe care n-o am. — Îmi placi, Daniel. Nu te dai la o parte și pari deștept. O mie de duros? Cu ăștia ți-ai putea cumpăra o mulțime de cărți. Cărți bune, nu gunoaiele alea pe care le păstrezi cu atîta zel. Hai, o mie de duros și rămînem prieteni buni. — Dumneavoastră și cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
De ce aș face-o? — Poate aș fi dispus să cumpăr vreunul. — Poate nu sunt eu dispus să vând vreunul. — Îți câștigi ușor existența? l-am întrebat zâmbind. Mi-a răspuns chicotind: — Așa ți se pare când te uiți la mine? Pari pe jumătate mort de foame. Chiar sunt muritor de foame. Atunci hai să mergem să mâncăm ceva. — De ce mă inviți? — Nu din filantropie, i-am răspuns cu răceală. De fapt nu-mi pasă nici cât negru sub unghie dacă mori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]