783 matches
-
s-a refăcut acoperișul bisericii doar cu două turle, turlele de lemn nefiind reconstruite. De asemenea, s-a construit actualul complex de clădiri din incinta mănăstirii, singurul corp păstrat în forma inițială fiind doar zidul înconjurător, ridicat în perioada 1808-1812. Paraclisul "Sf. Nicolae" a fost refăcut între anii 1903-1909, catapeteasma și interioarele sale fiind pictate de ieromonahul Eftimie Obrocea de la Mănăstirea Ciolanu. În anul 1909, la Văratec viețuiau 304 maici și surori aflate sub ascultarea stareței Evghenia Teodor. În 1934, la
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
șiruri de coloane din lemn. Amplasat la 80 m est de Biserica "Adormirea Maicii Domnului", turnul-clopotniță are un gang de intrare la parter și două etaje de formă pătrată. În încăperea de la primul etaj a fost amenajat în anii 1840-1850 paraclisul "Sf. Ierarh Nicolae". Acoperișul turnului-clopotniță are formă de mitră arhierească. În anii 1960-1961 în câteva încăperi din cadrul mănăstirii a fost amenajat un muzeu unde este expusă colecția de obiecte bisericești - broderii, icoane, vase liturgice, manuscrise, cruci etc. - cu valoare istorică
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
centrală în biserică și în clădirile din incintă. În anul 1991, odată cu înființarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Biserica „Sf. Gheorghe” din cadrul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava devine catedrală arhieposcopală. Tot atunci s-au început lucrările pentru construirea unui paraclis în curtea mănăstirii. În prezent, hramul principal al mănăstirii se ține pe 24 iunie - Aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou. Printre stareții (sau priorii) mănăstirii au fost mai mulți episcopi sau viitori episcopi: Biserica se asemănă prin planul treflat, proporții
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
vânt. Comisia urmează să decidă dacă turnul clopotniță va fi acoperit tot cu țiglă colorată sau se va folosi învelitoare din tablă de cupru. Această clădire a fost construită între anii 1626-1629, în partea de nord-est a incintei mănăstirii. Ctitorul paraclisului este mitropolitul cărturar Anastasie Crimca. Clădirea avea rolul de paraclis de iarnă, fiind asemănătoare cu mica biserică din cimitirul Mănăstirii Dragomirna, ctitorită de același înalt ierarh. Pe clădirea clisiarniței se află o pisanie în limba slavonă, parțial ștearsă. Cu greu
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
acoperit tot cu țiglă colorată sau se va folosi învelitoare din tablă de cupru. Această clădire a fost construită între anii 1626-1629, în partea de nord-est a incintei mănăstirii. Ctitorul paraclisului este mitropolitul cărturar Anastasie Crimca. Clădirea avea rolul de paraclis de iarnă, fiind asemănătoare cu mica biserică din cimitirul Mănăstirii Dragomirna, ctitorită de același înalt ierarh. Pe clădirea clisiarniței se află o pisanie în limba slavonă, parțial ștearsă. Cu greu se poate descifra din pisanie: "„Această eclesiarniță a făcut-o
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
m lățime și o înălțime până la streașină de 5,2 m. Această eclesiarniță avea menirea de a servi în timp de iarnă pentru săvârșirea serviciului divin. Prin faptul că eclesiarnița are trei compartimente se justifică încă o dată folosirea acesteia drept paraclis în timp de iarnă. Între 1786-1789 în această eclesiarniță a funcționat prima școală catehetică clericală din Suceava, condusă de ieromonahul Daniil Vlahovici. Pe latura vestică, în partea superioară a peretelui au fost pictate în 1895 de către Vladimir Mironescu patru scene
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
râu pentru construirea bisericii-paraclis, după cum amintește o placă de marmură amplasată în anul 2005 pe zidul lăcașului de cult. În mijlocul pădurii, la o distanță de aproximativ 1,5 km de schit, monahul Ioachim Boghean a construit între anii 1944-1951 un paraclis cu hramul "Sf.Treime", unde au fost adăpostite odoarele mănăstirii de invazia sovietică. Acest paraclis (din care astăzi se cunosc numai urmele) a fost sfințit în 1951 de către mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei. În 1958 s-au construit clopotnița și
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
zidul lăcașului de cult. În mijlocul pădurii, la o distanță de aproximativ 1,5 km de schit, monahul Ioachim Boghean a construit între anii 1944-1951 un paraclis cu hramul "Sf.Treime", unde au fost adăpostite odoarele mănăstirii de invazia sovietică. Acest paraclis (din care astăzi se cunosc numai urmele) a fost sfințit în 1951 de către mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei. În 1958 s-au construit clopotnița și agheazmatarul. Clopotnița se află la o distanță de 70 m sud de pridvor, având la
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
și slova chirilică. Cu mâinile sale, fratele Toader a cărat pietre de râu pentru construirea bisericii-paraclis, după cum amintește o placă de marmură amplasată în anul 2005 pe zidul lăcașului de cult. Textul complet al inscripției este următorul: ""La temelia acestui paraclis al Mânăstirii Sihăstria Voronei a adus pietre din râu, cu mîinile sale, ca frate de mânăstire, în 1928, Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul României. 2005"". La 2 septembrie 2005, într-un interviu pentru postul de radio Trinitas, patriarhul Teoctist afirma
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
sa a încurajat operele caritabile. Dintre ctitoriile lui Mihai Cantacuzino se mai pot aminti: Biserica și spitalul Colțea, Biserica Fundenii Doamnei din București, Schitul Titireciu din Oltenia, o biserică la Râmnicu Sărat etc. Mănăstirea Sinaia are de asemenea un frumos paraclis, care datează din aceeași perioadă - 1695. Paraclisul este o mică biserică, o capelă, specifică mănăstirilor și reședințelor episcopale sau mitropolitane unde se desfășoară slujbe zilnice. Arhitectura sa joasă, precum și pictura sa originală înnegrită de trecerea timpului, creează fiorul religios al
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
lui Mihai Cantacuzino se mai pot aminti: Biserica și spitalul Colțea, Biserica Fundenii Doamnei din București, Schitul Titireciu din Oltenia, o biserică la Râmnicu Sărat etc. Mănăstirea Sinaia are de asemenea un frumos paraclis, care datează din aceeași perioadă - 1695. Paraclisul este o mică biserică, o capelă, specifică mănăstirilor și reședințelor episcopale sau mitropolitane unde se desfășoară slujbe zilnice. Arhitectura sa joasă, precum și pictura sa originală înnegrită de trecerea timpului, creează fiorul religios al catacombelor primelor secole ale creștinismului. În cea
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
ce privește mesajul dogmatic și istoric al picturii se cuvine menționată originalitatea sa, mai ales în pronaos unde, asemenea unor clișee de film, sunt prezentate ultimele momente din viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos: Tot în curtea vechii mănăstiri, lângă paraclis, se găsește cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru în perioada Primului Război Mondial, care a avut un rol foarte important în unirea țărilor române după război. Fiind bolnav, s-a vindecat la Mănăstirea Sinaia, lăsând prin testament dorința de a fi îngropat
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
de călugări, primind, pentru acest efort deosebit, cu vrednicie, rangul de arhimandrit. Cu o încrâncenare însuflețită de atașamentul la credința străbună, între anii 1940—1948, soborul monahilor a depus o munca titanică, construind o biserică nouă, 30 de chilii, un paraclis și o clădire administrativă. De asemenea, el a înființat un schit în localitatea Tețu și a construit un paraclis la Teiuș. Starețul Evloghie Oța a dezgropat vechea biserică (care era acoperită cu pământ și pietriș adus de către torenți cu ocazia
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
credința străbună, între anii 1940—1948, soborul monahilor a depus o munca titanică, construind o biserică nouă, 30 de chilii, un paraclis și o clădire administrativă. De asemenea, el a înființat un schit în localitatea Tețu și a construit un paraclis la Teiuș. Starețul Evloghie Oța a dezgropat vechea biserică (care era acoperită cu pământ și pietriș adus de către torenți cu ocazia viiturilor), a făcut importante lucrări de restaurare și a pus-o la dispoziția credincioșilor și a istoricilor. Cu această
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
specifică zonei Munților Apuseni, lucrată în 1897 la Mănăstirea Râmeț, în vremea cât stareț al acelui sfânt lăcaș a fost Evloghie Oța. În primăvara anului 1953, starețul Evloghie Oța și toți călugării de la Mânăstirea Râmeț (raionul Aiud), de la cele două paraclise din Teiuș și Tețu, precum și credincioșii din alte 7 localități învecinate, au trecut la credința ortodoxă după calendarul iulian (existentă în România până în anul 1924 când Biserica Ortodoxă Română a început folosirea în biserică a calendarului gregorian). Deoarece Mânăstirea Râmeț
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
pentru care cele trei amenzi date de organele de miliție în perioada 20-25 mai 1965, nu își găsesc temei și necesită a i se restitui plata. Câștigând procesul, el și-a transformat casa pe care o cumpărase în București în paraclis pentru slujbe, reședință episcopală și mai târziu în mânăstire de călugări. S-au făcut din nou o serie de reclamații tendențioase și mincinoase pe motivul, de această dată, al portului ilegal de haine bisericești și de slujire de slujbe religioase
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
Este vorba de reparații. Se pomenește de o moară din Tohan arendata de Bucur Ureche. 1757 - Se citează numele olarului român Besinar, din Tohan care instala o sobă și un cuptor la castelul Bran. 1761 - Târnosirea la 29 mai a paraclisului din Tohan. (Cronicat nou. Manuscris prof. Clotogea.) 1761 - Înființarea regimentelor de graniță. Secolul al XVIII-lea - Se organizează regimentele grănicerești. Tohanul este cuprins în subunitatea grănicereasca cu sediul la Dumbrăvița (Tătari) aparținător la Regimentul romanesc-grăniceresc de la Făgăraș. 1764 - Organizarea regimentelor
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
mănăstirii, pe unde se intra cu barca printr-o intrare cum erau cele pentru calești, care astăzi a fost zidită. Astăzi această fațadă iese din planul zidului mănăstirii spre exterior. În „palatul de pe ziduri“ a fost amenajat în anul 1841 paraclisul „Sf. Ecaterina“. Frumoasa și palatul domnesc din incinta ei au continuat să fie preferate ca reședință de vară mai ales în vremea domniei lui Mihail Sturdza (1834-1849) și a lui Grigore Alexandru Ghica (1849-1853 și 1854-1856). După mutarea de aici
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
explodat, așa că piatra Sfintei Mese n-a putut fi ridicată și îndepărtată de acolo. După Revoluția din decembrie 1989, credincioșii ortodocși de stil vechi din zonă au dorit să reconstruiască biserica și astfel s-a construit în anul 1990 un paraclis provizoriu din BCA în formă de cruce. Începând din anul 1995, sub conducerea starețului Varnava Ene, a început să se construiască o biserică mare din zid de piatră, corpuri de chilii, paraclisul din incinta stăreției, turnul-clopotniță de la intrare și zidul
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
astfel s-a construit în anul 1990 un paraclis provizoriu din BCA în formă de cruce. Începând din anul 1995, sub conducerea starețului Varnava Ene, a început să se construiască o biserică mare din zid de piatră, corpuri de chilii, paraclisul din incinta stăreției, turnul-clopotniță de la intrare și zidul înconjurător de piatră. Catapeteasma, baldachinul Sfintelor Moaște și stranele din interiorul bisericii sunt făcute din lemn de stejar. Deși nu este finalizată construcția sa, s-a început să se slujească deja în
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
arhimandritul , de pe lângă Mitropolia Moldovei și preotul Anton Angelescu (viitorul episcop Antim Angelescu) de la Galați. Ministerul de Război l-a recomandat Regelui Carol al II-lea al României pe Arhim. Părtenie Ciopron, acesta fiind hirotonit arhiereu la 25 septembrie 1937 în Paraclisul Palatului Patriarhal din București. PS Părtenie a fost înscăunat că episcop la 8 octombrie 1937, la Castelul Peleș , fiind înălțat cu acest prilej la gradul de general de brigadă și numit în funcția de inspector al clerului militar. În această
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
munților Rarău și Giumalău. Mănăstirea "Înălțarea Domnului" a fost sfințită în anul 1995 de către Înalt Prea Sfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Ansamblul mănăstirii are în componență să: Biserică cu hramul "Înălțarea Domnului", la 40 de zile după Paști, Paraclisul cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului", pe data de 01 octombrie, clopotnița în care se află două clopote ce vestesc timpul rugăciunii, prăznicarul, stăreția, chiliile monahilor și o gospodărie anexă pentru animale; toate construcțiile fiind din lemn. În prezent obștea de
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
comuna Agapia se află mănăstirile (secolele al XVII-lea-al XIX-lea) și (secolele al XVIII-lea-al XX-lea), monumente istorice de arhitectură de interes național, aflate în satele respectiv eponime. Ansamblul mănăstirii Agapia cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1642-1647), paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” (1864), construcții de incintă și locuințe monahale (secolele al XIX-lea-al XX-lea), biserica de lemn „Sfântul Ioan Bogoslov” (1821), turnul-clopotniță (1823) și bolnița de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1780). Ansamblul mănăstirii Văratec cuprinde biserica „Adormirea
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
botezuri și înmormântări. Biserica „Sfântul Niculaie” („ Catedrala munților” sau „Catedrala ptriarhilor”) din centrul comunei Pipirig a fost construită între anii 1929-1950 și este ctitoria patriarhului Nicodim Munteanul. Biserica de lemn din Popeni, Pipirig, a fost construită pe locul unui vechi paraclis ce aparținea de Mănăstirea Neamțului, în anul 1807. Hramul bisericii este Sfântul Nicolae. A avut parte de mai multe modificări, ultimele având loc în anii 1925 și 1990. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice Biserica cu hramul
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Neamț (din satul Mănăstirea Neamț), Secu și Sihăstria Secului (ultimele două aflate în satul Vânători-Neamț), ansamble-monument istoric de interes național, clasificate ca monumente de arhitectură. (secolele al XVI-lea-al XIX-lea) cuprinde biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” (1605-1605), paraclisul „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (1844), biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (1832), turnul-clopotniță și incinta fortificată (secolul al XVII-lea). (secolul al XV-lea-al XX-lea) cuprinde în ansamblul său biserica „Nașterea Maicii Domnului
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]