785 matches
-
Iorga). Căsătoria, oficiată probabil de unul dintre ierarhii care au fost de față (actul pomenit îi menționează între „martori” pe mitropolitul Gheorghie din Suceava, și episcopul Ghedeon de Rădăuți, și Anastasie, egumen de Galata mănăstire”), a avut loc, poate, în paraclisul palatului domnesc. Și Irina Botezatu (sau Doica), Doamnă a Moldovei, l-a urmat pe Petru Șchiopul în Tirol. N-a mai trăit mult. S-a stins la Bolzano (Bozen) la 3 noiembrie 1592 (mormântul ei se află în cimitirul franciscanilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unui program monarhic de păstrare și conservare a autorității domnești (deasupra capetelor lui Mircea Ciobanul, ale lui Petru cel Tânăr și al Doamnei Chiajna zboară, cu sulițe și coroane în mâini, îngerii care încoronează - tema a apărut în 1542-1543 în paraclisul bolniței Mănăstirii Cozia [unde, în tabloul votiv, pictat de David și de fiul său Radoslav, niște sud-dunăreni, poate, Radu Paisie - Petru -, Doamna Ruxandra și Marco, fiul lor, au deasupra îngeri încoronatori] - subliniind sorgintea divină a învestiturii 272), la Mănăstirea Tismana
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
spațiul privat din palatul domnesc din Orașul de Scaun (camerele sau casa Doamnei) sau din cele aflate în reședințele pasagere (odaia Doamnei și iatacul) de la moșii sau din mănăstiri, încăperea unde ea mânca împreună cu domnițele și jupânesele ori cu Vodă, paraclisul Doamnei - loc al rugăciunilor particulare și al clipelor de reculegere, capela domnească ori altă biserică unde asculta liturghia, locurile presărate pe traseele plimbărilor (palatele voievodale din țară, conacele boierilor, mănăstirile), grădinile. Nici în aceste locuri (în cele mai multe), privatul vestimentar nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bun și bl(a)gocestiv domnu a face acestea și spre nemoarta pomenire a sa și a tot bun și prea bl(a)gorod(nic) neamului său, săvârșindu acestea la al șaselea an al domniei sale...” 52 și cea din pronaosul paraclisul Nașterea Maicii Domnului: „Sfântul și dumnezeescul acesta paraclis, știut iaste că den temelie, prealuminatul, bl(a)gocestiv domnu, Ioan Constandin Basaraba voievod l-au înălțat și cu zugrăveala l-au înfrumusețat, întru cinstea și lauda Nașterii Maicii Domnului Is. Hs
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acestea și spre nemoarta pomenire a sa și a tot bun și prea bl(a)gorod(nic) neamului său, săvârșindu acestea la al șaselea an al domniei sale...” 52 și cea din pronaosul paraclisul Nașterea Maicii Domnului: „Sfântul și dumnezeescul acesta paraclis, știut iaste că den temelie, prealuminatul, bl(a)gocestiv domnu, Ioan Constandin Basaraba voievod l-au înălțat și cu zugrăveala l-au înfrumusețat, întru cinstea și lauda Nașterii Maicii Domnului Is. Hs. și de pururea Fecioarei și spre nemoarta pomenire
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de drum, Se-mpacă doi dușmani, Pocăința neamului). Alți prozatori cu afinități sămănătoriste sunt Emil Gârleanu (Călătorie, O lacrimă pe o geană), I. Al. Brătescu- Voinești (Părtașul), Cezar Petrescu (Învierea căpitanului Lazăr, Omul din vis), Caton Theodorian (De închiriat, În paraclisul iubirii), Al. Lascarov-Moldovanu (O vizită), Ion Ciocârlan, Eugen Boureanul, Petre Partenie, Tiberiu Crudu, Ion Dragu. Dramaturgia este ilustrată de Victor Eftimiu (Rapsozii), N. Iorga (Tudor Vladimirescu, Sarmală, amicul poporului), G.M. Vlădescu (Omul care nu mai vine), Lucian Blaga (un fragment
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
Moldovlahiei”, este o remarcabilă realitate. Acest text, ce-și va adăuga mai târziu și un epilog, va intra într-un fertil și stimulator dialog cu artele figurative dând naștere unei veritabile tradiții. Împodobind, în 1541, din porunca lui Petru Rareș, paraclisul din turnul clopotniței mănăstirii Bistrița, un artist din școala lui Dragoș Coman reprezenta cu amănunțime viața sfântului. Pristavul Marcu, pictor al Voronețului, a reluat și el, câțiva ani mai târziu, această „idee” a programului iconografic alcătuit, probabil, de mitropolitul Grigore
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
anul 1883854. Aici a fost așezată inscripția: "Sub domnia Majestății Sale Regelui României Carol I și a soției sale Regina Elisabeta și sub păstoria Prea Sfinției Sale Episcopul Iosif Gheorghian al Dunării de Jos s-a zidit această clopotniță și un paraclis cu hramul adormirea Maicii Domnului; prin stăruința și cu cheltuiala soborului sfintei monastiri pe timpul stăreției Prea Cucernicului Arhimandrit Daniil, în anul al 23-lea al stăreției sale și în anul mântuirei 1883"855. În 1884 arhimandritul Daniil a renunțat la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ea ca de o streche? Înmoi condeiul înciudată, M-apuc să scriu unde nu-i pată! Dar ochii-mi fug, Pereche-tăvălug, În stânga, sus, magnet... S-o folosesc antet? M-apuc iarăși de scris, Să-mi ostoiesc amarul... O, Doamne, roșu paraclis Pe foaia-mi de abis! Povestea-mi curge-ușor în timp, Suișuri, coborâșuri, Nu mai zăresc al petei chip Și nu-mi mai fac reproșuri... E foaia plină-aproape, E ora patru-n noapte, Străluce pata-ntre hârtoape Și-mi tot trimite
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ci s-au... aurit di dascal Nicula; s-au spălat catapeteazmă;... policandru de la Ion Nacu; lanțul policandrului ci s-au făcut nou;... al doile policandru tij (de asemeni n.n) de la Ion Nacu”. Apoi “ci s-au mai cheltuit cu paraclisul Sfântului Ștefan... lemnul catapetezmii, săpatul catapetezmii, zugrăvitul catapetezmii,... pardositul Sfântului Ștefan și a Sfintii Varvarii i meremet di pardositu a bisăricii cii mari, stranile la Sfântul Ștefan; în total 4118 lei și 90 bani”, la care se adaugă “lefi ci
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Multe dezvăluie această “Samă de venituri”! Întâi despre dughenile și odăile ce le avea mănăstirea și le închiria unora și altora. Apoi - două lucruri cu totul deosebite - și anume faptul că biserica Sfântul Nicolae Domnesc avea la acea dată două paraclise: Sfântul Ștefan și Sfânta Varvara. Apoi că din cele 34 de odăi pe care le avea mănăstirea 4 erau școli. Am aflat chiar și numele unor dascăli din aceste școli. --Despre “Școlile moldovenești” de la Sfântul Nicolae Domnesc mai găsim vorbire
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce se găsește în naosul bisericii este consemnat donatorul - starețul mănăstirii: protosinghelul Theodosie Bonteanu. Tot Theodosie Bonteanu este menționat la 8 octombrie 1933, ca stareț al mănăstirii Cetățuia având de această dată rangul de arhimandrit, în actul de sfințire a paraclisului cu hramul Sfântul Nicolae din palatul voievodului Gheorghe Duca : ,,În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Trecut-au 20 ani de la restaurarea Monastirii Cetățuia făcută de către Comisiunea monumentelor istorice, în zilele Marelui Rege Carol I, din îndemnul Înalt
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
gotică, palatul domnesc și altele, plantându-se dealul Cetățuia și reînviind viața duhovnicească și culturală, care de multă vreme erau părăsite în această Monastire. În timpul de viață simțindu-se nevoie de slujbele religioase de toate zilele s-a înființat acest Paraclis cu hramul Sfântul Nicolae, în fostul palat domnesc al ctitorului Duca Voievod, cu cheltuiala Monastirii și cu ajutorul bunilor creștini, prin stăruința Arhimandritului Theodosie Bonteanu, Starețul Monastirii terminându-se, sfințitu-s-a azi 8 Octombrie anul mântuirii 1933 în al IV-lea an
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
act de sfințire în trei exemplare semnat de cei de față. +PIMEN Mitropolit + NICODIM Stareț Egumen; PR. C. Nonea Consilier Referent; Arhinandrit Ilarion Bălăniță; Arhimandrit Epifanie Dumitrescu; Arhidiacon Partenie Ciopron; Arhimandrit Teoctist Stupcanu primul stareț al Mănăstirii Cetățuia. În acest paraclis sau făcut slujbele de fiecare zi și în special în timpul iernii”<footnote Theofil S. Niculescu, op. cit., p. 103 footnote> până în 1966, când palatul a intrat în lucrări de restaurare. În anul 1935, pe 25 octombrie este semnat pe verso la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu tablă de zinc, în interior s-a pardosit cu marmură, s-a pus mobilier nou, veșminte noi, precum și obiecte de cult noi. S-au refăcut: stăreția, casa domnească, vechea stăreție cu sala gotică în care s-a amenajat un paraclis de iarnă, clopotnița, baia turcească, zidurile și s-a amenajat o bibliotecă. În afara incintei s-au construit chilii pentru călugări și o gospodărie anexă. În incinta mănăstirii s-a îngrijit de spațiile verzi plantând arbuști și flori. Vechile alei le-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
îi iartă pe toți cei care se căiesc și-i iubește în ciuda păcatelor și neputințelor lor. Nu iubea păcatul lor, dar pe ei îi prețuia. Așa era părintele Teofan, un ales păstor de suflete. În fiecare zi îl vedeam citind Paraclisul Maicii Domnului, așa cum făcea și în timpul războiului, când văzând moartea la tot pasul citea paraclisul dintr-un carnețel scris de el, purta o iconiță cu Acoperământul Maicii Domnului și o cruciuliță într-un buzunar în dreptul inimii. I-a ajutat pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lor. Nu iubea păcatul lor, dar pe ei îi prețuia. Așa era părintele Teofan, un ales păstor de suflete. În fiecare zi îl vedeam citind Paraclisul Maicii Domnului, așa cum făcea și în timpul războiului, când văzând moartea la tot pasul citea paraclisul dintr-un carnețel scris de el, purta o iconiță cu Acoperământul Maicii Domnului și o cruciuliță într-un buzunar în dreptul inimii. I-a ajutat pe mulți tineri să urmeze o școală, le-a cumpărat haine și cărți, iar ucenicilor preoți
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ce am văzut-o și noi, de către Alexandru Moruz, în capul Uliței Mari, era un turn cadrat (pătrat), în felul celui ce este și astăzi deasupra porții Goliei. În acest turn reînnoit de bătrânul Grigorie Ghica v.v. (1727-1733) se afla paraclisul domnesc, în care se făceau toate ceremoniile religioase ale curții și jurămintele politice ale boierilor; într-aceasta s-au jurat și tratatul de alianță încheiat între Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir. Pe pereții capelei erau în rând cronologic așezate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ziua lucrul, care se urmă necontenit și cu stăruință până în vara anului 1806. Atunci zidirea era gata desăvârșită. (...) Moruz au fost păstrat zidul împrejurul curților precum era înainte; numai cât l-au reînnoit, precum și turnurile din el. În locul însă al Paraclisului ce era la capătul Uliței Mari, au zidit Poarta domnească, cu o galerie deasupra, în care muzica turcească - meterhaneaua - cânta la ceremoniile mari, la vreme de masă, când prânzea domnul, și seara la chindie. Palatul în această stare, a slujit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de mănăstire primește însărcinarea de a îndeplini și rolul de spital pentru obștea târgului Iași. De la început se poate spune că Spiridonia a ajuns cea mai însemnată „bolniță” din Moldova. Mănăstirea avea în subordine zece biserici, două schituri și șase paraclise... cu toate proprietățile lor. Averea agonisită în timp trecea cu mult peste așteptări. Primea veniturile târgurilor Vaslui, Galați, Tecuci și Târgul Ocna cu exploatarea de sare. Apoi veniturile a zeci de sate, mori, velnițe și dughene. În aceste condiții, într-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost invaziile tătare, cazace și polone, precum și ale războiului ruso-turc, la începutul secolului XIX. * Cu ocazia reconstruirii curții domnești din anii 1803 1806 s-au operat și unele schimbări. Zidul înconjurător a fost menținut și turnurile reânoite. A fost îndepărtat paraclisul din fața Uliței Mari (Bd. Ștefan cel Mare), în locul căruia a fost construită o poartă. A disparut acum și temnița de lângă poartă, menționată și în documentele din 1717.2 * Ulterior, în anul 1838, au început furturile de pe moșiile boierești, din cauza sărăciei
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de manifestare a omului, mai ales a celui creator de frumos, care transformă sau își transformă ființa după chipul gândului înmiresmat de sacru: reușeam uneori să o privesc din toate părțile. / oasele trupului / i le simțeam boltindu-se ca un paraclis. / muzica și mirosul lor. alt fel de întuneric. Omniprezența sacrului, între viață și noaptea care vine curând. găsindu-ne încălțați în bocancii de drum, este certificată, între altele, ca o rană înjunghiată, un buric triunghiular pe cer, de inconsistența vizibilă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
închinării mănăstirii, voievodul cere doar: “Marele și slăvitul patriarh al Ierusalimului cu toți părinții și rugătorii și ieromonahii care locuiesc cu sfinția sa în cetatea Ierusalimului, să aibă a ruga neîncetat pe Domnul Dumnezeu, ziua și noaptea, cu priveghere și cu paraclis pentru iertarea păcatelor sfânt răposatului... Petru (Șchiopu) voievod, și a părinților domniei mele, și pentru buna sănătate a domniei mele și a doamnei domniei mele și a copiilor noștri dăruiți de Dumnezeu”... ― Întrebarea care se impune acum ar fi: de ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
uscat ― autocarele se opresc în fața unui perete vertical de calcar, transformat de călugări, cu veacuri în urmă, în mănăstire. Mănăstirea Aladzha, ce a ființat până în secolul al XlX-lea. O scară cu trepte de lemn urcă în spirală până la un paraclis în care nu se poate intra. Fiecare se uită, pe rând, printr-o ferestruică. Pe peretele exterior atârnă un clopot de bronz, fără limbă. Asta e tot? mă întreb, cumva, dezamăgit. Jos, o pădure de stejar cu frunzele înroșite de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
o astfel de bucurie. Încă din acea zi sfântul și-a făcut simțită prezența din plin printre noi. Cu o seară înainte, toate cele necesare pentru așezarea Sfintelor Moaște în raclă, împreună cu osemintele Sfântului Ierarh Varlaam au fost aduse în Paraclisul Adormirii Maicii Domnului, acolo unde se mai află osemintele celor doi cuvioși ce au trăit în Mănăstirea Secu în veacul al XX-lea: Ieroschimonahul Vichentie Mălău și Ieroschimonahul Antim Găină. Așa au vrut sfinții să se întâlnească în rugăciune, în
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]