502 matches
-
și conținutului lor: să aleagă formatul cel mai agreabil adecvat, să asigure cât mai ademenitoare coperți, să ornamenteze paginile, copios, cu ilustrații splendide, să procure, pentru imprimarea textelor, cerneluri speciale, de culori diferite. Inspirația e livrescă prin excelență. [...] Unele sunt parafraze, pastișe, rezumate, comentarii, adnotări, glose, parodii. În conținut, versurile sunt, adeseori, clasice stricto sensu, cuminți, însă clasicismul este mistificat în permanență prin neologizări, ce introduc o notă de parodie subțire (cam de felul celei călinesciene) sau, mai rar, coborât în
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
desfătare cu tristeți (Nunțile efemere, 1972). Versurile sunt ritualice și criptice, galante uneori în chip excesiv, cu podoabe și sonorități livrești, de o eleganță care place totuși, fiindcă Z. pune gravitate și pricepere retorică în lirica sentimentală. După o frumoasă parafrază barbiană în Cartea de copilărire (1974) revine, cu Astralia (1976), la tema lui privilegiată, erosul, pe care o tratează într-un vers mai concentrat. Este în continuare încercat de mari voluptăți și trece prin extazuri împinse la limita suportabilului, însă
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
1981, 36; Doina Uricariu, „Zilele cele scurte”, RL, 1981, 38; Cornel Moraru, „Zilele cele scurte”, VTRA, 1982, 5; Poantă, Radiografii, II, 174-176; Moraru, Textul, 221-224; Radu G. Țeposu, „Cumpenele”, FLC, 1986, 26; Ion Simuț, „Cumpenele”, ST, 1986, 7; Ioan Holban, Parafraze și epistole, CRC, 1986, 39; Serafim Duicu, Însemnele romancierului, VTRA, 1987, 3; Constantin Cubleșan, Dramatism și căutare, TR, 1988, 22; Ioan Holban, Filmări combinate, CRC, 1988, 32; Nicolae Oprea, Un microroman de actualitate, VR, 1990, 4; Popa, Ist. lit., II
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
adevărului” și alte prospectări critice, Sibiu, 1994; Focul de pistol al lui Settembrini. Pagini regăsite din condica unui ușer, Sibiu, 1995; Celălalt Coșbuc, postfață Constantin Cubleșan, Sibiu, 1995. Traduceri: Ghitare cu ghimpi. Cântece și poeme contestatare din Europa și America Latină (Parafraze, tălmăciri, interpretări), București, 1993. Repere bibliografice: Dan Coman, Marginalii la romanul „Taina albă”, ST, 1956, 6; Nicolae Manolescu, Un „polemist” și sursele lui de informare, RL, 1991, 26; Sorin Vieru, Erezii și eretici, VR, 1992, 10-11; Tita Popescu, Omul și
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
de mai multe ori, cifra care Îi indică poziția din bibliografie va fi repetată. 3.3. Trimiterile În text Trimiterea În text (sistemul Harvard) pare o modalitate mai modernă. Ea constă În menționarea la sfârșitul unui citat sau al unei parafraze a numelui autorului, a anului de apariție a lucrării și a paginii; exemplu: (Foarță, 1997, p. 73). La folosirea acestui sistem pot apărea următoarele situații: - dacă sunt doi autori cu același nume de familie, vom face distincția dintre ei cu ajutorul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
caz de plagiat”, Transilvania Jurnal, nr. 1030, 7 septembrie 2001. Călinescu, G., „Furt”, Adevărul literar și artistic, anul XIV, seria a II-a, nr. 746, 1935, p. 10, reprodus și În Călinescu, 1973, pp. 276-277. Cioculescu, 1977. Eco, Umberto, „Citat, parafrază și plagiat”, În Eco, 2000, pp. 177-181. Hangiu, 1996. Iliescu, Octavian, „Erată la Istoria românilor”, 22, anul XIII, nr. 655, 24-30 septembrie 2002. Marcus, Solomon, „La școala plagiatului”, România literară, nr. 48, 2002, p. 3. Mușat, Carmen, „Plagiatul - noua «modă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
talmudice, tradiția rabinică, legendele hasidice își află, de asemenea, în A. un harnic colportor. Probabil stimulat de M. Dragomirescu, poetul încerca primele tălmăciri din Kohelet (Ecclesiast) în „Convorbiri critice” (1907). Psalmii, Proverbele, Ecclesiastul rămân ca sursă favorită de prelucrări, transpuneri, parafraze succesive. Modelul publicistului e cel întruchipat mai înainte de 1900 de cărturarul medic Iuliu Barasch, pe urma căruia A. a fondat, la rându-i, mai multe periodice cu caracter științific și educativ sau cu aspect enciclopedic: „Progresele științei” (1904-1906), „Convorbiri științifice
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
unei femei, șoptindu-i tandru - te iubesc...!” „Chiar Șefule, de câte ori până la ora actuală ai rostit - acest magic cuvânt...Mai ți-i minte...?” Îl interogă Tony Pavone mai În glumă mai În serios. „Să fiu sincer, de câte ori s-a ivit ocazia...” parafrază Șeful Șantierului, simțindu-se stingher. „Bine zici Șefule...Totuși mă frământă o oarecare nedumerire cum ar fi; dece unii oameni nu văd ori nu vor să vadă marile realizări astronomice ale secolului XX de exemplu: astronauții au excaladat suprafața lunei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
perioada acțiunii cărții. 1 În original, magnify, vezi nota de mai sus referitoare la Cartea lui Iov. 1 Iov, 7:16. În Biblia regelui Iacob For my days are vanity, ceea ce Înseamnă „căci zilele mele sunt deșertăciune”. 2 Citate și parafraze din Iov, 7. 1 Students for a Democratic Society (SDS): mișcare studențească din anii ’60 În Statele Unite, reprezentativă pentru Noua Stângă, care a dat tonul la majoritatea mișcărilor studențești ulterioare. Considerată punctul culminant al radicalismului studențesc american. 1 Joc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de briz-briz-uri și nu-și găsesc cuvântul când cer cuiva să le facă rost de ele. De obicei ei spun: „Fă-mi și mie rost de niște d’alea care se lipesc pe mașină!“, ceea ce, să recunoaștem, este o nefericită parafrază. Când sunt obligați să precizeze despre ce e vorba, ei folosesc termenul vechi, abțibild, devenit impropriu, sau termeni derivați ca „reclamă“, „vinietă“, „șmecherie,“ termeni la fel de improprii, dar a căror derivare din obiect este interesant. În librăriile noastre nu se găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de grăsime în zona fesieră. Este o stare fizică normală în cazul unor grupuri de populație ce trăiesc în zonele deșertice din sudul Africii. . în original male chauvinist pig îMCP)- etichetă acuzatoare aplicată bărbaților de feministele radicale. . „Copulez, deci exist“ - parafrază parodică a faimoasei expresii carteziene Cogito ergo sum. . Coral Island, roman de R.M. Ballantyne, publicat în 1857, la care face referire de mai multe ori - direct sau indirect - textul lui Golding. Aluzie la faimosul vers shakespearian What’s in a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și mizer în care abia încăpeau patul, masa, scaunul și stiva de cărți. Citea mai tot timpul. Ziua, ca să uite unde se afla. Noaptea, ca să scape de ploșnițe și de țânțari. Întocmise o grămadă de fișe. Era plin de idei, parafraze, elegii, citate și versuri din Metastasio, Millevoye, Gilbert, Delille, Rousseau, Parny, Voltaire, La Fontaine, Florian, Condorcet, Condillac, preferații lui, pe lângă Homer, Tucidide, Platon, Aristotel, Tasso și tot ceea ce primise de la Nicolae. Un univers spiritual în care se mișca liber, dialogând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cumpănească atent propunerea. 42 Însă aflați că noi suntem cu toții de acord, indiferent de ceea ce spunem. (Turba Philosophorum) După ce Bramanti ieșise, Belbo constată că ar fi trebuit să-și scoată dopul. Domnul Garamond nu cunoștea expresia și Belbo Încercă unele parafraze mai cu perdea, dar fără succes. „În orice caz”, zise Garamond, „să nu facem pe mofturoșii. Domnul ăsta nu rostise nici măcar cinci cuvinte, și eu știam deja că nu era un client pentru noi. El, ca atare. Dar ăia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fiabilă, sustenabilă și implementabilă. Încet! Să-mi vie vederea! Viziunea! Inspirația! Scanez! Doi-trei: "Podul de piatră S-a dărâmat! A sosit dracu' Și l-a luat!" Bun, bun, bun. Of...! Mai este? Ți-a venit...? Putem relua? Nein! Încă o parafrază. Ascultă colea. Trei-patru: Se-nșiră, Din liră, Brizante, Șarmante, Beții minunate, mereu. Încât adormeam Și mă trezeam, Între două haznale. Partea ascunsă, de fante, A insului meu, Anulându-se cu timbre fiscale!" Pam-pam-pam-pam, pa-ra-pa-pam, pam-pam! Zece lei, deschiderea. Intri? Intru
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
muzica, viața nu este decît existența jovială întru moarte ! 5. Societatea post-țărănească Exerciții de perplexitate Domnilor, dumneavoastră nu cunoașteți românul actual ! și nici eu nu prea știu ce să spun... Cam aceasta ar fi premisa acestei „pilule”, rezumată în două parafraze. Să începem cu prima și, deoarece l-am parafrazat pe Rebreanu, să ne referim chiar la „țăranul român”. De cînd am ajuns să lucrez în muzeul cu acest nume, am repetat de atîtea ori în tot atîtea interviuri că „țăranul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
plecat în Spania sau Japonia ? Probabil că trebuie să învățăm să privim altminteri pentru a reuși să vedem ceea ce deocamdată pare să ne scape... Ajungem astfel la partea a doua a concluziei de mai sus, la cea de-a doua parafrază. De fapt, nici nu prea este o parafrază jucăușă : chiar a început să-mi scape arta potrivită a observației, tehnica unei necesare „noi etnografii”. În mod clasic, autorul era cel care se deplasa pentru a povesti de acolo. Am fost
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să învățăm să privim altminteri pentru a reuși să vedem ceea ce deocamdată pare să ne scape... Ajungem astfel la partea a doua a concluziei de mai sus, la cea de-a doua parafrază. De fapt, nici nu prea este o parafrază jucăușă : chiar a început să-mi scape arta potrivită a observației, tehnica unei necesare „noi etnografii”. În mod clasic, autorul era cel care se deplasa pentru a povesti de acolo. Am fost, am văzut, vă descriu : aceasta se putea chema
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
interpretare populară. Osanalele lor, ca aluzie la Ps 118, erau o recunoaștere că cel care intră în templu „în numele Domnului” nu este nimeni altul decât David, cel destinat să fie regele și domnitorul lui Israel (cf. Ps 118,19-27, după parafraza aramaică). Un astfel de eveniment sugera fără loc de îndoială că regele lui Israel era Isus, nu Cezar. Astfel, din chiar momentul intrării sale în Ierusalim, Isus se afla pe făgașul unui conflict cu autoritatea romană. Al doilea motiv pentru
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de judecata iminentă din cauza eșecului în a împlini dreptatea (Is 5,1-7). Parabola lui Isus i-a iritat pe mai marii preoților pentru că știau că parabola lui Isaia era îndreptată în special împotriva orânduirii templului. Putem nota această perspectivă în parafraza aramaică a lui Is 5, în interpretarea rabinică ulterioară și într-un sul de la Qumran (4Q500) ce datează din primul secol î.C. Era imposibil ca argumentul lui Isus să nu sară în ochi: din cauza răzvrătirii împotriva lui Dumnezeu, după cum
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
care și-o impune. Scrise în vers liber, apropiindu-se uneori de fragmentarism, poemele din volum pot fi considerate o ilustrare a postmodernismului, aici regăsindu-se multe dintre atributele fenomenului cultural amintit, între care desolemnnizarea discursului, apelul la intertextualitate, la parafrază, prezența ludicului (spre exemplu în etimologii fanteziste: domnule Becket / pare-se / am reușit să descifrez / mersul acestui Godot / al dumitale / al nostru - ar veni de la englezescul / go - mergi du-te / și / don’t - nu face...), abolirea majorității normelor ortografiei (voi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
facere teribilă, suferința și împlinirea sunt reciproce: spre creație și spre creator. Obsesia, devenită la nivelul textului laitmotiv, evul mediu, este fundalul alegoric al unui cronotop - conexiunea dintre spațiu și timp - spiritual, în care schimbarea frecventă a codului ascunde nenumărate parafraze livrești. Inserțiile dese ale colocvialului completează imaginea alegorică prin care se exprimă acest theatrum mundi complex, pe care mulți se străduiesc să-l descifreze, nefăcând, de fapt, altceva decât să-i accentueze corola de minuni, pentru ca, apoi, să se resemneze
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
moderne sînt „artiștii”, aceștia acționînd ca factor de presiune în răspăr cu o instituție critică prea conservatoare, ce va sfîrși prin a-i recupera. „Critica“ lui Vinea este o critică a pozitivismului și, în egală măsură, a impresionismului, denunțat ca parafrază redundantă a operei: „Avem aci să deosebim și să reținem un singur fel de critică. Nu aceea care compară autorul și-l situează și-i stabilește influențele reciproce, în legătură cu mahalaua natală, calitatea dinților și a părului, cărțile cetite (...). Nici aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ai mișcării „neopatristice” din secolul XX au făcut impresionante eforturi în încercarea de a redefini sarcinile teologiei ortodoxe. Totuși, la Stăniloae n-a fost vorba niciodată de întoarcerea nostalgică la textele Părinților Bisericii, în stilul minor al unei teologii a parafrazei. Pr. Stăniloae a încercat să realizeze sinteza între meditația asupra scrierilor Părinților, Scriptură și propria sa cercetare, marcată de un dialog viu cu filozofia contemporană. Traiectoria operei sale nu încearcă decât să răspundă aceleiași întrebări capitale: „Cine ziceți voi că
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
numai pentru a demonstra în final că ei recurg la o simplă comoditate de limbaj, sau chiar nici nu știu ce spun" (ibidem, 1967, p. 74). Suntem foarte aproape de teoria negării a lui Bourdieu, și chiar găsim, sub pana lui Moulin, o parafrază a lui Marx: "Comercianții fac economia fără să știe economia pe care o fac" (ibidem, p. 149). În definitiv, Moulin aderă, disimulat, mai degrabă la "paradigma credinței" decât la cea a raționalității, cum subliniază Hennion: "Paradigma credinței devine cel mai
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este în aceeași măsură absurd să vezi un profit într-o restricție a comerțului, care nu este la urma urmei decât o distrugere parțială. Astfel, dacă mergeți la fondul tuturor argumentelor care se aduc în favoarea sa, nu veți găsi decât parafraza acestui dicton vulgar: Ce s-ar alege de geamgii dacă nu s-ar sparge niciodată geamuri?". Demobilizarea Ce e valabil pentru un om este valabil și pentru un popor. Când cineva dorește să își ofere o satisfacție, el trebuie să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]