738 matches
-
fost pusă pe butuci, dându-se acces unor neica nimeni, vântură lume să cumpere pământul mănos al Băraganului. Mă întreb de ce a fost închis „Tractorul” la Brașov când era nevoie să fabrice tractoare pentru cultivarea terenului arabil acum lăsat în paragină? Măsurile impuse României de către Occident ni s-a spus că vor conduce la crearea înfloritoarei economii de piațăa. Dar conceptul economiei de piață se traduce pentru România în aceea că a devenit piață de desfacere a surplusului de producție occidental
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
compacte cu vegetație neagricolă mai mari de 100 mp și care nu sunt zone sau elemente neproductive conform definiției GAEC 8 Teren neîntreținut Suprafața de pășune invadată de vegetație forestieră lemnoasă Imagini ortofoto Dacă suprafața de pășune este lăsată în paragină (vegetația forestieră predominantă), aceasta devine neagricolă, respectiv neeligibilă pentru plată. Imagini ortofoto Fotografii teren Stâncărie, grohotiș și jnepeniș în zona de pajiște alpină (neagricol) Imagine ortofoto Fotografii teren Suprafețele din imaginile de mai sus acoperite cu vegetație forestieră și stânci/grohotiș
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]
-
alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „...peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au tors peste inimă, depărtarea” („Atavism”). Frumos, profund și foarte trist, în același timp. Din majoritatea poeziilor acestui volum răzbate către sufletul cititorului dragostea poetului față de satul din Bărăgan
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
general, nu există sărbători adevărate cînd te afli „pretutindeni”, ci doar acasă. Iertați-mă, dar nu am nevoie să-mi amintiți dvs. de „valorile românești”. Ocupați-vă de ele în țară, acolo unde „cultura și valorile românești” sunt lăsate în paragină. Și v-aș mai ruga ceva. Sunteti totuși un reprezentant al clasei politice românești. Aveți decența de a nu amesteca în gesturile dvs. electorale amintirea „celor ce au luptat pentru libertatea poporului”. În Franța am cunoscut un om care și-
Răspunsul unui “ROMÂN DE PRETUTINDENI” adresat SENATORULUI ROMÂN DE ACASĂ cu prilejul zilei de 1 DECEMBRIE () [Corola-blog/BlogPost/339960_a_341289]
-
restituit multe clădiri unor etnici maghiari, după ce, prin grija miniștrilor Culturii (lideri ai UDMR), acestea au fost refăcute și renovate cu bani grei de la bugetul statului român. Toate acestea, în timp ce numeroase castele, cazinouri, palate, cule românești au fost lăsate în paragină. Nici măcar în “Anul Brâncoveanu” (2014) nu s-au acordat fondurile necesare pentru refacerea unor biserici și palate construite de marele domnitor. „Realizarea unui grup statuar, care să fie dezvelit la Alba Iulia, cu prilejul centenarului Marii Uniri, ar trebui să
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
Galați. Mai am un orizont și ajung la Vârlezi. Mai am o vale lungă și-s la Crăiești. Și-s la Ghinghești. Gata, mai am oleacă și intru-n Bursucani! Sunt pe tarlaua căreia-i zice la Tanc! Totu-i paragină! Buruienile se iau la înălțime cu pădurea pădurarului Hurduc! Pădurea pădurarului Hurduc se ia la înălțime și la tristețe cu bălăriile din Tanc! Că și pădurea-i distrusă! De când Țața Democrația a dat dezlegare la Nenorocire, codrul falnic (odinioară) seamănă
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
dori un proiect care să depindă sută la sută de sprijinul nostru, pentru că înseamnă că nu este unul sustenabil. Avem exemplul unui domn din Lupșa Mare, Mihai Corcodel. Cu o finanțare de la noi a renovat un fost cămin cultural în paragină. El a plecat de la o reticență extraordinară a oamenilor din localitate. A apelat la ajutorul preotului din sat și încet-încet, cu perseverență, a convins un om să-l ajute, apoi doi. În cele din urmă, toată comunitatea, cu mic cu
Miracolul de la etajul 8, într-un spital făcut în 1968, unde „se moare cu zile”: voluntarii reconstruiesc integral secția de terapie intensivă nou născuți () [Corola-blog/BlogPost/339226_a_340555]
-
mult pentru ei. Le dai încredere oamenilor de acolo că lucrurile se pot schimba în bine și ei evoluează. Avem exemplul unui domn din Lupșa Mare, Mihai Corcodel. Cu o finanțare de la noi a renovat un fost cămin cultural în paragină. El a plecat de la o reticență extraordinară a oamenilor din localitate. De ce să fac, ăia nu fac, de ce să fac eu? A apelat la ajutorul preotului din sat și încet-încet, cu perseverență, a convins un om să-l ajute, apoi
Miracolul de la etajul 8, într-un spital făcut în 1968, unde „se moare cu zile”: voluntarii reconstruiesc integral secția de terapie intensivă nou născuți () [Corola-blog/BlogPost/339226_a_340555]
-
marea lui decepție. Clima aici e foarte aspră, iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit poetul lor. „Dacă la Roma încă vreun ins mă ține minte Sau numele
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
2014 Toate Articolele Autorului Obosit, parcurs-am multe pagini; Bănuiesc că sunt nenumărate Ori, în multe file așezate, S-au jucat sub ochii mei imagini... Este sigur un răspuns în toate; Alergând din centru către margini, Lunecat-am des printre paragini Amorțite-n timp ori erodate. După cele multe comentarii Implantate toate cu urări, Noutăți înscrise în sumarii Vă aduc să faceți căutări! O revistă-i!... Interplanetarii, In loc de salut, vor evaluări! Vă dorim călătorie plăcută prin „Sfera Eonică”! https
ACROSTIH... PUBLICITAR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341293_a_342622]
-
și este dependentă an de an de capriciile vremii. Având în vedere că suprafețe de teren au fost transferate către sectorul forestier și cel al construcțiilor, suprafața agricolă a României s—a micșorat treptat, treptat. Infrastructură agricolă se află în paragină, în mare parte parcul de mașini agricole este casat, suprafața agricolă împărțită în ,, n,, parcele, forța de muncă folosită sub potențialul economic, aproape jumătate din suprafața agricolă este lucrata de exploatații de subzistență, care mențin eficientă agricolă generală la un
PREMIERA — FII EUROPARLAMENTAR MAR ! CONCURS DE LIKE-URI PENTRU A PARTICIPA LA EUROPARLAMENTARE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341307_a_342636]
-
alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „...peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au tors peste inimă, depărtarea” („Atavism”). Frumos, profund și foarte trist, în același timp. Din majoritatea poeziilor acestui volum răzbate către sufletul cititorului dragostea poetului față de satul din Bărăgan
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
Sub nume fals să fie ură? Eu nu te înțeleg, iubito, Poate nici tu n-ai să-nțelegi Ce diamante risipite Prin lacrimi nu le mai alegi, Iar viața-ncet s-a dus spre margini, Se sting și patimi în paragini. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 146 Să nu dai clipa pentru altă clipă, Timpul e cel mai mare trădător, Eu cred în ceea ce spui în pripă, Iar ce gândești îmi este nendestulător. Să nu dai gândul pentru alte gânduri, Eu
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
mai apare cineva să-i întrebe de sculptor, unii aprind aceleași râci vechi: urmașii lui din sat, care au interese, și „adevărata” casă în care s-a născut. Teme împietrite ca satul în sine - unde te urmărește un contrast între paragină și idilic, și un câine mare, alb, în care Adi, fotograful nostru, zice că s-a reîncarnat Brâncuși. Unii spun c-ar trebui să se facă mai mult pentru memoria lui. Să se dezvolte turismul, că vin și-acum mulți
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
năvălitorii” născuți din colb de copite, au pus manipularea, la rang de constituție. Nu vă luați după aparente ci, mergeți la sate, sau în orice colț al României, unde sigur veți întâlni o realitate cumplită: sate depopulate, pământuri lăsate în paragină, bătrâni care-și plâng neputințele, iar cei buni de muncă sunt exportați în toate colțurile lumii, pentru un pumn de gologani, ca goy de povară. Revoluția, de fapt a fost pusă la cale de tăvălugul Noii Ordini Mondiale, pentru aducerea
ROMÂNIA, ȚARA TA ROMÂNE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343919_a_345248]
-
cu nivelul mult mai scăzut al mecanizării din acele vremuri, România era considerată grânarul Europei. Astăzi, România importă cantități uriașe de alimente (peste 70% din necesarul consumului populației), și asta deoarece milioane de hectare de teren arabil sunt lăsate în paragină... Fiecare țară cu o cârmuire înțeleaptă caută să-și valorifice avantajele absolute și cele relative cu care a fost înzestrată într-o măsură covârșitoare prin bunăvoința Creatorului (așezarea geografică, rețeaua hidrografică, clima, calitatea solului etc.) și într-o măsură mult
OPERIBUS CREDITE ET NON VERBIS de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343669_a_344998]
-
sunt zone sau elemente neproductive conform definiției GAEC 8 Imagine ortofoto Fotografie teren Teren neîntreținut Imagine ortofoto Fotografie teren Suprafață de pășune invadată de vegetație forestieră lemnoasă Imagini ortofoto Imagine ortofoto Fotografie teren Dacă suprafața de pășune este lăsată în paragină (vegetația forestieră predominantă), aceasta devine neagricolă, respectiv neeligibilă pentru plată. Imagini ortofoto Fotografii teren Imagine ortofoto Imagine ortofoto Fotografie teren Fotografie teren Stâncărie, grohotiș și jnepeniș în zona de pajiște alpină (neagricol) Imagine ortofoto Fotografii teren Suprafețele din imaginile de
GHID INFORMATIV din 2 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274232]
-
sunt zone sau elemente neproductive conform definiției GAEC 8 Imagine ortofoto Fotografie teren Teren neîntreținut Imagine ortofoto Fotografie teren Suprafață de pășune invadată de vegetație forestieră lemnoasă Imagini ortofoto Imagine ortofoto Fotografie teren Dacă suprafața de pășune este lăsată în paragină (vegetația forestieră predominantă), aceasta devine neagricolă, respectiv neeligibilă pentru plată. Imagini ortofoto Fotografii teren Imagine ortofoto Imagine ortofoto Fotografie teren Fotografie teren Stâncărie, grohotiș și jnepeniș în zona de pajiște alpină (neagricol) Imagine ortofoto Fotografii teren Suprafețele din imaginile de
ANEXĂ din 30 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274261]
-
sutelor de automobile parcate, timp de trei ani, pe spațiul liniilor. Dacă Bucureștiul ar fi avut edili care să urmărească interesul cetațeanului problema putea fi rezolvată. Un exemplu. Terenul pe care se află fosta întreprindere Zefirul (confecții), care stă în paragină de ani buni, putea fi transformat într-o mare parcare de cartier, care ar fi terminat coșmarul posesorilor de mașină mică. Nimeni nu ia nicio măsură. Veți invoca dreptul fabricii la proprietate(!) și alte bla-blauri! Cu siguranță, ca și în
TABLETA DE WEEKEND (139): MIGRANŢII ŞI ALTE CELE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377520_a_378849]
-
sănătoasă în corp sănătos). Este îngrozitor de înjositor pentru noi toți că în secolul 21 încă mai mor de foame zeci de milioane de oameni, când se știe prea bine că, pe de o parte, atâta teren arabil este lăsat în paragină (bunăoară așa ca în România) și că pe de altă parte mii de miliarde de dolari se duc pe apa sâmbetei cu nebunia înarmărilor, bani cu care s-ar putea obloji o bună parte din actualele răni planetare: malnutriția, cancerul
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
sunt de origine traco-getică și că aceeași origine o are forma „sânt” cu înțelesul de sfânt. Vorbeam mai sus de fantezia toponimică a românilor. Iată două mostre convingătoare: a) Suprafața arabilă a municipiului Sighetu Marmației (după Decembriadă parte lăsată în paragină, parte acoperită de diverse construcții și brăzdată de drumuri), poartă numele Ciredi. Adică nici cireadă (turmă de vite) și nici cirezi, ci între singular și plural; b) Într-una din zile, un neam de-al meu îmi spune că-i
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
cel mai trist e că nu vede Cum cade zilnic în păcat, Împachetându-și în trufie, Minciuna fără vreun regret, Neprețuita-i avuție Trăind ca un anahoret, În egoismul fără margini Și ura unui lup flămând, Lăsându-și sufletu-n paragini Și viața peste el trecând. Când învăța-vei sensul clipei Că nu poți fi ușor vândut Pe tot ce stă-n mâna ispitei, Nu-ți va fi sufletul pierdut. București 03.09.2016 Referință Bibliografică: Salvarea omului modern / Ilie Marinescu
SALVAREA OMULUI MODERN de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380480_a_381809]
-
suprafața pădurilor rămase ca prin minune și cea a terenurilor înstrăinate, consumul pe cap de locuitor la energie, apă și alimentele de bază, numărul de creșe, grădinițe, școli, spitale și așezăminte culturale funcționale, precum și mulțimea acelora care sunt lăsate în paragină, numărul în continuă creștere al lăcașurilor de cult și al șomerilor înregistrați (cu toții dintre laici), că de toți ceilalți are știre doar Atotputernicul etc., etc. O să mi se răspundă că, în pas cu sporirea trebuințelor sociale, evidențele s-au înmulțit
NEOAMENII S-AU ÎNMULŢIT CĂ NU MAI E CHIP DE TRĂIT... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381028_a_382357]
-
mai puțin de jumătate de oră coborâm într-o gară de provincie. Autentică. Flanăm pe Corso Cavour, bordată de magazine cu branduri cunoscute, până ajungem la Catedrala orașului din Piazza della Vittoria. O uriașă construcție (1615), ce părea lăsată în paragină. În jurul ei, pavienii tocmai își luau cina în multele restaurante stradale. O luăm spre castelul fortăreață, pe strada cu Teatro Fraschini, unde lumea se pregătea să intre. Un adevărat spectacol era și cel oferit de viitorii spectatori. La dreapta, în
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
în curte și câteva „acareturi”, construite de bunicul său, Victor Mărășteanu, fiul eroului de la Mărășești, care se numise tot Ion, ca și el.Tatăl său, Nicolae Mărășteanu,nu numai că n-a mai construit nimic , dar le-a lăsat în paragină. Acum arătau jalnic: țigle sparte pe acoperiș, ziduri cu tencuiala căzută,având crăpături umplute cu paie sau zdrențe, temelii măcinate de galeriile șobolanilor, care scoseseră la suprafață mormane de pământ...O vijelie mai acătării, însoțită de o răpăială cu stropi
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]