473 matches
-
au coaja groasă și dacă temperatura este între 20 35șC. Bacteria are o activitate puternică, distruge pereților celulelor, circulă prin vasele conducătoare oprind circulația apei ceea ce produce veștejirea plantelor; țesuturile căpătă o culoare brună. Cercul de plante ce pot fi parazitate este foarte larg. Bacteria trece pe tutun, regina nopții, ceapă, usturoi, praz, țelină, sparanghel, pe toate legumele vărzoase, ardei, cicoare, castraveți, dovlecei, morcov, floarea soarelui, zambilă, dalii, stânjenel, crin, măselariță etc. Prevenire și combatere. Boala poate fi prevenită prin respectarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai ușoare sau mai grave, în funcție de perioadele ploioase ale anului. În pământurile acide (cu pH cuprins între 4,7-7,6) atacul este mai intens și pe tuberculi se pot observa vezicule de diferite vârste, apărute din infecții repetate. Ciuperca poate parazita mai multe specii de plante, între care și vinetele. Prevenire și combatere. Plantarea de tuberculi sănătoși din soiuri cu coaja mai groasă și asolamentele corecte în care să nu urmeze carof după cartof sau vinete, limitează atacul acestei ciuperci. Corectarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
creștere maximă a frunzișului), Curzate Manox - 2,5 kg/ha. 3.1.16. Putregaiul uscat al tuberculilor Fusarium sp. Boala se poate instala din câmp pe plante însă, pagubele mari se înregistrează în timpul depozitării tuberculilor. Simptome. Speciile genului Fusarium ce parazitează cartoful produc simptome variate. Fusarium oxysporum produce o ofilire în masă a plantelor și chiar pieirea lor, plantele prezentând un ritm încet de creștere, ceea ce se observă printr-o neuniformitate a înălțimii plantelor. Tuberculii atacați au pulpa apoasă, putrezesc, frunzele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
soarelui, dar ciuperca atacă și numeroase alte plante de cultură sau plante ornamentale, leguminoase, plante furajere, ricin etc. În anii cu toamne foarte bogate în precipitații, boala poate produce pagube mari, așa cum a semnalat Ana Hulea în 1940. Simptome. Ciuperca parazitează numai pălăriile începând cu partea lor inferioară, unde produce pete brune ce se pot confunda cu cele produse de boala cu scleroți ,dar sunt mai bine delimitate;în dreptul petelor, pe țesuturile moi și putrede, apare un praf cenușiu (fig.71
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
avea loc și în prezența resturilor vegetale de floarea soarelui, caracteristică pe care se bazează și una din metodele de combatere, prin răspândirea pe teren a resturilor mărunțite la moara cu ciocănele. Semințele pornesc în vegetație, dar neavând pe ce parazita, tânăra plantulă va muri. Floarea soarelui poate fi parazitată uneori și de Orobanche ramosa L., (lupoaia cu tulpină ramificată) plantă ce are înălțime mai mică, 10-40 cm și tulpina ramificată, de culoare gălbuie. Combatere. Tarlalele infestate cu semințe de Orobanche
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
soarelui, caracteristică pe care se bazează și una din metodele de combatere, prin răspândirea pe teren a resturilor mărunțite la moara cu ciocănele. Semințele pornesc în vegetație, dar neavând pe ce parazita, tânăra plantulă va muri. Floarea soarelui poate fi parazitată uneori și de Orobanche ramosa L., (lupoaia cu tulpină ramificată) plantă ce are înălțime mai mică, 10-40 cm și tulpina ramificată, de culoare gălbuie. Combatere. Tarlalele infestate cu semințe de Orobanche vor fi cultivate cu cereale sau leguminoase și abia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
să matureze semințele. Repetarea prașilelor este necesară întrucât tulpinile plantei parazite nu apar toate odată, ci pe rând. Cea mai eficientă metodă este alegerea de soiuri și hibrizi rezistenți la această plantă parazită. Soiurile cu înrădăcinare profundă sunt mai puțin parazitate de lupoaie a căror semințe nu germinează la adâncime mare. În anul 2001 au fost omologați 13 hibrizi. În funcție de atacul din anii precedenți al ciupercilor sau a plantei parazite, se va alege pentru noua cultură unul dintre următorii hibrizi (tab
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
începutul secolului în S.U.A., a apărut și la noi, fiind studiată de V. Severin în 1975. Se cunosc ca fiind înregistrate pagube foarte mari 4-64 % din recoltă în S.U.A., 75 % în Caucaz și chiar 43-100 %, în Extremul Orient. Simptome. Bacteria parazitează toate organele aeriene, frunze, tulpini și boabe. Pe primele frunze atacate apar pete cu aspect umed, scufundate, brune, ce pot produce pieirea plantulelor. Pe frunze aparute mai târziu se formează pete mici, de 1-2 mm, unghiulare, cu aspect umed, transparente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cenușie, foarte fină sub care țesuturile se îngălbenesc. Pâsla devine prăfoasă, apoi spre toamnă în pâslă apar puncte mici negre cleistoteciile (fructificații de rezistență) ciupercii. Frunzele atacate cad, vegetația este încetinită, iar producția de semințe poate fi compromisă. Transmitere-raspândire. Ciuperca parazitează leguminoasele, fiind semnalată pe 64 specii de plante. Ciuperca se răspândește cu ajutorul sporilor în tot cursul vegetației, iar de la un an la altul rezistă sub formă de fructificații de rezistență (cleistotecii). Prevenire și combatare Se recomandă cosirea înainte de formarea fructificațiilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar flori pe tipul 5, cu sepale concrescute și corolă gamopetală. Fructul este o capsulă conică, globuloasă cu 2-4 semințe ovoide, globuloase sau alungite, galbene brunii, portocalii sau cenușii, cu tegumentul aspru, rugos (fig. 95). Speciile genului Medicago pot fi parazitate de Cuscuta trifolii Babingt., C. prodani Buia, C. approximata Babingt., C. campestris Junct.,. C. glabrior (Engelm.) Junck. și C. suaveolens Ser. Speciile genului Trifolium pot fi parazitate de Cuscuta alba Presl., C. epithymum, C. trifolii Babingt.C. prodani Buia, C.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau cenușii, cu tegumentul aspru, rugos (fig. 95). Speciile genului Medicago pot fi parazitate de Cuscuta trifolii Babingt., C. prodani Buia, C. approximata Babingt., C. campestris Junct.,. C. glabrior (Engelm.) Junck. și C. suaveolens Ser. Speciile genului Trifolium pot fi parazitate de Cuscuta alba Presl., C. epithymum, C. trifolii Babingt.C. prodani Buia, C. campestris Junct., C. glabrior (Engelm.) Junck. și C. suaveolens Ser. Prevenire și combatere. Se va folosi la semănat numai sămânță decuscutată iar în jurul lanurilor suprafața va fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1914 în sudul Africii dar acum este cunoscută în toate zonele ce au climat umed și cald. Tr. Săvulescu și col. au semnalat această bacterioză în 1932, avertizând pe cultivatori de posibilitatea deprecierii cantitative și calitative a recoltelor. Simptome. Bacteria parazitează toate organele aeriene ale tomatelor. Răsadurile prezintă pe primele 2 frunzulițe și apoi pe frunze și tulpiniță pete galben-verzui până la brune, cu o zonă centrală brună din cauza țesuturilor necrozate (arse), de pe care se scurg picături de lichid bacterian sub formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de bacterii ce va fi dusă de ploi și vânt și va produce infecții secundare. Irigarea prin aspersiune este contraindicată în serele sau tarlalele unde s-au semnalat infecții primare. Cercul de plante gazdă al bacteriei este foarte larg, ea parazitând în afară de tomate și ardei, numeroase specii de plante ca : zârna, tutunul, ridichia, cătina, măselarița, păpălau și ciumăfaia. Prevenire și combatere. Întrucât bacterioza se răspândește prin sămânța infectată, se recomandă folosirea de sămânță ce provine din lanuri sănătoase sau sămânță tratată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios (fig. 102). Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor, zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul de prindere a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge tot fructul. Tomatele verzi devin tari, aspre iar cele coapte au pete brune-deschise, pe suprafața cărora apar zonalități concentrice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
galbene și rădăcinile pe care produce zone de putregai uscat, acoperite de numeroși scleroți mici, de culoare neagră. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii este asigurată de microscleroții din sol care, la 25șC și umiditate mare, germinează și dau filamente de infecție ce parazitează rădăcinile și partea bazală a tulpinilor, pe care apar primele lagăre cu spori, ce vor fi purtați de picăturile de ploaie. Sporii ajunși pe fructele verzi, prin germinare, vor forma micelii ce pătrund prin coaja fructelor care, nu manifestă simptomele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
evolua și pe timp de secetă, temperatura ridicată (18-20șC), însoțită de o umiditate a aerului cuprinsă între 80-100 % face ca atacul să ia un caracter foarte grav, în special la soiurile sensibile. În unii ani, miceliul și organele sporifere sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis De Bary, care micșorează intensitatea bolii, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria {uta și col., 1974). Prezența acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fructelor rapănul perilorVenturia pirina Boala a fost studiată de către Ed. Prilleux în 1879 în Franța. Atacul acestei ciuperci la soiurile de păr este păgubitor în anii cu precipitații bogate, boala fiind răspândită în toate țările cultivatoare de păr. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii, ramurile și fructele de păr, în diferite stadii de vegetație. Pe frunze atacul este asemănător cu cel întâlnit la meri. Pe ambele fețe ale frunzei, în special pe partea inferioară, apar pete verzui măslinii, uneori negricioase, de formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bine separate, apar niște formațiuni punctiforme negre ca și în scoață. Petele cresc putând atinge 1,5 cm, devin cenușii, în timp ce marginea lor prezintă un brâu purpuriu. Frunzele parazitate cad de pe pomi, iar aceștia sunt debilitați an de an. Ciuperca parazitează fructele de măr, fără ca pulpa acestora să fie distrusă în profunzime de la început, ca în cazul atacului de monilioză. Boala se manifestă pe fructe, în livezi și în depozite. Pe fructele ajunse aproape de maturitate apar pete gălbui-cafenii care se întind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Se întâlnește pe măr, păr, gutui și mai puțin pe moșmon și piersic. Atacă sporadic un număr mare de specii lemnoase ce aparțin la diferite familii botanice (E. Rădulescu și col., 1972, Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Simptome. Ciuperca parazitează ramurile, florile și fructele în diferite faze de dezvoltare. Primăvara, în timpul înfloritului, unele ramuri tinere încep să se veștejească, iar frunzele și florile se brunifică și se usucă. Atât pe scoarța ramurilor atacate cât și pe flori apar mici "pernuțe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vină a distrugerii plantațiilor de gutui o poartă "focul bacterian al Rozaceelor "boală descrisă la măr. Boli produse de ciuperci 9.2.1. Pătarea brună a frunzelor Fabraea maculata Boala, denumită și entomosporioză, este frecventă în pepiniere și livezi. Ciuperca parazitează pe gutui și păr și mai rar pe măr, moșmon, scoruș etc. În anii cu ploi frecvente în timpul verii, boala devine foarte periculoasă în pepiniere. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și rareori pe lăstari și fructe. Pe frunze apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
PU-0,1 %. 9.3.4.Făinarea prunului Podosphaera tridactyla Boala nu produce pagube mari în livezile de prun, însă poate să constituie o primejdie pentru pomii sâmburoși din pepiniere în anii secetoși și călduroși, condiții climatice favorabile evoluției ciupercii. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Simptome. Atacul pe frunze și lăstari apare târziu în vară și se manifestă prin formarea, pe ambele fețe ale limbului, a unui miceliu albicios, ca o pânză de păianjen, cu aspect
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o dată la 2 ani). Transmitere-răspândire. Prin intermediul sporilor eliminați pe partea inferioară a frunzelor sub forma unui strat gelatinos, ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Răspândirea sporilor este realizată de către insecte sau picături de apă care îi antrenează de pe frunzele parazitate pe cele sănătoase. În timpul iernii, în interiorul țesuturilor frunzelor cu pete căzute pe jos, se formează fructificații de rezistență din care în primăvară apar spori. În primăvară, aproximativ după scuturarea florilor, sporii ajung la maturitate, germinează în picăturile de apă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formă de cârlig. Acest aspect parazitar mai este denumit și "boala stindardului" sau "arsura moniliană", foarte frecventă la cireș, vișin, cais, piersic și migdal și corespunde cu "monilioza din anul precedent" întâlnită la pomii semințoși. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determină o putrezire a pulpei și apariția unor pernuțe mici(sporodochiile), gălbui cenușii, dispuse neuniform, formate din micelii și spori. La prun sporodochiile (perinuțele) produc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
4.6. Bășicarea frunzelor de piersic Taphrina deformans Boala este cunoscută din anul 1821 în Anglia, însă abia în anul 1860 M.J. Berkeley descrie ciuperca. Astăzi boala poate fi întâlnită pe tot globul, în țările unde se cultivă piersicul. Ciuperca parazitează piersicul și foarte rar caisul și migdalul, producând pagube mari în primăverile și verile bogate în precipitații. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și ciuruirea bacteriană, cancerul) au fost prezentate la bacteriozele celorlalți pomi sâmburoși. Boli produse de ciuperci 9.6.4. Pătarea roșiatică și răsucirea frunzelor de cireș Gnomonia erytrostoma Boala este întânită pe cireș și numai rareori pe vișin. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și fructele. Pe frunzele diferitelor soiuri de cireș sau vișin complet dezvoltate apar pete mari, fără margini precise, la început gălbui, iar mai târziu țesuturile se înroșesc. Petele roșiatice ocupă mari porțiuni de frunză. Pe partea inferioară a frunzei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]