1,716 matches
-
unei clase parazite, el s-a obișnuit să se considere ca un cleric, cultivând gândirea pură și arta pură. Dacă revine În sânul clasei lui, funcția i se modifică radical: burghezia, Într-adevăr, deși e o clasă opresivă, nu este parazitară; ea Îl exploatează pe muncitor, dar și lucrează o dată cu el; creația unei opere de artă În interiorul unei societăți burgheze devine o prestare de servicii; poetul trebuie să-și ofere talentul clasei sale, ca și inginerul sau avocatul; el trebuie să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ducă la libertate și nebunie - trebuie să fie Însoțită de o integrare la fel de mitică Într-o societate care să Însemne un fel de ecou al aristocrației dispărute. Colectivitatea În care artistul se va introduce va trebui să regăsească trăsăturile clasei parazitare ce-l consacra altădată și să se situeze cu fermitate În afara ciclului producție-consum, pe planul activității neproductive. Flaubert a ales să le Întindă mâna peste secole lui Cervantes, Rabelais, Virgiliu; el știe că, peste o sută de ani, peste o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Sfinților. Prin el Virgiliu, Rabelais, Cervantes Încep să retrăiască și continuă să scrie cu pana lui; astfel, prin posedarea acestei ciudate Însușiri, predispoziție și totodată sacerdoțiu, natură și funcție sacră, Flaubert este smuls clasei burgheze și zvârlit În mijlocul unei aristocrații parazitare care-l sanctifică. El și-a mascat gratuitatea, libertatea nejustificabilă a alegerii sale; a Înlocuit printr-o comunitate spirituală nobilimea decăzută, și-a salvat misiunea de cleric. Baudelaire, fără Îndoială, a ales și el să intre În această comunitate. De
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cât și pentru publicul larg - accentele cad tot pe nevoia de certitudine. Uneori (ce e drept, nu prea des), D. se lasă sedus de propriile speculații privind locul în literatură al femeii sau al bărbatului (în jurul căruia gravitează totul), paranteze parazitare care încarcă inutil pagina. Conștient de acest balast, criticul îl marchează cu umor: „Am închis paranteza din paranteză”. Acesta este stilul (deseori aproape oral) al unui critic ce se înscrie în seria „nonconformiștilor”, gata să atace tabuurile, să comute sau
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
metafizică: terenul pe care cad semințele permite unora dintre ele să încolțească, iar altora nu. 2.O accepțiune legată de aspectul etiologic. Bolile endogene sunt expresia unui „teren morbid”. „Terenul” este considerat ca o cauză ajutătoare în bolile contagioase (microbiene, parazitare, virotice). De asemenea unele boli alergice sau idiosinacrozii la medicamente sunt manifestări ale unui „teren” deosebit, aberant. 3. O accepție legată de aspectul patogenic Există diferențe individuale în ce privește calitatea și eficacitatea mecanismelor de apărare ale organismului la acțiunea agenților patogeni
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Ca și neutrofilele, eozinofilele sunt celule mobile; mișcarea lor este direcționată de agenții chemotactici. Eozinofilele sunt fagocite; ele distrug microorganismele prin mecanisme oxidative asemănătoare cu cele descrise la neutrofile. Creșterea numărului de eozinofile (eozinofilie) în sângele periferic este caracteristică infestărilor parazitare. Eozinofilele sunt incapabile să ingere paraziții, iar mecanismul prin care ele acționează este exercitarea de efecte citotoxice. De asemenea, eozinofilia se mai întâlnește și la pacienții alergici sau cu hipersensibilitate cum ar fi astmul, unde expunerea la antigene endogene sau
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
5, II, p. 73). „Prototipul apocrif” propus de N. Cartojan conține într-adevăr majoritatea motivelor cuprinse în colinda românească. Dar din scenariul colindei, care prezintă anumite diferențe de fond, de formă și de structură față de scenariul legendei, lipsesc unele motive parazitare exis tente în legendă, apărând în schimb altele noi. Este plin de semnificație faptul că această temă a fost preluată în colinde - poezii rituale ce se cântă în preajma schimbării anului, atunci când omul, natura, Cosmosul întreg se reînnoiesc. O reînnoire care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
istoria religiilor pentru a-l detalia. Sub presiunea unei doctrine teologice, vechea religie devine magie, vechii zei (daimoni) devin demoni, vechii preoți devin vrăjitori vânduți diavolului etc. Schițate fiind aceste fenomene psihosociale, sunt în măsură să elimin elementele străine și parazitare care s-au suprapus, bruindu-le, semnificațiilor, dacă nu originare, cel puțin arhaice ale celor două ființe mito-folclorice în discuție. Dacă păstrez criteriul maniheist, utilizat în vederea clasificării ființelor mitolo gice românești (11), va trebui să aduc corecțiile care decurg din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
depășește cu cca. 6 mm corpul grosier conferă protecție organismului, întrucât alte organisme (parazite) au alte valori optime de rH decât organismul protejat. Este evident că această concluzie este valabilă dacă învingător este organismul protejat, știind că relația cu organismele parazitare este, din punct de vedere redox biunivocă , existând o permanentă confruntare din acest punct de vedere; dar, știind că organismul protejat este cu mult mai mare decât parazitul, de regulă el este învingătorul. Cam tot așa se poate pune problema
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nsă ș( pături conducătoare care să poată fi incluse (n r(ndul claselor pozitive, cu condiția ca acestea să utilizeze surplusul astfel (nc(t (ntreaga societate să beneficieze de cuceririle civilizației. Spre deosebire de exploatarea capitalistă care contribuie la progresul civilizatiei, exploatarea parazitară macină societatea, o orientează (ntr-un sens descendent, periclit(ndu-i viitorul pe termen lung ș( aduc(nd-o (n starea de "semibarbarie". Teoria păturii superpuse este legată de teoria suprastructurii (Bădescu, 1994: 121 ș( urm.). Astfel, Eminescu avea de rezolvat problema căii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Elveția, Schupter În Belgia, Rice și Thorndyke În SUA. În esență, concepția raționalizării, introdusă În planul Învățământului, preconizează analiza științifică a proceselor de predare și Învățare și descompunerea lor În operațiile cognitive componente, urmate de selecția și eliminarea celor considerate parazitare (de prisos) și păstrarea celor presupus a fi eficiente. Și apoi, de structurarea optimală a succesiunii acestora, avansând până Într-acolo Încât fiecare operație reținută să fie motivată de o finalitate a ei (obiective proprii), cu precizarea procedeelor specifice de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
populației are o relație negativă cu măsurile creșterii economice. Autorul oferă trei explicații pentru efectul negativ al creșterii nivelului de instrucție asupra performanțelor macroeconomice: 1. În multe cazuri, școala transferă competențe care vor fi utilizate precumpănitor în acțiuni spoliatoare sau parazitare din punct de vedere economic. Lipsurile structurii instituționale, dar și absența unor oportunități de angajare satisfăcătoare au determinat o astfel de destinație a competențelor acumulate în școli. O astfel de evoluție este întâlnită precumpănitor în țările în care, din cauza lipsei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu consecințe funeste a birocrației comuniste, pe de o parte, și agregare de strategii practice de blocare a instituționalizării unui stat eficient, pe de altă parte. 4. Efectele corupțieitc "4. Efectele corupției" Corupția nu este un fenomen benign, de pură parazitare a resurselor publice, într-o formă care să permită totuși, chiar dacă la randamente mai mici, funcționarea sustenabilă a sistemului. Corupția înseamnă tranzacții ilegitime care scad credibilitatea sistemului și capacitatea instituției de a se implica în raporturi de cooperare cu alte
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a legitimărilor, nu putem decât să ne așteptăm la tentative de descalificare a legitimărilor concurente. Elite productive și neproductive Se întâmplă ca dihotomia „dominatori/dominați” să ia forma unei opoziție între neproducători și producători. Deci, ar exista o elită statornică, parazitară și una nerecunoscută ca atare, dar, revendicând totuși mai multe drepturi la excelență. Primul care a văzut astfel lucrurile a fost Claude-Henri de Saint-Simon (1760-1825), precursor al sociologiei și teoretician al industrialismului, a cărui operă a fost analizată în detaliu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de către Émile Durkheim în Le Socialisme și căruia Pierre-Jean Simon (1991, pp. 191-206) i-a consacrat câteva pagini inspirate. Pentru Saint-Simon, ceea ce subzistă din elitele conducătoare ale Vechiului Regim la începutul secolului al XIX-lea constituie un conglomerat de categorii parazitare lipsite de orice spirit de întreprinzător. Este vorba despre pături sociale în situație de preeminență de pe vremea Restaurației, dar excelența la care au ele pretenții nu se referă decât la activități neproductive: preocuparea pentru a-și asigura o viață plină
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ilustrate de parabola albinelor și a trântorilor au avut ecouri în două direcții care, de altfel, nu sunt cu totul străine una de cealaltă, în măsura în care opun și ele elitele „utile” își trag legitimitatea dintr-o activitate productivă sau creatoare, unora „parazitare”, a căror preeminență este bazată pe un statut obținut cu multă vreme în urmă. Prima dintre aceste orientări este cea care asociază noțiunea de elită celei de timp liber. Parabola albinelor și a trântorilor Presupunem că Franța îi pierde subit
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
necesitate o virtute, dar stingerea puțin câte puțin a instinctului vieții seamănă până la confuzie cu realizarea definitivă și naturală a ataraxiei. Filosoful epicurian laudă meritele acestei existențe supuse de-acum înainte purei plăceri de a fi, fără niciun fel de parazitare... De unde o elogiere a ceea ce numesc latinii otium: utilizarea timpului liber de care dispunem pentru edificarea de sine ca singularitate liberă. Preocuparea de sine și folosirea plăcerilor, va scrie Michel Foucault, care vorbește și de o hermeneutică a subiectului pentru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
condiție medie, plătind însă de 3 ori mai mult. În fiecare an se înregistrează în întreaga lume trei milioane de decese direct legate de consumul de apă nepotabilă. Bolile de origine hidrică sunt încă prezente. Fie că sunt de origine parazitară (dizenterie amoebiană, gastro enterite), virală (hepatita A și E, poliomielita, boli diareice) sau bacteriană (febra tifoidă, dizenteria bacilară, holera), aceste boli fac încă victime. În 1991, în Peru, a izbucnit o epidemie de holeră. Numai această boală a provocat, în
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Românească. M. a scris și drame, ca de pildă Castel istoric. În colaborare cu Frédéric Damé produce o „dramă națională”, Hatmanul Drăgan (1880), a cărei muzică e compusă de George Stephănescu. Cu o acțiune desfășurată la voia întâmplării, cu personaje parazitare, textul, în care se amestecă și elemente de comedie sau de melodramă, a fost ridiculizat, într-o cronică, de Pantazi Ghica. Altfel, M. era, se pare, un bun orator, cultivat, pledoariile sale vădind un talent care în compunerile dramatice e
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
de „resurse naturale”, accentuând doar acele aspecte ale ecosistemului care se pretează Întrebuințării de către oameni. O logică similară extrage din contextul lumii naturale acele specii de plante sau animale care au o valoare economică și le reconsideră pe cele concurente, parazitare sau care diminuează În vreun fel producția speciilor valorizate. Astfel, plantele utile devin „recolte”, speciile care concurează cu ele sunt stigmatizate ca „buruieni”, iar insectele care le atacă sunt considerate „dăunători”. La fel, arborii apreciați devin „cherestea”, iar speciile care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
contrare reformei sociale și economice, si care submineaz) guvern)mântul reprezentativ; încurajeaz) și m)rește num)rul unei aristocrații decadente, dependent) de tributul luat Asiei și Africii, si poate, în ultim) instant), s)-i transforme pe vest-europenii într-un popor parazitar (1902, pp. 51, 130-152, 314-315). Acestea, în opinia lui Hobson, definesc o parte major) a pierderilor suferite de o tar) imperialist). Cealalt) parte major) a pierderii vine din partea efectelor imperialismului de peste granițe. Națiunea imperialist), exportând bunuri de capital și expertiz
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
-G. a impus un nou concept de critică. O primă expunere a ideilor sale este făcută în Asupra criticei (în „Contemporanul”, 1887, apare cu titlul Critica criticei). El respinge de la bun început critica literară curentă, căreia îi reproșează superficialitatea, caracterul parazitar, tendința spre apologie sau denigrare, spiritul de gașcă literară sau politică, exclusivismul și, mai ales, absența unui crez literar și artistic. Orientării reprezentate de Maiorescu, numită aici „critica judecătorească”, i se recunosc mari merite istorice, în promovarea valorilor și în
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
vogă pe atunci. Definiția sociologic-poetică a modei ar fi trebuit să acorde acestui studiu de caz importanța pe care la timpul lor o avuseseră studiile lui Maiorescu. Dar ecoul printre contemporani a fost foarte mic: „Moda poetică este un fenomen parazitar de mimetism artistic, cantonat în stricta actualitate și, deci, trecător, care - refuzând modelele înaintașilor și vânând cu ostentație noul - propune mereu alte fetișuri, urmărește succesul în locul valorii, confundând originalitatea cu noutatea, cultivă maniera și clișeul în dauna conținutului de substanță
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
respinse categoric importurile literare: „Grădinari vicleni și venetici au adus însă de aiurea cactee țepoase și le înfățișează aici drept minunate rarități, cerând să fie admirate, în vreme ce ele, acolo, în țara lor de origine, nu sunt decât niște spini netrebnici, parazitari printre zidurile căzute în ruină.” Rubricile obișnuite sunt „Cronica culturală a Bucovinei”, „Încrustări”, „Documente”, „Cronică, bibliografie”, „Necrologuri”. Poezia se păstrează la nivelul unui conservatorism ingenuu, al versificației conformiste, cuminți, ce pendulează între un peisagism delicat și portrete nostalgice de voievozi
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
despre ambianța universitară antebelică) o netă virtuozitate. Ca vorbitor, Iorga impresionează, fără îndoială, la catedră el fiind un „animator”, un vraci dominând sala în alt mod decât Maiorescu. În pagina scrisă, același tumult vital nestăpânit, dar și excese neiertate: „Informația parazitară se răsfață trufaș, fără procedeul eliminării metodice, ci cu o risipă de fișe scăpate dintr-o vastă bibliotecă, pe o rază de lună, într-o noapte de Walpurgis”. L. însuși contaminat, încălzit, deși pornind de la date verificate, le topește în
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]