46,490 matches
-
Credeam că nu le văzuse sau ne-a iertat pentru că am învățat lecția. Sfântă naivitate copilărească! Cum să treci cu vederea niște fapte evidente?! Ca din întâmplare, a întrebat: - Ce sunt astea de pe jos,mă! Privirile de sfinx ale copiilor parcă îi întorceau întrebarea: - Cum, nu le-ai observat? Însă domnul Arsu a insistat: - Nu știți, mă, cine le-a adus în clasă? Tăcere de cavou. Văzând că nu scoate nicio vorbă de la copii, a întors foaia: - Ia spuneți voi, credeți
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Vă spun eu, mă! Cel care face o faptă rea trebuie pedepsit, ca să nu mai facă. Hai, spuneți-mi cine a făcut-o? Întrebarea ne-a înghețat privirile și ne-a amuțit. Domnul Arsu ne-a privit... ne-a privit... . - Parcă... parcă... te-am văzut pe tine Dică. Aveai buzunarul plin. - Hââ! Nu eu, nu eu, domnu Arsu, a început să se smiorcăie Dică. Vă spun cine a început. - Spune, Dică, spune! Cine a început? Și Dică a început să toarne
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
spun eu, mă! Cel care face o faptă rea trebuie pedepsit, ca să nu mai facă. Hai, spuneți-mi cine a făcut-o? Întrebarea ne-a înghețat privirile și ne-a amuțit. Domnul Arsu ne-a privit... ne-a privit... . - Parcă... parcă... te-am văzut pe tine Dică. Aveai buzunarul plin. - Hââ! Nu eu, nu eu, domnu Arsu, a început să se smiorcăie Dică. Vă spun cine a început. - Spune, Dică, spune! Cine a început? Și Dică a început să toarne. După
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
amestec de rațiune și pasiune, sper să păstrezi acest echilibru!” Era o recunoaștere, o prețuire a momentelor cruciale ale vieții în care am fost alături de tine, luând decizii corecte ... Ultimele clipe, chinuitoare, nespus de chinuitoare pentru tine și pentru mine, parcă nu se mai sfârșeau. Tăcerea mea în momentele de despărțire a fost țipătul interior de durere și deznădejde. Conștientizam plecarea din viața aceasta a unei stele ce se depărta tristă, dar poate, în același timp fericită ... Mi-am dat seama
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
clipe, m-au smuls morții. Trebuia să rezist, să dovedesc copiilor că le-a mai rămas ... o mamă. Am plâns în toate zilele după dispariția ta, scrâșneam din dinți, nopțile te visam: te pierdeam, te căutam și te găseam ... Uneori parcă plecai de acasă pentru o scurtă vreme, la niște cursuri, ori la specializare, ori în gărzile de noapte, nu mai știu ... Mereu plecai și când te găseam, îmi spuneai că ești ocupat; îmi aruncai priviri blânde și eu speram, de
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
prelungise atât de mult ... Moartea intrase în viață, iar viața, ca un copil naiv, se încăpățâna să o accepte ... Așteptam să-mi strâng copiii la piept și să plâng în brațele lor ... Ajunsă acasă am scos hainele din dulap. Aveau, parcă, mirosul trupului tău. Erau haine curate, cu care trebuia să fii îmbrăcat; așa se obișnuiește, pentru că Mântuitorul a fost înfășurat cu giulgiu nou, curat. Le-am dus la spital, te-au îmbrăcat. Nu puteam crede că pleoapele tale s-au
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
redacție care îl așteptau, probabil, să dea bunul de tipar pentru numărul de mâine al revistei Litere Agora. Însă această ceață deasă îl împiedica să plece. Încerca să-o străpungă privind pe fereastră, dar nu vedea decât un alb inpenetrabil.Parcă era o pagină albă pe spatele căreia se scria o poveste.Gustând lichidul din pahar sângele încălzit îi stimula ideile ce se legau unele de altele într-o narațiune fără sfârșit. Tema visurilor este, de altfel, o temă preferată lui
REVERBERAŢII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Reverberatii_povestire_de_al_al_florin_tene_1379659296.html [Corola-blog/BlogPost/365077_a_366406]
-
fi adevărat! - Ce-ai făcut? Se dădu înapoi clătinându-se și se prăbuși în scaunul său, lăsându-și capul să cadă pe locul eliberat pentru cutia de pizza și cele două beri reci. Ploaia scărmăna în continuare consola, răzbunându-se parcă pentru fiecare dintre gândurile negre scornite de mintea lui la adresa ei. Trebuia să fie și o ultimă picătură. Mereu era o ultimă picătură până în pragul nebuniei. George sunase la o pizzerie din capitală. Cu siguranță exista o stradă a Muncii
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1459164115.html [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
studenții! -Ce doamnă, cum arăta? - sări Eminescu, intrigat că-l trezise din somnul lui adânc și-l mai și dojenea cu fetele alea cu care se zbenguiau ei, studenții ... -O doamnă tânără, făcu ea cu mâna prin aer, desenându-i parcă chipul, zicea că-i din Ieși, din Moldavia dumneavoastră! -Din Ieși ? Cine să mă caute pe mine din Ieși? Îți arde de glume, mam’zel Gretta! Îți jur că n-am pe nimeni în Ieși care să mă caute pe
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
mi-a spus: că-i din Ieși și că s-o așteptați diseară pe la opt! Dar asta înseamnă ca să m-apuc eu de șmotru că aici e totul dat peste cap, păcatele mele, că ați întins cărțile astea cu furca, parcă e dugheană sau galantar, sau dracu mai știe ce... - Știi ce? Dacă mai vine să-i spui că băiatul nu-i acasă! - Nu zău! - puse femeia mâna-n șold - faci mofturi, domnule Eminescu! Afurisiți mai sunt bărbații-ăștia, eu să
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
avea chef de oaspeți. Și totuși, dacă era vreo rudă de-a lui de la Ieși, trimisă de familie, sau poate în trecere pe-aici, și avea ceva răvașe și pentru el sau ceva pițule? Privi pe fereastră, lumina primăverii inundase parcă orașul, pomii înmuguriseră, păsărelele vesele ciripeau în castanii cei bătrâni din fața casei, copiii se zbenguiau pe stradă; toate acestea erau semne că iarna, mizerabila iarnă, agoniza. Și-i veni o poftă nebună să iasă afară din casă să zburde și
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
ființă cu rectorul; acum o recunoscu, fusese îmbrăcată cu aceeași manta albastră, având pe cap o broboadă cu ciucurăși care-o făceau să semene cu țărăncuțele din pânzele lui Grigorescu. Pentru moment nu știu ce să facă și ce să creadă, era parcă continuarea visului din pădurea Grinzlingului, acea Electră care-i întindea mâinile, sau femeia de gheață care-i populase închipuirea în ultimul timp, acea Ondină din întunecatul Nord, și de ce nu, Venera coborâtă din pânzele lui Rafael pe care-o cântase
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
străină, poți oricând să-mi faci o vizită... -Voi veni, doamnă, negreșit voi veni... Și-i cuprinse mijlocul pentru a o conduce în hol să-și îmbrace pelerina. Ieșiră afară... Peste Viena se lăsase perdeaua de peruzea a nopții, plutea parcă prin aerul primăvăratic al serii valsul atât de drag tuturor,Dunărea albastră, al lui Straus, adus de curenții marelui fluviu care-și spărgea valurile de malul apropiat; luna cu nămeții ei de lumină aurie se juca straniu printre crengile copacilor
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
negru în vreo noapte sumbră Când nici umbra nopții nu mai este umbră... Dar se-nchise calea.. Și simții îndat' Pulbere de lună,astru luminat. Și știam că spațiul acel ,e celest Și gustam cu sete-un dulce alkahest... Chemat parcă fiind,spre sfere pornesc Fără de speranța c-am să te găsesc... De Hore se lasă-mpinși norii în părți, Nainte-mi se-ncheagă alte mândre porți. Anume zidite pline-n strălucire: Prag pus peste moarte,prag sub nemurire! Ale unei lumi
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
copil. Ele sunt create după tiparul basmelor românești, respectând toate cerințele pentru construcția lor și îmbrăcându-le în haină fanteziei cuceritoare. Te farmecă de la primele pagini și nu mai poți lăsa cartea din mână până n-o termini. Printre rânduri, parcă te privește interesantă figură a copilului-autor care îți vorbește că un adânc sfătos și pentru care nimic nu poate fi mai minunat pe lume decât frumusețea sufletească. Te cuceresc și te surprind subiectele foarte variate în care cântă seva de
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
părinți, li s-au adăugat în mod fericit și cele primite de la Cel de Sus care l-a înzestrat cu harul scrisului și cu un car de inteligență precoce. Fotografia care însoțește aceasă carte ne arată un chip în care parcă întrezărim înțeleptul de mai tarziu. Daca ii citești poveștile fără să știi nimic depre autor, nu-ți poate trece prin minte că sunt scrise de un copil. Ele sunt create după tiparul basmelor românești, respectând toate cerințele pentru construcția lor
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
copil. Ele sunt create după tiparul basmelor românești, respectând toate cerințele pentru construcția lor și imbracandu-le în haină fanteziei cuceritoare. Te farmecă de la primele pagini și nu mai poți lăsa cartea din mână până n-o termini. Printre rânduri, parcă te privește frumoasă figură a copilului-autor care îți vorbește că un adânc sfătos pentru care nimic nu poate fi mai frumos pe lume decât frumusețea sufletească . Te cuceresc și te surprind subiectele foarte variate în care cântă seva de viață
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1016 din 12 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului PREFAȚĂ Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu) a debutat editorial, după in-tense postări pe internet, cu Ferestrele nopții (Edit. Blumenthal, 2010) - un volum de versuri masiv, măsurând parcă o tăcere îndelungată, dar ui-mind prin viziunea „globală”, grandioasă, asupra lumii și, mai ales, prin înșurubarea insistentă, adâncă, în metaforă - arătând o trăire poetică cel puțin la fel de persistentă pe cât de tăcută în fapt. O compara-ție cu volumul de față ar
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
semn.“ Parabola vrea să spună că, deși nu vedem în interiorul lemnu- lui, totuși simțim semnul care se pune/ se naște în trunchiul lui- atunci și numai arunci când prindem miracolul cuvântului. Poezia lui Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu) este naturală, ieșită parcă din prima tăietură a gândului, caută simplitatea, este discret presărată cu filosofie (și cu idei filosofice), cultivă înțelepciunea, găsește expresia memorabilă. Ritmurile ei sunt ritmurile ideii- de aceea se citește cursiv, ca o demonstrație cu larghețea de rigoare (nu strictă
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
să conducă la o autentică prețuire a sinelui? Nenumărate cărți și la fel de mulți autointitulați maeștri ai dezvoltării personale ne ghidează drumul spre fericire și către descoperirea eului și, totuși, în ciuda sfaturilor înțelepte, a preceptelor practice și a formulelor magice predate, parcă nicăieri și nicicând confuzia, singurătatea și nefericirea nu au fost mai mari. Conectați la valorile unei societăți impregnată de mitul succesului și al fericirii glossy, conglomerate de oameni pe jumătate resemnați, pe jumătate adormiți, căzuți în capcana celor mai felurite
Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici by https://republica.ro/femeia-din-fata-blocului-pornim-in-viata-idealisti-si-sfarsim-cinici [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]
-
distinsului său cumătru, drept o contragreutate la valorile Coroanei pe care Traian Băsescu o pune pe același cântar cu tumultoasa curte gaborească, unde soția lui poartă costume tradiționale ale corturarilor opriți din lungul periplu prin lumea liberă, în țara noastră, parcă anume pentru întâlnirea de la începutul de mileniu cu președintele nostru și al lor! Haosul din țară cere răsturnarea perceptelor binelui puterii, în favoarea puterii binelui. Drumul răbdării a fost prea lung pentru români! Majestatea Sa Regele Mihai a fost abdicat prin
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
înrămându-le la vedere atârnate în dosul frunții! Apoi mă așez cuminte în dreputul ușii prin care zăresc treceri repezi de peisaje, de iluzii, de dorinți care își flutură în drepul privirii mele adierea speranțelor șoptite de glasul unui suflet parcă damnat tristeților... văd cum imaginile se pierd în trecutul unui tărâm necuprins și veșnic îndepărtat! De multă vreme trenul meu nu își mai află gările, ori trece de peroanele pustii fără să se oprească, dând poate doar un semnal de
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1427623299.html [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
extaz de vin roșu când am gustat din gura-i liră, gazelă dulce cu forme celeste, pe piept cu perle stele, reflexe de aur, la umbra părului ei castaniu. gelos aș fi ca destinul ei să se preschimbe-n cenușă. parcă o văd în candoarea nisipului cum doarme cu pupilele stinse, potirul obrajilor ei, așa fără ochi, fără materie, acoperă urma sărutului și urma lacrimilor cu niște zori de lumină din ochiul meu monocord. e o minune când această ființă, îți
FEMEIA GOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407084503.html [Corola-blog/BlogPost/367823_a_369152]
-
și nerăbdare, străzile luminate de felinare, clădirile - palate mari care-și așteptau turiștii, luminate feeric de policandrele de cristal... Cu adevărat mă simțeam o intrusă vulnerabilă, într-o lume ostilă... Înaintam și recitam cu glas tare, versurile lui Bacovia: „Și parcă dorm pe scânduri ude, / în spate mă izbește-un val / Tresar prin somn, și mi se pare / Că n-am tras podul de la mal. Un gol istoric se întinde, / Pe-aceleași vremuri mă găsesc...” Peste ani am văzut podurile grandioase
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
scânduri ude, / în spate mă izbește-un val / Tresar prin somn, și mi se pare / Că n-am tras podul de la mal. Un gol istoric se întinde, / Pe-aceleași vremuri mă găsesc...” Peste ani am văzut podurile grandioase newyorkeze, dorind parcă să nu se mai termine traseul, avidă de magicul construcției pe care-l zăream în viteza automobilului. Și câte poduri sunt în lume, câtă măreție în construcția lor modernă și ce arhitectură în cele vechi, fiindcă podurile au contribuția lor
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]