1,079 matches
-
țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut citoplasmatic (foto 59). O dată cu vârsta, primordiul se diferențiază, având în secțiune transversală, la bază, formă triunghiulară, iar la vârf prezentând două aripi divergente. La baza primordiului se diferențiază mai întâi epiderma, apoi parenchimul devine de tip meatic, în el observându-se diferențierea fasciculelor conducătoare; la vârf mezofilul este reprezentat prin trei straturi de celule izodiametrice încă, care ulterior se vor divide, formând țesut palisadic la fața adaxială și țesut lacunos la fața abaxială
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
bifurcate la capete și toate au peretele foarte gros și intens lignificat. Vasele de lemn sunt rare, majoritatea drepte la capete, puține având la una din extremități câte o prelungire. De asemenea, între elementele rezultate se observă și celule de parenchim lemnos scurte, cu peretele ușor îngroșat, adesea grupate mai multe la un loc. IV.6. Morfogeneza florală După o anumită perioadă de vegetație (de aproximativ 4 luni), timp în care pe flancurile apexului se formează doar primordii foliare (foto 70
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
înaintea petalelor; structura lor este asemănătoare cu cea a limbului foliar. Tubul caliciului este striat, fiecărei creste corespunzându-i câte un fascicul conducător mare, format din câteva vase de lemn cu lumenul îngust, câteva elemente liberiene și numeroase celule de parenchim; la polul său inferior, fasciculul este înconjurat de o endodermă de tip primar. Mezofilul este de tip lacunos. • Petalele sunt formate dintr-o epidermă superioară (internă) și una inferioară (externă), care rămân multă vreme cu caracter meristematic precum și din mezofil
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
inhibiției de contact a mișcării și a diviziunii chiar și în mediu lichid, diminuarea joncțiunilor intercelulare, modificarea potențialelor de membrană (negativare accentuată). 2. Țesutul neoplazic se deosebește radical de țesutul de origine, atît in privința structurii cît și în privința citoarhitecturii. Parenchimul tumoral este reprezental de celulele tumorale cu grade diferite de diferențiere, iar stroma, formată din țesut conjunctiv, este mai bogată (sarcoame) sau mai redusă (carcinoame). 3. Istoria naturală tumorală. Tumorile maligne își au propria istorie naturală parcurgând fazele preclinică (modificări
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
effect chemotactic pentru neutrofile. 5-HEȚE se transformă în leucotriene dintre care C4, D4 și E4 au efect vasoconstrictor venular cu creștera permeabilității capilare. LTB4 are rol chemotactic dar și în astmul bronșic determinând cantracția fibrelor musculare netede din bronșii și parenchimul pulmonar. În plus LTB4 contribuie la aderarea leucocitelor la endoteliul vascular contribuind prin această acțiune lezantă la creșterea permeabilității capilare. LTC4 este răspunzătoare de producerea șocului anafilactic. Lipoxinele (LX) reglează acțiunea leucotrienelor (LT). Astfel LXA4 și LXB4 stimulează modificările care
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
În interval de 14-20 ore de la infecție se realizează în celulă o concentrație maximă de virusuri apăruți prin unirea proteinei virus cu lanțul de acid nucleic. Răspândirea virusurilor în plantă și transmiterea lor În plantă răspândirea virusurilor se face prin parenchim, floem și mai rar prin xilem cu o viteză mică de 0,1-0,3 mm în 24 ore în parenchim și cu o viteză de 10 ori mai mare în nervurile secundare. În țesuturile gazdei, virusurile circulă prin porii din
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
virus cu lanțul de acid nucleic. Răspândirea virusurilor în plantă și transmiterea lor În plantă răspândirea virusurilor se face prin parenchim, floem și mai rar prin xilem cu o viteză mică de 0,1-0,3 mm în 24 ore în parenchim și cu o viteză de 10 ori mai mare în nervurile secundare. În țesuturile gazdei, virusurile circulă prin porii din membranele celulare fiind antrenate de curenții citoplasmatici însă numai sub formă de acid nucleic liber fără capsidă . Transmiterea virusurilor are
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunză uscate, sfâșiate. Agentul patogen Drechslera turcica (sin. Helminthosporium turcicum Pass.) fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă în parenchimul frunzelor de unde ies buchete de conidiofori cilindrici, pluricelulari, simpli, bruni. Conidiile prezintă 1-9 septe transversale, sunt eliptice, cu epispor gros, brun-verzui, netede și de dimensiuni variabile între 80-150 x 20-24 µm. Epidemiologie. Agentul patogen se răspândește în timpul vegetației prin conidii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hipoglicemie, edem cerebral. 2.1.5.1.1.3. Hiponatremia hipotonă (hiponatremia adevărată): Diagnostic : Na<136 mEq/L, osmolaritate<270 mOsm/L; Tipuri: sunt diferențiate după volumul extracelular: hipovolemică, hipervolemică, isovolemică; Cauze: * hipovolemică: pierderi renale (diuretice, insuficiență corticosuprarenală, boli ale parenchimului renal rinichi polichistic, acidoza tubulară renală, insuficiență renală) sau extrarenale (gastro intestinale vărsături, diaree, arsuri, acumulare în spațiul III) ; * hipervolemică: insuficiență renală acută sau cronică cu rata filtrării glomerulare mult redusă (<10 ml/min), stări edematoase (insuficiență cardiacă congestivă, ciroză
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
păstrarea foiței posterioare, micul sac rămânând intact. Aceasta este important în cancerele care străbat seroasa peretelui posterior gastric (figura 26Ă. Se continuă disecția în planul dintre peritoneul care acoperă pancreasul și glanda propriu zisă, cu grija de a nu leza parenchimul glandular. Figura 27: Epiploonectomia în spațiu avascular * Disecția continuă spre dreapta, spre vasele gastroepiploice drepte și ganglionii subpilorici, care sunt ridicați cu vasele care sunt legate și secționate la origine (figura 28Ă .* Micul epiploon este secționat de-a lungul reflectării
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
din circulația generală și că atare înlâlniri și conflicte antigen-anticorp de intensități variabile. Includem în cadrul inflamațiilor predominant alterative: - inflamațiile parenchimatoase, - inflamațiile necrotice și recent - inflamațiile apoptotice. Inflamațiile parenchimatoase Inflamațiile parenchimatoase, acute sau toxice se caracterizează prin afectarea organelor bogate în parenchim, în țesut funcțional specific, ca: miocardul, ficatul, rinichii, etc. Predomina modificările distructive ale celulelor parenchimatoase: citoliza, necroza și apoptoza. Se întâlnesc mai ales in intoxicațiile cu fosfor și derivații acestuia, cu arsenic și săruri de cupru la rumegătoare cât și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
se constată predominantă celulelor histioide, în timp ce la taurine, ovine, suine și păsări domină elementele limfoide. Tabel 2.12 Clasificarea inflamațiilor predominant proliferative Celulele hiperplaziate constituie insule sau focare de diferite dimensiuni în stroma organelor, comprimând și orientând spre citoliza celulele parenchimului local. Focarele mai mari sunt vizibile și macroscopic sub forma unor noduli ușor proeminenți la suprafață organelor, cenușiialbicioși și slăninoși pe suprafața de secțiune (Fig. 2.29Ă. limfohistiocitare Inflamații predominant proliferative macrofagice plasmocitare și limfoplasmocitare eozinocitar-eozinofilice mastocitare celulare acelulare mixomatoase
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
explorarea căii biliare principale, urmate de drenajul extern al acesteia sau de o derivație biliodigestivă (colecistojejunostomie pe ansă În „Y” Roux) - pentru comunicare cu pleura sau plămânii tratamentul este cel al chistului hidatic, eventual al fistulei biliare, pneumorafie sau rezecția parenchimului pulmonar afectat, Închiderea orificiului diafragmatic și drenaj pleural; - În caz de ruptură peritoneală lavajul cavității peritoneale este obligatoriu cu Îndepărtarea tuturor elementelor hidatice; - pentru E. multilocularis evoluția este În general nefavorabilă rezultate Încurajatoare fiind obținute cu rezecția hepatică extinsă. VII
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
redată În tabelul de mai jos. După cum se observă din această clasificare, principalele entități anatomo-patologice sunt reprezentate de: - hematoamele subcapsularehematoamele intraparenchimatoase - hematoamele retrohepatice - plăgile și dilacerările hepatice ce pot Îmbrăca diverse forme de la simple fisuri, fracturi până la reale explozii ale parenchimului hepatic. Contuziile. Principalele tipuri de leziuni produse prin contuzii sunt: - zdrobirea - apare după compresiunea ficatului; - eclatarea - este produsă printr-o lovitură violentă, timpul de contact fiind scurt; - smulgerea - este determinată mai frecvent prin cădere de la Înălțime și poate fi parțială
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
fi tratate prin tehnici simple de hemostază. Tehnicile simple de tratament includ: - drenaj simplu ± hemostază directă; - compresiune directă 5-10 minute; - aplicarea de agenți topici; - hepatorafia simplă. TEHNICI AVANSATE DE TRATAMENT Aproximativ 10% din totalul leziunilor penetrante și 40% din contuziile parenchimului hepatic (leziuni de gradul III, IV și VĂ necesită tehnici mai complexe de hemostază, numite și tehnici avansate. Toate aceste tehnici asociază manevra Pringle și sunt următoarele: 1) Hepatorafia extensivă cu material resorbabil pentru compresiune; 2) Hepatotomie cu ligatura sau
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
relație directă cu traumatismul hepatic și cele ce sunt consecința leziunilor asociate. Cele mai frecvente complicații sunt următoarele: 1. Hemoragia Hemoragia persistentă În perioada postoperatorie imediată are trei cauze majore: 1. hemostază chirurgicală insuficientă la nivelul vaselor mici de la nivelul parenchimului hepatic lezat sau din structurile retrohepatice venoase; 2. coagulopatie indusă prin transfuzie; 3. hemostază chirurgicală insuficientă asociată cu coagulopatie indusă prin transfuzie; 2. HemobiliaHemoragia tardivă la un pacient cu traumatism hepatic major În antecedente este datorată cel mai frecvent unei
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cu ligatura și secțiunea tuturor ramurilor arteriale aferente și venoase eferente. 6. Necroza hepatică Este o complicație rară și apare mai frecvent după tratamentul embolizant angiografic, când un ram arterial la distanță de sursa hemoragiei este obstruat, antrenând astfel ischemia parenchimului din amonte. Alte cauze posibile de necroză hepatică sunt reprezentate de: - ligaturi arteriale intempestive În timpul actului operator;suturi parenchimatoase În masă, grosiere ce strâng și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
b. lungime = 7-9 cm; diametrul = 1 cm (porțiunea superioară) - 0,6 cm (porțiunea inferioarăă c. se descriu patru porțiuni: supraduodenală - aproximativ 1 cm; retroduodenală În raport cu vena portă (mai Îndepărtată, arcadele duodenopancreatice și fascia Treitz dreaptă; retropancreatică formează un șanț În parenchim; direcție oblică spre dreapta; intraparietalăla nivelul porțiunii a II-a duodenale, la unirea feței interne cu cea posterioară d. coledocul se unește cu canalul Wirsung și formează ampula hepatopancreatică Vater cu o lungime de 6-7 mm și in diametru 4-5
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
căile biliare (colangită); pancreas. PARACLINIC - leucocitoza: 10000-20000/mm3colecistită acută necomplicată; peste 20000/mm3 perforație; abces subfrenic; abces subhepatic; colangită. - bilirubinemie crescută; calcul pe coledoc; procesul inflamator prinde și coledocul. - probe hepatice: foarte rar modificate; când inflamația cuprinde patul colecistului și parenchimul de aici este invadat → cresc transaminazele, fosfataza alcalină. - amilazemia și amilazuria - evoluează concomitent cu o pancreatită acută;echografia (fig.III.3): colecist cu pereți Îngroșați edemațiați peste 4-5 mm; calculi peste 3-5 mm; date despre coledoc (calculi), ficat, pancreas. - colangiocolecistografia
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
scăzută; bilirubină indirectă crescută; cap de tun; nas Înfundat; dinți rău implantați; boltă ogivală. EVOLUȚIE. PROGNOSTIC - asemeni unui „vulcan stins” cu complicații: - oddita scleroasătransformare fibroasă a infiltratului inițial; - angiocolita - factor de gravitate: septicemie, septicopioemie; șoc toxico-septic, insuficiență hepatorenală; supurații ale parenchimului hepatic. - pancreatita acută: calculi mici, inclavați; papilă cu obstrucția canalului Wirsung. - ciroza hepatică; pancreatita cronică; fistula coledocoduodenală - cel mai frecvent. TRATAMENT - formele evolutive obișnuite posibilă temporizare + investigații; - dacă există angiocolită - urgență; - nu chirurgie: vârstnici; tare majore; crize coledociene rare. - obiective
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
după gastrectomia Billroth II să fie rezultatul unor factori similari. Teoria difuziei retrograde prin canalul pancreatic - Așa cum mucoasa gastrică trebuie să fie barieră pentru a menține o aciditate crescută, la fel și epiteliul canalului pancreatic previne difuzia enzimelor luminale În parenchimul pancreatic. Experimente la pisici au arătat că funcția de barieră a canalului pancreatic este vulnerabilă la unii agenți lezionali, cum sunt alcoolul și acizii biliari. Efectele alcoolului pot surveni chiar după ingestia orală, deoarece alcoolul este secretat În sucul pancreatic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
gazul intestinal. Computer tomografia spirală poate detecta și modificările din pancreatita medie (tumefacția pancreatică și edemul) sau mai severă (grade diferite de necroză pancreatică și prezența de colecții lichidiene peri- sau intrapancreatice). Pancreasul neperfuzat observat la examenul CT indică necroza parenchimului pancreatic. În ultimul timp, În timpul evoluției unui puseu, CT poate fi utilizat pentru detectarea și urmărirea evoluției unor complicații , cum ar fi pseudochistul pancreatic .Poate fi utilizat și pentru a realiza aspirația cu un ac fin din zonele suspecte că
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
criterii clinice-cei tratați chirurgical au trei sau mai multe criterii Ranson, cu o medie de 4,5. - criterii computer tomografice - cu substanță de contrast efectuată precoce evidențiază prezența zonelor cu lipsa vascularizării și reflectă prezența grăsimii necrozate peripancreatice sau a parenchimului hepatic necrozat - aspiratul percutanat din aceste zone detectează prezența colonizării bacteriene. - se face distincția Între cazurile de pancreatită necrozată infectată și abcesul pancreatic ce poate să apară tardiv În cursul bolii. - dacă este obstrucție coledociană se amplasează un tub Kehr
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
DEFINIȚIE Pancreatita cronică este caracterizată prin modificări ireversibile care includ fibroza pancreatică, calcificare, inflamația ductelor pancreatice, formarea de calculi și pierderea funcției pancreasului exocrin și/sau a țesutului endocrin. ANATOMIE PATOLOGICĂ. PATOGENIE - morfologic Ț distrucție permanentă și lent progresivă a parenchimului pancreatic - inițial celulele acinare distruse și Înlocuite de țesut fibros cicatricial dens apoi și celule insulare distruse de procesul scleros - frecvent Wirsung dilatat cu arii focale de strictură (fig.III.1Ă - intraductal frecvent calculi și conglomerate proteice - prezente celule inflamatorii
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sfincteriană rămâne la valori normale. Presiunea crescută determină dilatarea canalelor la cei a căror pancreas Încă nu a devenit rigid datorită cicatricilor. Aceasta poate duce la diminuarea fluxului sanguin nutritiv, determinând alterări funcționale ulterioare. Modificările patologice din glandă includ distrucția parenchimului, fibroză, formarea calculilor și dilatație ductală. ETIOLOGIE Alcoolul - reprezintă cauza principală, fiind implicat În peste 70% din cazuri ca o cauză majoră - apare mai frecvent la bărbați Între 30 și 40 de ani - cantitatea medie de alcool consumat de pacienții
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]